Bancile se lupta la baioneta ca sa distruga Legea darii in plata (Video)

335

Va spuneam zilele trecute ca marti, 20 aprilie 2021, a fost termen de judecata la Curtea Constitutionala a Romaniei pe Legea darii in plata, atacata de catre numeroase banci si cateva IFN-uri in 355 de dosare aflate pe rolul instantelor (click aici pentru a citi). V-am aratat si cateva dintre mesajele disperate prin care debitorii implora CCR sa declare constitutionala Legea nr. 52/2020, care modifica Legea darii in plata nr. 77/2016 (click aici pentru a citi).

De data aceasta, veti vedea cum marti bancile s-au agatat de cele mai mici amanunte procedurale, doar-doar CCR s-o indupleca si o tranti Legea 52/2020.

Marturia postata pe Facebook ii apartine avocatului Gheorghe Piperea (foto dreapta), cel care a pledat marti in fata Curtii impreuna cu avocata Alexandra Ianul, fosta Burada (foto stanga), in favoarea Legii 52/2020. Curtea Constitutionala a ramas in pronuntare, dar abia miercuri vom afla un termen in acest sens.

Iata relatarea profesorului universitar:

Astazi s-au luat in pronuntare exceptiile de neconstitutionalitate referitoare la Legea nr.52/2020 de modificare a Legii darii in plata nr.77/2016.

Am pus concluzii verbale si am trimis pe email si concluzii scrise.

Alaturi de colega mea, dna avocat Alexandra Ianul (Burada), cred ca am facut o echipa buna.

Trebuie spus ca asupra acestei legi s-a exercitat deja un control a priori de constitutionalitate, in urmarea unei sesizari a parlamentarilor usr si pnl (nicio surpriza), iar CCR, prin decizia nr.731/2019, a declarat ca proiectul este constitutional, exceptand pragul de 20% de variatie de curs valutar, care poate fi considerat compatibil cu Constitutia doar cu conditia ca variatia de curs valutar sa fie mai grava si sa aiba persistenta in timp.

In Parlament, variatia de curs valutar a fost stabilita la 52,6% (procent care nu este arbitrar, ci rezulta din regulamentele BNR referitoare la riscul valutar), iar persistenta in timp a fost stabilita la 6 luni anterioare notificarii de reechilibrare a contractului (sau de dare in plata a imobilului ipotecat, in vederea stergerii datoriei).

Cu o singura exceptie (recte, lipsa avizului prealabil al BNR asupra legii …), autorii exceptiilor au repetat mecanic aceste obiectii ale parlamentarilor usr-pnl, actuala putere plandemica, indelung si pasional indragostita de banci si alti stapani neo-feudali. Deci, in mod normal, ar trebuie respinse ca inadmisibile.

Nota intermediara – repetarea acestor argumente semnifica atat o actiune concertata, cartelara a bancilor, cat si o coordonare ilegitima cu o parte consistenta a establishmentului politic, ambele practici blamabile avaandu-si sorgintea in „lucrarile” Asociatiei Romane a Bancilor, care a depus memoriu de amicus curiae in cauza si care n-a invatat absolut nimic nici din criza din 2008-2014, nici din hiper-criza plandemica.

Faptul ca atat instantele care au trimis la CCR cererile de sesizare cu exceptii de neconstitutionalitate, cat si pocurorul de sedinta, au sustinut ca aceste motivatii sunt inadmisibile, cerand respingerea lor pentru ca au fost deja respinse de CCR, prin decizia nr.731/2019, nu este o surpiza.

In schimb, faptul ca procurorul de sedinta a considerat, totusi, intemeiat, afectand constitutionalitatea intregii Legi nr.52/2020, „motivul” referitor la lipsa avizului BNR, este o surpriza.

Oarecum iritant este faptul ca reprezentantii bancilor au insistat si ei asupra acestui „argument”, desi BNR nu are atributii in domeniul protectiei consumatorilor (si, in plus, in 14 ani de dispute banci – consumatori, BNR nu a pierdut nicio „ocazie” sa declare ca nu are atributii in acest domeniu).

De aici o oarecare ingrijorare a mea fata de solutia pregatita de judecatorii CCR. Impresia acuta a fost aceea de concertare si de concentrare pe acest „argument”, singurul care lipseste din anteriul atac la CCR contra legii, atac dat de parlamentarii actualei puteri plandemice.

Ar fi de-a dreptul stupid ca legea sa fie respinsa pentru lipsa unui aviz (care nici maacar nu este prevazut de lege), in conditiile in care autoritatile plandemice emit reglementari pe banda rulanta fara baza stiintifica, fara avize de la CES, fara publicare in M. Of., fara studii de impact, fara noima si fara ratiune.

Dar, sa nu anticipam. Poate ca e doar o impresie gresita a mea.

Asa ca Hai sus!

Hai liberare (neconditionata)!”

Va prezentam marturia video publicata pe Facebook de catre avocata Alexandra Ianul dupa pledoaria de la CCR:

Nota: Aceasta rubrica este destinata zvonurilor. Luati informatiile ca atare!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *