PNL A ESUAT LA CURTEA CONSTITUTIONALA – 74 de deputati au vrut sa blocheze legea
Lumea banilor prezinta Decizia 850/2020 privind solutionarea obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru modificarea Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, obiectie formulata de un numar de 74 de deputati ai Partidului National Liberal condus de Ludovic Orban.
In motivarea obiectiei de neconstitutionalitate, autorii acesteia sustin ca, atat prin continutul normativ, cat si prin modul in care a fost adoptata, legea supusa analizei de constitutionalitate incalca prevederile constitutionale ale art.1 alin.(3), ale art.111 alin.(1) si ale art.138 alin.(5).
In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate raportata la prevederile art.1 alin.(3) din Constitutie, autorii sesizarii arata, in esenta, ca prin dispozitiile legii criticate se modifica valoarea indicatorului social de referinta (denumit in continuare ISR), in sensul majorarii acesteia. Se arata ca asa cum a sesizat si Consiliul Legislativ prin avizul emis cu privire la Legea pentru modificarea Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, sunt incalcate normele de tehnica legislativa prin modul deficitar de redactare a initiativei legislative, intrucat reglementarea unei valori noi a ISR in interiorul unui act normativ cu caracter special, respectiv Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, determina modificarea cuantumului altor prestatii sociale care se constituie prin raportare la valoarea ISR.
Prin urmare, se sustine ca legea criticata incalca norma de tehnica normativa, deoarece reglementeaza dincolo de vointa exprimata prin expunerea de motive de catre initiatorii acesteia, care au avut in vedere strict modificarea cuantumului indemnizatiei de somaj. Mai mult, adoptarea legii genereaza impredictibilitate, destinatarii normei, organele de aplicare, precum si beneficiarii prestatiilor sociale fiind in imposibilitatea de a determina cuantumul unor prestatii sociale stabilite in suma fixa, dar care se raporteaza, in constructia lor, la ISR.
Deputatii PNL sustin ca desi avea obligatia, legiuitorul nu a prevazut nicio norma de corelare a tuturor prestatiilor sociale, inclusiv a celor in cuantum fix cu valoarea actualizata a ISR determinata de legea supusa criticii de neconstitutionalitate.
CCR a respins insa obiectia PNL si a constatat ca Legea pentru modificarea Legii 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca este constitutionala in raport cu criticile formulate.
Iata pasaje din motivarea CCR, pe care o atasam integral la finalul articolului:
“Curtea retine ca, asa cum a statuat in jurisprudenta sa, obligativitatea indicarii sursei de finantare pentru aprobarea cheltuielilor bugetare, ce deriva din prevederile constitutionale ale art.138 alin.(5), constituie un aspect distinct de cel al lipsei fondurilor pentru sustinerea finantarii din punct de vedere bugetar. (…)
In ceea ce priveste legea supusa controlului de constitutionalitate, Curtea aminteste ca initiativa legislativa, asa cum a fost aceasta depusa la Senat, in calitate de prima Camera sesizata, a prevazut o modificare a valorii ISR de la 500 lei la 1200 lei. Aceasta majorare urma sa produca efecte odata cu intrarea in vigoare a legii, producand cresteri ale cheltuielilor din bugetul asigurarilor de somaj pe anul in curs. Prin urmare, initiatorii aveau obligatia constitutionala de a solicita fisa financiara.
Din analiza procesului legislativ nu reiese ca o astfel de solicitare a fost adresata Guvernului si nici nu se constata existenta fisei financiare. Ulterior insa, in cadrul procedurii legislative care s-a desfasurat in cadrul Camerei decizionale, respectiv in Camera Deputatilor, propunerea legislativa a suferit modificari, prevazanduse ca modificarea valorii ISR se va efectua incepand cu 1 ianuarie 2021.
Viciu de neconstitutionalitate acoperit
Curtea apreciaza ca, prin modificarea propunerii legislative care ar fi generat un impact asupra bugetului in curs, Camera decizionala, actionand in sensul corectarii aspectelor de neconstitutionalitate extrinseca a legii dezbatute, a acoperit viciul de neconstitutionalitate constand in lipsa fisei financiare. In acest sens, Curtea aminteste ca, potrivit celor statuate in jurisprudenta sa, art.138 alin.(5) din Constitutie se refera la caracterul obiectiv si efectiv al sursei de finantare si opereaza cu elemente de certitudine si previzibilitate bugetara; acest text constitutional nu se refera la existenta in concreto a unor resurse financiare suficiente la momentul adoptarii legii, ci la faptul ca acea cheltuiala sa fie previzionata in deplina cunostinta de cauza in bugetul de stat pentru a putea fi acoperita in mod cert in cursul anului bugetar ( a se vedea, in acest sens, Decizia nr.22 din 20 ianuarie 2016, precitata, sau Decizia nr.620 din 13 octombrie 2016, publicata in Monitorul oficial al Romaniei, Partea I, nr.1028 din 21 decembrie 2016, paragraful 16).
Or, Curtea constata ca, la momentul adoptarii legii supuse controlului de constitutionalitate de Camera Deputatilor si chiar la momentul examinarii obiectiei de neconstitutionalitate, Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2021 nu a fost inca adoptata si nici promulgata, astfel ca Guvernul are posibilitatea de a lua in calcul cheltuielile pe care modificarile aduse Legii nr.76/2002 le presupun. Prin urmare, Curtea apreciaza ca aspectul de neconstitutionalitate vizand neindeplinirea obligatiei constitutionale a initiatorilor legii de a indica sursa de finantare a cheltuielilor bugetare nu poate fi retinut in ceea ce priveste Legea pentru modificarea Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, in forma adoptata de Camera Deputatilor. (…)
Examinand dispozitiile Legii pentru modificarea Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca prin prisma criticilor de neconstitutionalitate intrinseca formulate de autorii sesizarii, Curtea retine ca acestia invoca o lacuna legislativa, respectiv faptul ca lipseste 'o norma de corelare a tuturor prestatiilor sociale inclusiv a celor in cuantum fix cu valoarea actualizata a ISR determinata de legea supusa criticii de neconstitutionalitate'. Pentru aceste ratiuni, reglementarea este lipsita de predictibilitate, in opinia autorilor sesizarii.
Nu priveste un aspect de neconstitutionalitate
Fata de aceasta critica, Curtea aminteste ca dispozitiile de lege criticate reglementeaza valoarea ISR si modul in care acesta va fi modificat in viitor. Dispozitiile de lege modificate prin legea supusa controlului de constitutionalitate, respectiv art.331 si art.127 alin.(2) din Legea nr.76/2002, reglementeaza insa aceleasi aspecte. Prin urmare, modul in care autoritatile vor aplica dispozitiile de lege modificate prin actul normativ supus controlului de constitutionalitate referitoare la ISR urmeaza sa se faca in acelasi mod in care se realizeaza in raport cu prevederile actuale ale art.331 si art.127 alin.(2) din Legea nr.76/2002.
In realitate, Curtea apreciaza ca sustinerile autorilor sesizarii sunt fundamentate pe premisa ca modificarea valorii ISR trebuie sa produca efecte doar in ceea ce priveste calculul indemnizatiei de somaj si nu trebuie extins si asupra calculului celorlalte prestatii sociale care se stabilesc in functie de acest indicator, iar acest mod de interpretare nu reiese clar din reglementarile modificatoare.
Or, Curtea observa ca aceasta critica nu priveste, in realitate, un aspect de neconstitutionalitate a reglementarii, ci o lipsa de concordanta intre sfera de aplicare a reglementarii supuse controlului de constitutionalitate si perspectiva subiectiva a autorilor sesizarii asupra incidentei pe care Legea pentru modificarea Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca ar trebui sa o aiba asupra diverselor prestatii sociale calculate in functie de acest indicator”.
