LUDOVIC ORBAN, VICTORIE LA CCR – Judecatorii constitutionali i-au dat dreptate in unanimitate liderului PNL. Legea atacata viza inclusiv acordarea creditelor (Decizia)

1297

foto: facebook Guvernul Romaniei

Lumea Banilor prezinta Decizia 100/2021 a Curtii Constitutionale privind solutionarea obiectiei de neconstitutionalitate a Legii privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului 168/2020 pentru completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului 70/2020 privind reglementarea unor masuri, incepand cu data de 15 mai 2020, in contextul situatiei epidemiologice determinate de raspandirea coronavirusului SARS -CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea si completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educatiei nationale nr.1/2011, precum si a altor acte normative si pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului 37/2020 privind acordarea unor facilitati pentru creditele acordate de institutii de credit si institutii financiare nebancare anumitor categorii de debitori, obiectie formulata de Guvernul Romaniei.

Sesizarea a fost inregistrata la Curtea Constitutionala cu numarul 8011 din 11 decembrie 2020, adica la cateva zile dupa ce Ludovic Orban (foto) si-a dat demisia din functia de premier, insa, cel mai probabil, a fost redactata in timp ce liderul PNL conducea guvernul.

Motivarea obiectiei

In motivarea obiectiei de neconstitutionalitate, autorul sesizarii arata ca prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.168/2020 a fost introdus un nou articol in cuprinsul Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.70/2020, si anume art.XIX, cu denumirea marginala Masuri in domeniul asociatiilor si fundatiilor, prin care legiuitorul delegat a prevazut ca pe durata starii de alerta, organele de conducere ale asociatiilor si fundatiilor pot decide modificarea termenelor de convocare prevazute in actele constitutive, inclusiv prin reducerea acestor termene la 24 de ore, in conditiile legii.
Raportat la obiectul sesizarii, arata ca Legea de aprobare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.168/2020, adoptata de Senat ca prima Camera sesizata, a validat fara modificari textul ordonantei adoptate de Guvern, insa Camera Deputatilor, in calitate de Camera decizionala, a adoptat o forma modificata a legii care cuprinde, pe langa textul initial care prevede aprobarea ordonantei de urgenta, si un nou articol, care vizeaza modificarea si completarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.37/2020, in sensul eliminarii capitalizarii accesoriilor creantelor suspendate de la plata (dobanzi si comisioane) la finalul perioadei de suspendare, in cazul in care termenul legal initial de acordare al acestei facilitati se prelungeste.

Vicii de neconstitutionalitate

Avand in vedere aceste aspecte, autorul sesizarii invoca „potentiale” vicii de neconstitutionalitate ale legii analizate, si anume posibila incalcare a principiului bicameralismului, a principiului neretroactivitatii legii civile, precum si a dreptului de proprietate privata.
Punctual, in ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate extrinseca, formulata din perspectiva incalcarii principiului bicameralismului, reglementat de art.61 alin.(2) si art.75 din Legea fundamentala, arata ca instanta de contencios constitutional a dezvoltat o ampla jurisprudenta prin care a retinut ca acest principiu se reflecta nu numai in dualismul institutional in cadrul Parlamentului, ci si in cel functional. Astfel, tinand seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ suprem al poporului roman si de unicitatea sa ca autoritate legiuitoare a tarii, Constitutia nu permite adoptarea unei legi de catre o singura Camera, fara ca proiectul de lege sa fi fost dezbatut si de cealalta Camera.

Autorul sesizarii sustine ca, din analiza parcursului legislativ si a modificarilor aduse Legii de aprobare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.168/2020, se observa ca amendamentele adoptate de Camera Deputatilor, in calitate de Camera decizionala, avand ca obiect modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.37/2020, aduc deosebiri majore, substantiale de continut juridic in raport cu forma adoptata de prima Camera sesizata, Senatul, care s-a limitat la a aproba ordonanta in forma adoptata de Guvern.
Or, in opinia autorului sesizarii, acest aspect este de natura sa creeze premisele unor vicii de neconstitutionalitate prin raportare la art.61 alin.(2) si art.75 din Constitutie, intrucat legea criticata contine solutii normative care, sub aspectul fondului reglementarii, se indeparteaza considerabil de conceptele asupra carora Senatul s-a pronuntat si de solutia legislativa urmarita de acest for, in conditiile in care acesta nu s-a putut pronunta asupra modificarilor introduse in cadrul Camerei decizionale.

S-a reclamat retroactivitatea

Referitor la criticile de neconstitutionalitate intrinseca privind posibila incalcare a principiului neretroactivitatii legii, prevazut de art.15 alin.(2) din Constitutie, autorul sesizarii mentioneaza faptul ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.70/2020 prevede reglementarea unor masuri „incepand cu data de 15 mai 2020”, iar prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.168/2020 de completare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.70/2020 se aplica „pe durata starii de alerta”.
Asa fiind, avand in vedere faptul ca dispozitia de completare se incorporeaza, de la data intrarii in vigoare, in actul de baza, conform art.62 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, autorul sesizarii sustine ca legea criticata este susceptibila a avea caracter retroactiv, intrucat se aplica incepand cu data de 15 mai 2020, in conditiile in care Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.168/2020 a fost adoptata la 1 octombrie 2020. 7.
In fine, referitor la posibila incalcare a dreptului de proprietate privata, prevazut de art.44 coroborat cu art.135 din Constitutie, autorul sesizarii sustine ca prin intermediul art.II din legea criticata s-a intervenit asupra continutului normativ al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.37/2020, in sensul eliminarii capitalizarii accesoriilor creantelor suspendate de la plata (dobanzi si comisioane) la finalul perioadei de suspendare, in cazul in care termenul legal initial de acordare a acestei facilitati, respectiv 31 decembrie 2020, se prelungeste.
Arata, astfel, ca solutia cuprinsa in art.II din legea criticata intervine in legatura cu contractele de imprumut cu titlu oneros, a caror natura presupune tocmai plata unor dobanzi si accesorii, incheiate intre creditorii si debitorii prevazuti la art.1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.37/2020, ceea ce presupune o ingerinta in dreptul de proprietate al creditorilor care, ca efect al acestei norme, nu mai au posibilitatea de a percepe accesoriile creantei principale pe durata suspendarii platii acesteia, fiind lipsiti de un atribut al dreptului de proprietate privata (fructus).

Sesizare admisa

In urma deliberarilor, CCR a admis in unanimitate obiectia de neconstitutionalitate formulata de Guvernul Romaniei si a constatat ca Legea privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.168/2020 pentru completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.70/2020 privind reglementarea unor masuri, incepand cu data de 15 mai 2020, in contextul situatiei epidemiologice determinate de raspandirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea si completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educatiei nationale nr.1/2011, precum si a altor acte normative si pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.37/2020 privind acordarea unor facilitati pentru creditele acordate de institutii de credit si institutii financiare nebancare anumitor categorii de debitori este neconstitutionala, in ansamblul sau.

Iata pasaje din decizia CCR, pe care o atasam integral la finalul articolului:

„Raportat la prezenta sesizare, in ceea ce priveste criteriul referitor la existenta unor deosebiri majore, substantiale, de continut juridic intre formele adoptate de cele doua Camere ale Parlamentului, Curtea observa ca prin amendamentele aprobate la nivelul Camerei Deputatilor, in cuprinsul normativ al legii a fost introdus, pentru prima data, un nou articol, respectiv, art.II. Prin acest articol au fost reglementate modificari ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.37/2020, si anume, pe de o parte, aplicarea facilitatilor prevazute la art.4 alin.(1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.37/2020 pentru orice prelungire a termenului prevazut la alin.(1) al art.2 din acelasi act normativ si, pe de alta parte, instituirea interdictiei de capitalizare la soldul creditului existent, la finalul perioadei de suspendare, a dobanzii datorate de debitori si a comisioanelor aferente, astfel cum este reglementata prin art.4 alin.(1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.37/2020.
Curtea observa ca textele nou introduse modifica un alt act normativ decat cel care a fost supus aprobarii prin proiectul de lege initiat de Guvern si adoptat de prima Camera sesizata – Senatul, completand astfel legea supusa controlului.

Principiul bicameralismului

Curtea apreciaza ca prin introducerea modificarilor mentionate, pentru prima data, la nivelul Camerei Deputatilor, in calitate de Camera decizionala, se aduce atingere principiului bicameralismului care presupune ca adoptarea legii este rezultatul vointei intregii autoritati legiuitoare, adica a Parlamentului, care este format din Senat si din Camera Deputatilor. Curtea constata, astfel, ca forma legii adoptate de Camera Deputatilor contine, practic, o reglementare noua, straina de materia si domeniul de aplicare al proiectului de lege care, initial, potrivit demersului Guvernului, avea ca obiect doar aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.168/2020, modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.37/2020 neexistand ca intentie de reglementare a initiatorului la momentul prezentarii proiectului de lege in fata Senatului, ca prima Camera competenta a fi sesizata.

Nu s-a dezbatut in Senat

Asa fiind, in ceea ce priveste legea supusa controlului de constitutionalitate, textele care modifica continutul normativ al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.37/2020 nu au fost niciodata dezbatute la nivelul primei Camere sesizate, care a fost Senatul, ci au fost introduse pentru prima data, fiind supuse dezbaterii si aprobate in Camera decizionala, adica in Camera Deputatilor. Intrucat exista deosebiri esentiale de continut juridic intre forma adoptata de Senat, in calitate de prima Camera sesizata, si cea adoptata de Camera Deputatilor, in calitate de Camera decizionala, Curtea constata ca legea adoptata se indeparteaza in mod considerabil atat de textul adoptat in Senat, cat si de obiectivele urmarite de initiativa legislativa.
Totodata, in ceea ce priveste al doilea criteriu, Curtea observa ca exista o configuratie diferita intre formele adoptate de cele doua Camere ale Parlamentului, intrucat, in Camera Deputatilor, in calitate de Camera decizionala, prin amendamentele aduse proiectului de lege, au fost aduse modificari si completari care nu se circumscriu reglementarilor avute in vedere de prima Camera sesizata. Curtea constata, astfel, ca extinderea sferei de reglementare a legii si modificarea scopului si domeniului sau de aplicare, au avut drept consecinta modificarea denumirii titlului actului normativ si completarea sa cu un nou articol, ceea ce a conferit acestuia o noua structura si configuratie, diferita de forma adoptata de prima Camera sesizata – Senatul”.

*Cititi aici integral decizia CCR

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *