LEGEA CONCURENTEI – Iata ce a fost declarat neconstitutional. Decizia CCR (Document)

1241

sursa foto: cotidianul.ro

Lumea Banilor prezinta Decizia 58/2021 a Curtii Constitutionale condusa de Valer Dorneanu (foto) privind solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.18 alin.(3), art.25 alin.(1) lit.b), art.26 alin.(4), art.32 alin.(1), art.38 alin.(1), art.43 alin.(1) si ale art.64 alin.(1)-(4) din Legea concurentei nr.21/1996, exceptie ridicata de Societatea Viessmann S.R.L. din Ghimbav, in Dosarul nr.3111/2/2017 al Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

In ceea ce priveste dispozitiile art.18 alin.(3) din Legea nr.21/1996, se invedereaza ca acestea sunt contrare art.1 alin.(3) si alin.(5) si art.94 lit.c) din Constitutie, deoarece este de neconceput ca intr-un stat de drept inaltii functionari publici sa isi desfasoare activitatea fara mandat pe o perioada de timp nedeterminata, cu amanarea sine die a posibilitatii Presedintelui Romaniei de a-si exercita prerogativa legala de numire a membrilor Plenului Consiliului Concurentei, potrivit art.94 lit.c) din Constitutie.

Expirarea mandatului

De asemenea, se sustine ca textul criticat este neconstitutional, deoarece permite unei persoane sa ocupe o functie publica pentru care este necesara numirea de catre Presedintele Romaniei fara sa existe o asemenea numire.
In plus, solutia legislativa criticata lipseste de continut dreptul de apreciere al Presedintelui Romaniei in exercitarea prerogativei legale de numire in functie a membrilor Plenului Consiliului Concurentei.
Astfel, legiuitorul a instituit posibilitatea exercitarii functiei de consilier de concurenta si ulterior incetarii mandatului, deci fara mandat, stabilind in mod neechivoc ca ‘membrul plenului al carui mandat expira isi va continua activitatea’, pe un termen nedeterminat.
De asemenea, legiuitorul nu instituie necesitatea prestarii unui nou juramant pentru desfasurarea activitatii dupa expirarea duratei mandatului acordat. In contextul criticilor de neconstitutionalitate se invedereaza faptul ca unul dintre consilierii de concurenta a exercitat aceasta calitate si dupa expirarea mandatului, fiind membru al Plenului Consiliului Concurentei in speta aflata pe rolul instantei judecatoresti.

Articol neconstitutional

In urma deliberarilor, CCR a admis exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Societatea Viessmann S.R.L. cu sediul in Ghimbav in Dosarul nr.3111/2/2017 al Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal si constata ca dispozitiile art.18 alin.(3) din Legea concurentei nr.21/1996 sunt neconstitutionale.

A respins, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de aceeasi autoare in acelasi dosar al aceleiasi instante si constata ca dispozitiile art.25 alin.(1) lit.b), art.26 alin.(4), art.32 alin.(1), art.38 alin.(1), art.43 alin.(1) si ale art.64 alin.(1)-(4) din Legea concurentei nr.21/1996 sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.

Iata pasaje din decizia CCR, pe care o atasam integral la finalul articolului:

Cu privire la textul de lege criticat in prezenta cauza, Curtea observa ca prevederile art.18 alin.(3) din Legea concurentei nr.21/1996 nu se rezuma la reglementarea unei situatii tranzitorii legate de succesiunea de mandate, respectiv o perioada scurta de la numire si pana la depunerea juramantului, data de la care incepe exercitarea mandatului, ci creeaza premisele exercitarii atributiilor si ale continuarii mandatului de membru al Plenului Consiliului Concurentei fara limita/termen.

Pasivitatea autoritatilor

Se lasa practic posibilitatea autoritatilor si institutiilor publice implicate in procedura de numire a membrilor Plenului Consiliului Concurentei sa ramana in pasivitate si sa nu procedeze la numirea unui succesor, intrucat legea nu prevede proceduri sau un termen-limita anterior expirarii mandatului pana la care poate fi numit noul membru, respectiv chestiuni legate de date si termene concrete in care trebuie sa se incadreze autoritatile implicate in procedura succesiunii de mandate, si nici eventuale sanctiuni sau efectele ce ar decurge din faptul ca nu sunt puse in aplicare dispozitiile Legii nr.21/1996 cu privire la incetarea calitatii de membru al Plenului Consiliului Concurentei ca urmare a expirarii duratei mandatului (a se vedea, cu titlu de reper, art.68 alin.(1) si (2) din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, care stabileste o procedura de urmat pentru reinnoirea compunerii instantei de contencios constitutional pana la expirarea duratei mandatelor in curs).
Practic, modul de reglementare a normelor contestate converteste o chestiune ce tine de exercitarea cu titlu temporar a atributiilor aferente mandatelor intr-o veritabila prelungire si continuare a acestora. In realitate, prin jocul normelor juridice coroborate cu actiunile autoritatilor publice cu competenta in domeniu, are loc o redimensionare a mandatelor membrilor Plenului Consiliului Concurentei.

Ce presupune statul de drept

Curtea retine ca, astfel cum s-a aratat si in precedent, statul de drept, consacrat de art.1 alin.(3) din Constitutie, presupune si capacitatea statului de a asigura cetatenilor servicii publice continue si de calitate, statul fiind dator sa creeze toate premisele – iar cadrul legislativ este una dintre ele – pentru exercitarea functiilor sale in conformitate cu Constitutia si cu spiritul ei.
Or, solutia legislativa prin care se creeaza premisele exercitarii unor competente prin continuarea exercitarii atributiilor aferente unui mandat de membru al Plenului Consiliului Concurentei, dincolo de durata notiunii de mandat, respectiv in urma expirarii mandatului fiecarui membru al Plenului Consiliului Concurentei, astfel cum acesta este circumscris potrivit calcului termenelor in dreptul public, si de situatiile inerente aferente succesiunii de mandate ca urmare a unor chestiuni tehnice legate, spre exemplu, de data depunerii juramantului, care trebuie realizata cu celeritate prin diligenta autoritatilor implicate in procedura de numire astfel incat la data fixa stabilita prin actul de investire sa fie efectuata numirea pentru noile mandate, nu corespunde cerintelor respectarii statului de drept.

Prin urmare, norma legala criticata nu se incadreaza in garantiile aferente statului de drept in ceea ce priveste organizarea indeplinirii atributiilor, competentelor si obligatiilor autoritatilor publice in coordonatele dreptului, fiind contrara art.1 alin.(3) din Legea fundamentala, ceea ce are drept consecinta si incalcarea principiului legalitatii prevazut de art.1 alin.(5), potrivit caruia, In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.

Durata mandatului

Fata de aceasta imprejurare, avand in vedere normele imperative cuprinse in art.15 alin.(2) din Legea nr.21/1996 cu privire la durata mandatului membrilor Plenului Consiliului Concurentei, astfel cum au fost avute in vedere la formularea criticilor de catre autoarea exceptiei de neconstitutionalitate, mandat ce este de 5 ani si care poate fi reinnoit o singura data, indiferent de durata mandatului exercitat anterior, Curtea constata ca viciul de neconstitutionalitate stabilit prin prezenta decizie vizeaza orice solutie legislativa contrara normelor constitutionale de referinta, legiuitorul ordinar sau delegat neputand adopta norme legale care sa vina in coliziune cu exigentele statului de drept.
Prin urmare, exercitarea atributiilor aferente calitatii de membru al Plenului Consiliului Concurentei [presedinte, vicepresedinte, consilier de concurenta] in afara cadrului stabilit prin actele de numire si vizate de prezenta decizie (mandat de 5 ani, calculat potrivit regulilor de drept public), nu au suport constitutional si legal”.

* Cititi aici integral decizia CCR

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *