KLAUS IOHANNIS A CASTIGAT LA CCR – A fost unanimitate de voturi (Documentul)
Lumea Banilor prezinta Decizia 70/2021 privind solutionarea obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru modificarea si completarea Legii 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei „Delta Dunarii”, obiectie formulata de presedintele Klaus Iohannis.
In motivarea obiectiei de neconstitutionalitate, Presedintele Romaniei sustine ca legea criticata a fost adoptata ca lege ordinara, desi in continutul sau normativ se regasesc dispozitii care se incadreaza in domeniul de reglementare al legii organice.
Astfel, art.I pct 23 [cu referire la art.154 ] din legea criticata a modificat continutul constitutiv al infractiunii de braconaj, in ceea ce priveste cauzele exoneratoare de raspundere penala. Legea criticata reglementeaza in acest mod intr-un domeniu care, prin excelenta, apartine legii organice, astfel incat adoptarea acesteia trebuia sa se supuna dispozitiilor art.73 alin.(3) lit.h) si ale art.76 alin.(1) din Constitutie.
Or, se arata ca potrivit formulei de atestare, legea dedusa controlului de constitutionalitate a fost adoptata, atat de Camera de reflectie, cat si de Camera decizionala, ca lege ordinara, iar nu ca lege organica, cu incalcarea dispozitiilor art.76 alin.(1) din Constitutie. Se invoca in acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale referitoare la delimitarea domeniului legilor organice, respectiv Decizia nr.53 din 18 mai 1994 si Decizia nr.786 din 13 mai 2009.
Se invoca prevederile constitutionale
In acest sens, se mai sustine ca legea supusa controlului de constitutionalitate reglementeaza intr-un domeniu pentru care Constitutia prevede expres caracterul organic al legii, potrivit art.73 alin.(3) lit.h), respectiv reglementarea unei infractiuni. Astfel, desi contine, din punctul de vedere al criteriului material, prevederi care apartin domeniului legii organice, legiuitorul nu a respectat procedura constitutionala de adoptare a legilor organice.
Regimul juridic
In motivarea obiectiei de neconstitutionalitate se mai sustine ca dispozitiile art.III din legea criticata incalca prevederile art.1 alin.(5), ale art.61 alin.(1), ale art.120 alin.(1), ale art.136 alin.(2), precum si ale art.147 alin.(4) din Costitutie. Se sustine ca regimul juridic al transferului bunurilor aflate in proprietatea publica a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale este definit de art.860 alin.(3) din Codul civil, care reglementeaza trecerea unui bun din domeniul public al statului in domeniul public al unitatii administrativ-teritoriale si invers, continand doua teze: prima teza vizeaza bunurile ce formeaza obiectul exclusiv al proprietatii publice a statului, iar teza a doua are in vedere bunurile aflate in domeniul public al statului, dar care nu fac obiectul exclusiv al proprietatii publice si care pot fi transferate interdomenial, cu respectarea procedurii prevazute in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ.
Astfel, trecerea unui bun - care nu constituie obiect exclusiv al proprietatii publice - din domeniul public al unei unitati administrativ-teritoriale in domeniul public al altei unitati administrativ- teritoriale se realizeaza in conditiile art.294 din Codul administrativ.
Or, se arata ca bunurile vizate prin legea criticata si identificate prin anexa nr.3 (nou-introdusa) la Legea nr.82/1993 nu reprezinta bunuri proprietate publica exclusiva. Aceste bunuri reprezinta amenajari agricole, respectiv: Amenajarea Sireasa, in suprafata de 3.325,85 ha, din care 1.244,15 ha se transfera in domeniul public al comunei Ceatalchioi, precum si Amenajarea Pardina, in suprafata de 22.733,88 ha, din care 2.369,16 ha se transfera in domeniul public al comunei Pardina, iar 1.426,96 ha se transfera in domeniul public al comunei Chilia Veche.
Astfel, se sustine ca, in aceste conditii, avand in vedere ca bunurile supuse transferului prin legea criticata nu constituie obiect exclusiv al proprietatii publice, in lipsa unei declaratii exprese a legii organice, acestea ar fi trebuit trecute din proprietatea publica a judetului Tulcea in aceea a unitatilor administrativ-teritoriale respective prin hotarare a Consiliului Judetean Tulcea, la cererea Consiliului Local al comunei Ceatalchioi, a Consiliului Local al comunei Pardina si, respectiv a Consiliului Local al comunei Chilia Veche, potrivit art.294 alin.(1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2019, procedura la care face trimitere teza a doua a art.860 din Codul civil. 7. In acest sens, se sustine ca, prin nesocotirea dispozitiilor art.860 din Codul civil coroborat cu art.294 alin.(1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2019, legea criticata a fost adoptata cu incalcarea principiului legalitatii statuat in art.1 alin.(5) din Constitutie.
Jurisprudenta CCR
Totodata, se arata ca in acord cu cele statuate in jurisprudenta Curtii Constitutionale, respectiv Decizia nr.683 din 30 septembrie 2020, nerespectarea procedurii legale de transfer interdomenial, respectiv din domeniul public al statului in domeniul unitatilor administrativ-teritoriale, echivaleaza cu incalcarea dispozitiilor art.136 alin.(2) din Constitutie.
Totodata, se mai invoca si incalcarea dispozitiilor art.120 alin.(1) din Constitutie privind principiul autonomiei locale, prin nerespectarea procedurii legale si in lipsa manifestarii de vointa a autoritatilor administratiei publice locale implicate, respectiv a Consiliului Judetean Tulcea, dar si a consiliilor locale ale comunelor in al caror domeniu public vor fi transferate bunurile respective. Se invoca in acest sens, cele statuate in Decizia Curtii Constitutionale nr.384 din 29 mai 2019, paragrafele 51 si 52, si se sustine ca, pentru identitate de ratiune, considerentele invocate se aplica, mutatis mutandis, si in ceea ce priveste procedura stabilita in art.294 alin.(1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2019 pentru trecerea unui bun din domeniul public al unei unitati administrativteritoriale in domeniul public al altei unitati administrativ-teritoriale.
Proprietatea publica
Se arata ca identitatea de ratiune rezida in obligativitatea respectarii regulilor specifice privind proprietatea publica si privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale detaliate in partea a V-a a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.57/2019, dar si in asigurarea accesului la justitie, intr-un domeniu ce tine exclusiv de transferul dreptului de proprietate publica asupra bunurilor, sens in care se invoca Decizia nr.384 din 29 mai 2019, paragraful 55. 9. Se mai sustine ca acceptarea ideii potrivit careia Parlamentul isi poate exercita competenta de autoritate legiuitoare in mod discretionar, oricand si in orice conditii, adoptand legi in domenii care apartin in exclusivitate actelor cu caracter infralegal, administrativ, ar echivala cu o abatere de la prerogativele constitutionale ale acestei autoritati, consacrate de art.61 alin.(1) din Legea fundamentala (Deciziile Curtii Constitutionale nr.600 din 9 noiembrie 2005, Decizia nr.970 din 31 octombrie 2007, Decizia nr.494 din 21 noiembrie 2013, Decizia nr.574 din 16 octombrie 2014, Decizia nr.406 din 15 iunie 2016, Decizia nr.118 din 19 martie 2018, Decizia nr.384 din 29 mai 2019, Decizia nr.537 din 25 septembrie 2019, Decizia nr.538 din 25 septembrie 2019, referitoare la interdictia reglementarii transferului interdomenial al bunurilor proprietate publica prin lege cu caracter individual).
Se arata ca, fata de aceasta bogata jurisprudenta a Curtii Constitutionale, legea criticata contravine si dispozitiilor art.147 alin.(4) din Legea fundamentala, referitoare la efectele deciziilor Curtii Constitutionale. 10. In concluzie, autorul obiectiei arata ca legea criticata a fost adoptata cu incalcarea dispozitiilor constitutionale ce stabilesc domeniul legii organice, iar prin continutul sau normativ contravine principiului legalitatii si principiului autonomiei locale si nesocoteste rolul constitutional al Parlamentului, al autoritatilor administratiei publice locale, dar si pe cel al Curtii Constitutionale, si solicita admiterea obiectiei de neconstitutionalitate, precum si constatarea neconstitutionalitatii legii criticate, in ansamblul sau.
Decizia Curtii
"Admite obiectia de neconstitutionalitate formulata de Presedintele Romaniei si constata ca Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei „Delta Dunarii” este neconstitutionala, in ansamblul sau".
Iata pasaje din decizia CCR, pe care o atasam integral la finalul articolului:
"In acord cu jurisprudenta constanta a Curtii in aceasta materie, obligatia legala reglementata prin art.III din legea criticata, ce priveste transferul unor bunuri imobile din domeniul public judetean in domeniul public al unor unitati administrativ-teritoriale de pe raza teritoriala a judetului respectiv, echivaleaza cu dispunerea unui transfer interdomenial al bunurilor respective prin lege, ceea ce are semnificatia unei interventii nepermise a legiuitorului intr-un domeniu de competenta autoritatilor executive ale unitatilor administrativ-teritoriale, ceea ce aduce atingere art.1 alin.(4) si (5), art.61 alin.(1), art.120 alin.(1), art.136 alin.(2) si (4) si art.147 alin.(4) din Constitutie.
Totodata, avand in vederea admiterea criticii de neconstitutionalitate referitoare la faptul ca legea supusa controlului de constitutionalitate a fost adoptata ca lege ordinara, desi reglementeaza intrun domeniu pentru care Constitutia prevede expres caracterul organic al legii, cu incalcarea dispozitiilor art.73 alin.(3) lit h) raportate la art.76 alin.(1) din Constitutie, Curtea retine ca legea criticata este neconstitutionala, in ansamblul sau".
