IOHANNIS DESTRAMA URZEALA LUI CITU – Ministrul Finantelor nu mai poate vinde CEC. Presedintele Klaus Iohannis n-a mai avut incotro: a promulgat Legea privind unele masuri pentru protejarea intereselor nationale in activitatea economica, initiata de Serban
Presedintele Klaus Iohannis si-a acceptat infrangerea si a promulgat Legea privind unele masuri pentru protejarea intereselor nationale in activitatea economica. O lege care blocheaza cel putin o privatizare pe care ar urzi-o ministrul Finantelor Publice, Florin Citu (foto).
Spunem ca Iohannis si-a acceptat infrangerea, intrucat legea a fost atacata la CCR de catre PNL (partidul condus de facto de catre presedintele Romaniei), dar Curtea Constitutionala a respins exceptia de neconstitutionalitate (click aici pentru a citi).
Actul normativ – initiat de catre Serban Nicolae si alti 13 senatori ai Partidului Social Democrat – interzice privatizarile timp de doi ani, ca masura de protectie economica in fata crizei COVID-19. Deci inclusiv privatizarea CEC Bank (una dintre cele doua bani detinute de catre statul roman, alaturi de Eximbank), despre care alt senator PSD, Daniel Zamfir, spunea ca ar fi intrat in vizorul ministrului de Finante Florin Citu in vederea privatizarii (click aici pentru a citi).
Asa cum Lumea Banilor a scris deja (a se vedea linkul de la final), legea lui Serban Nicolae se bazeaza pe faptul ca articolul 135, alineatul 2, litera b din Constitutie obliga statul roman „sa asigure protejarea intereselor nationale in activitatea economica, financiara si valutara”.
„Aceste interese sunt reprezentate, intre altele, de participatiile pe care statul le detine la companiile si societatile nationale, la banci si la diverse alte societati. Toate acestea sunt entitati economice la care statul detine actiuni, ca actionar unic sau in diverse cote de participare.
In mod evident, efectele negative in plan economic determinate de starea de urgenta si de criza COVlD-19 se vor prelungi pe o perioada mai lunga decat cea raportata strict la durata starii de urgenta. De aceea, este necesar ca masura interdictiei sa opereze pentru o perioada mai indelungata, de siguranta. Bineinteles, in masura in care se apreciaza ca efectele negative au incetat, ori ca instrainarea participatiilor statului ar fi benefica protectiei intereselor nationale in economie, tot printr-un act normativ cu putere de lege perioada interdictiei ar putea fi scurtata. In mod corespunzator, aceasta poate fi si prelungita”, explica initiatorii actului normativ.
