FORTA LEGII, VICTORIE LA CCR – Echilibrul puterilor in stat: "Delegarea catre Guvern a unei atributii ce apartine in exclusivitate legiuitorului"

Lumea banilor prezinta Decizia 737/2020 a Curtii Constitutionale privind solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.79 alin.(5) din Legea nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici, exceptie ridicata de Sindicatul National „Forta Legii” din Craiova, in calitate de intervenient accesoriu in interesul reclamantei Maria Daniela Coanda, in Dosarul nr.6164/95/2017 al Tribunalului Gorj – Sectia contencios administrativ si fiscal.

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arata, in esenta, ca dispozitia legala criticata este neconstitutionala, intrucat prevede ca procedura de constituire, organizare si functionare a comisiilor de disciplina, precum si componenta, atributiile, modul de sesizare si procedura de lucru ale acestora se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, deci printro norma de drept administrativ, cu putere juridica inferioara legii organice.

Astfel, se transmite competenta constitutionala exclusiva a legiuitorului organic de a reglementa in domenii ce tin de statutul functionarului public catre puterea executiva, ceea ce aduce atingere art.1 alin.(4) din Constitutie. Or, functionarul public este subiect al unui raport de serviciu, care ia nastere, se executa si inceteaza in conditii speciale, reglementate prin Legea nr.188/1999, astfel incat elementele esentiale referitoare la nasterea, executarea si incetarea raporturilor de serviciu se refera la statutul sau.

Se mai sustine ca textul de lege criticat priveste constituirea, organizarea si functionarea comisiilor de disciplina, precum si componenta, atributiile, modul de sesizare si procedura acestora de lucru, in urma activitatii desfasurate putand fi afectata executarea raportului de serviciu pana la incetarea acestuia. Potrivit sesizarii, toate elementele mentionate tin de statutul functionarului public, care trebuie reglementat prin lege organica, potrivit art.73 alin.(3) lit.j) si p) din Constitutie.

Totodata, autorii considera ca normele legale referitoare la ocuparea functiilor publice trebuie sa respecte cerinte de stabilitate si previzibilitate impuse de art.1 alin.(5) din Legea fundamentala si sa nu genereze o stare de incertitudine juridica, ceea ce nu se poate realiza prin acte administrative care au un grad sporit de schimbari succesive in timp.

Decizia CCR

Curtea Constitutionala retine, in motivarea deciziei, ca, in temeiul art.2 din Legea nr.188/1999, functia publica reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul realizarii prerogativelor de putere publica de catre administratia publica centrala, administratia publica locala si autoritatile administrative autonome, iar activitatile desfasurate de functionarii publici implica exercitarea prerogativelor de putere publica:

"Prin urmare, functionarul public este subiect al unui raport de serviciu, care ia nastere, se executa si inceteaza in conditii speciale, reglementate prin Legea nr.188/1999.

In consecinta, asa cum s-a statuat in Decizia nr.818 din 7 decembrie 2017, paragraful 14, elementele esentiale referitoare la nasterea, executarea si incetarea raporturilor de serviciu ale unui functionar public se refera in mod intrinsec la statutul acestuia.

Curtea mai observa ca raspunderea disciplinara, odata angajata, afecteaza executarea raportului de serviciu al functionarului public, putandu-se ajunge chiar la incetarea acestuia prin destituire din functia publica (a se vedea, ad similis Decizia nr.803 din 24 noiembrie 2015, precitata, paragraful 18).

Curtea constata ca, potrivit art.77 alin.(3) din Legea nr.188/1999, sanctiunile disciplinare sunt: a) mustrare scrisa; b) diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioada de pana la 3 luni; c) suspendarea dreptului de avansare in gradele de salarizare sau, dupa caz, de promovare in functia publica pe o perioada de la 1 la 3 ani; d) retrogradarea in functia publica pe o perioada de pana la un an si e) destituirea din functia publica. Potrivit art.78 alin.(2) din Legea nr.188/1999 sanctiunile disciplinare prevazute de art.77 alin.(3) lit.b) - e) din Legea nr.188/1999 se aplica de persoana care are competenta legala de numire in functia publica, la propunerea comisiei de disciplina.

Curtea retine ca, potrivit art.79 alin.(1) si art.78 alin.(3) din Legea nr.188/1999, pentru analizarea faptelor sesizate ca abateri disciplinare si propunerea sanctiunii disciplinare aplicabile functionarilor publici din autoritatile sau institutiile publice, se constituie comisii de disciplina, iar sanctiunile disciplinare nu 6 pot fi aplicate decat dupa cercetarea prealabila a faptei savarsite si dupa audierea functionarului public.

Verificand normele prin care se reglementeaza raspunderea disciplinara, cuprinse in capitolul VIII din Legea nr.188/1999, Curtea retine ca procedura administrativa care se desfasoara in fata comisiilor de disciplina - si care este obligatorie si premergatoare emiterii ordinului sau deciziei de sanctionare - este reglementata lacunar, desi sanctiunile disciplinare se aplica la propunerea comisiei de disciplina, pe baza raportului intocmit de aceasta.

Astfel, prin efectul textului legal criticat, reguli esentiale in materia efectuarii cercetarii administrative, de exemplu, normele privind constituirea, organizarea si functionarea comisiilor de disciplina, procedura disciplinara, aplicarea si contestarea sanctiunii disciplinare, precum si termenul de contestare a sanctiunii disciplinare, nu sunt reglementate prin lege organica, ci prin Hotararea Guvernului nr.1344/2007 privind normele de organizare si functionare a comisiilor de disciplina, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.768 din 13 noiembrie 2007. 28.

Prin urmare, Curtea retine ca prevederile art.79 alin.(5) din Legea nr.188/1999 aduc atingere dispozitiilor art.73 alin.(3) lit.j) din Constitutie, deoarece permit reglementarea prin hotarare a Guvernului in domeniul raspunderii disciplinare, care, odata angajata, afecteaza executarea raportului de serviciu al functionarului public, putandu-se ajunge chiar la incetarea acestuia prin destituire din functia publica.

Curtea retine ca aspectele - esentiale in materia efectuarii cercetarii administrative - anterior mentionate ar fi trebuit sa fie reglementate prin lege organica. In mod similar s-a pronuntat Curtea si prin Decizia nr.392 din 2 iulie 2014, paragraful 19, prin care a retinut ca, in privinta functionarilor publici cu statut special, procedura disciplinara a cercetarii prealabile a faptei si activitatea consiliului de disciplina trebuie reglementate prin lege organica.

Tot astfel, prin Decizia nr.803 din 24 noiembrie 2015, paragraful 16, a retinut ca reguli esentiale in materia efectuarii cercetarii prealabile, precum: stabilirea compunerii comisiei de disciplina, atributiile si activitatea comisiei de disciplina, modul de sesizare si procedura de lucru a comisiei, precum si actele emise ca urmare a parcurgerii procedurii, nu sunt reglementate prin lege organica.

In final, Curtea retine ca, drept urmare a constatarii neconstitutionalitatii textului de lege criticat prin raportare la prevederile art.73 alin.(3) lit.j) din Constitutie potrivit considerentelor anterior expuse, acesta aduce atingere si dispozitiilor art.1 alin.(4) din Constitutie referitor la principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat, prin delegarea catre Guvern a unei atributii ce apartine in exclusivitate legiuitorului, precum si art.1 alin.(5) din Constitutie in componenta sa referitoare la previzibilitatea si accesibilitatea legii, deoarece functionarul vizat se va putea raporta numai la prevederile lacunare, incomplete, ale acesteia".

*Cititi aici decizia CCR