EXECUTAREA SILITA – S-a decis: pana cand se produc efectele suspendarii (Document)

Lumea Banilor prezinta Decizia 81/2021 prin care Inalta Curte de Casatie si Justitie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a pronuntat o hotarare cu privire la suspendarea executarii silite.

Instanta suprema condusa de Corina Corbu (foto) a luat in examinare sesizarea formulata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a civila in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la urmatoarele chestiuni de drept:

"1. interpretarea dispozitiilor art. 719 alin. (4) pct. 1 din Codul de procedura civila, sub aspectul lamuririi sintagmei 'hotararea sau inscrisul care se executa nu este, potrivit legii, executoriu', respectiv limitele verificarii pe care instanta de judecata este obligata sa o faca pentru verificarea incidentei cazului de suspendare obligatorie a executarii silite, respectiv:
-daca analiza incidentei cazului de suspendare obligatorie a executarii silite prevazut de art. 719 alin. (4) pct. 1 din Codul de procedura civila este limitata la o verificare pur formala a exhibarii unui inscris caruia ii este conferit prin lege cu titlu general caracterul de titlu executoriu;
-sau daca analiza incidentei cazului de suspendare obligatorie a executarii silite prevazut de art. 719 alin. (4) pct. 1 din Codul de procedura civila implica si o pipaire a aspectelor circumstantiale, dincolo de verificarea pur formala a exhibarii unui inscris caruia legea ii recunoaste caracterul de titlu executoriu, aspecte care ar sustine existenta derularii unei executari peste limitele titlului executoriu (se urmareste satisfacerea unei alte creante decat cele cuprinse in titlul executoriu, se urmaresc alte bunuri decat cele aduse in garantie, exista incidente care ar duce la inlaturarea caracterului executoriu al acestuia - de exemplu, prescriptia);

2. interpretarea si aplicarea prevederilor art. 719 alin. (4) din Codul de procedura civila, respectiv a limitelor in care suspendarea obligatorie a executarii silite produce efecte, in sensul daca:
   -suspendarea obligatorie a executarii silite, dispusa in temeiul art. 719 alin. (4) din Codul de procedura civila, este supusa acelorasi limitari temporale ca suspendarea facultativa dispusa in temeiul art. 719 alin. (1) din Codul de procedura civila, in interpretarea si aplicarea stabilita prin Decizia nr. 2/2021, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru solutionarea recursului in interesul legii, in sensul ca produce efecte pana la solutionarea in prima instanta a contestatiei la executare;
   -sau suspendarea obligatorie a executarii silite, dispusa in temeiul art. 719 alin. (4) din Codul de procedura civila, in considerarea gravitatii motivelor pentru care poate fi dispusa, nu este supusa acelorasi limitari temporale ca suspendarea facultativa, efectele acesteia producandu-se pana la solutionarea definitiva a contestatiei la executare;
3. interpretarea si aplicarea sintagmei 'altei cereri privind executarea silita' din cuprinsul art. 719 alin. (1) din Codul de procedura civila, respectiv daca solutionarea apelului formulat impotriva hotararii primei instante cu privire la contestatia la executare se circumscrie notiunii de «alta cerere privind executarea silita», fiind admisibila astfel formularea unei cereri de suspendare a executarii silite pana la solutionarea definitiva;
4. subsecvent problemei de drept de la pct. 3 - interpretarea si aplicarea sintagmei 'instanta competenta' din cuprinsul art. 719 alin. (1) din Codul de procedura civila, respectiv daca cererea de suspendare a executarii silite pana la solutionarea definitiva a contestatiei se poate formula in calea de atac exercitata impotriva solutiei pronuntate in contestatia la executare sau in calea de atac formulata impotriva solutiei pronuntate cu privire la suspendarea executarii silite".

Judecata la fond

Prin contestatia la executare inregistrata la Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti la 24 aprilie 2019, contestatoarele A si B au solicitat, in contradictoriu cu intimata C, anularea tuturor actelor de executare efectuate in cadrul unui dosar de executare, precum si suspendarea executarii silite pana la solutionarea definitiva a contestatiei la executare.
Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti, prin Incheierea din 10 octombrie 2019, a respins cererea de suspendare a executarii silite ca neintemeiata, apreciind ca o astfel de masura nu se impune a fi adoptata nici in baza art. 719 alin. (1) din Codul de procedura civila, nici in temeiul art. 719 alin. (4) din acelasi act normativ.
Impotriva acestei incheieri A si B au declarat apel, aratand ca sunt intrunite conditiile privind suspendarea obligatorie a executarii silite in temeiul art. 719 alin. (4) pct. 1 din Codul de procedura civila, precum si faptul ca exista motive temeinice pentru suspendarea executarii in temeiul art. 719 alin. (1) din acelasi act normativ.
In cadrul solutionarii caii de atac, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a civila a dispus sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la chestiunile ce fac obiectul prezentei sesizari.
Dupa ce a analizat cauza, ICCJ a admis sesizarea.

Iata decizia Inaltei Curti:

“Admite sesizarea formulata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a civila in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile si, in consecinta, stabileste ca:
In interpretarea si aplicarea art. 719 alin. (4) pct. 1 din Codul de procedura civila, efectele suspendarii obligatorii a executarii silite se produc pana la data solutionarii in prima instanta a contestatiei la executare, iar o cerere avand acest obiect nu poate fi reiterata in calea de atac exercitata impotriva hotararii instantei de executare.
Respinge ca inadmisibila cererea de pronuntare a unei hotarari prealabile pentru interpretarea dispozitiilor art. 719 alin. (4) pct. 1 din Codul de procedura civila sub aspectul indicarii limitelor analizei instantei de judecata, in verificarea incidentei cazului de suspendare obligatorie a executarii silite.
Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila”.

Iata pasaje din decizia ICCJ, pe care o atasam integral la finalul articolului:

“Divergenta intre opiniile teoretice exprimate de instantele nationale pare sa fi fost determinata de analiza comparativa a textelor cuprinse in art. 719 alin. (1) si (4) din Codul de procedura civila si de intelegerea trunchiata a procedurii de parcurs, astfel cum aceasta rezulta din textele de lege incidente si cum a fost descrisa in Decizia nr. 2/2021 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru solutionarea recursului in interesul legii.
Potrivit art. 719 alin. (1) din Codul de procedura civila, 'Pana la solutionarea contestatiei la executare sau a altei cereri privind executarea silita, la solicitarea partii interesate si numai pentru motive temeinice, instanta competenta poate suspenda executarea.(…)'.
In conformitate cu art. 719 alin. (4) pct. 1 din Codul de procedura civila, 'Suspendarea executarii este obligatorie si cautiunea nu este necesara daca hotararea sau inscrisul care se executa nu este, potrivit legii, executoriu'. Ambele texte citate reglementeaza ipoteze ale suspendarii executarii silite - ca incident cu caracter de exceptie, prin care se temporizeaza procedura executionala pentru o anumita perioada de timp.
Astfel, daca art. 719 alin. (1) din Codul de procedura civila reglementeaza o suspendare facultativa a executarii silite, posibil a fi adoptata pentru motive temeinice, toate ipotezele alin. (4) al aceluiasi articol, nu doar cea supusa dezlegarii in sesizarea de fata, definind legal motivele temeinice, reglementeaza cazuri de suspendare obligatorie. Diferenta intre cele doua alineate ale art. 719 din Codul de procedura civila deriva, asadar, nu neaparat dintr-o gravitate sporita a ipotezelor in care suspendarea este o masura obligatorie, neconditionata de plata cautiunii, ci din calificarea legala a ipotezelor enumerate limitativ in alin. (4) ca motive temeinice.
Aceasta concluzie se impune, deoarece si in cazul in care suspendarea este acordata in temeiul art. 719 alin. (1) din cod, si in cazul cand este intemeiata pe alin. (4) al aceluiasi articol, imprejurarile de fapt si de drept care o justifica nu sunt altceva decat 'motive temeinice', fie apreciate ca atare de judecator, fie calificate de lege. De aceea, si suspendarea prevazuta de art. 719 alin. (4) din Codul de procedura civila se acorda in conditiile alin. (1) al aceluiasi articol, evident sub rezerva limitelor in care textul in dezbatere, derogand expres de la regula, anihileaza dreptul de apreciere asupra oportunitatii masurii suspendarii si renunta la cerinta platii unei cautiuni.

Suspendarea obligatorie

Asa fiind, dezlegarile oferite prin Decizia nr. 2/2021 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru solutionarea recursului in interesul legii sunt incidente pe deplin si in cazul suspendarii obligatorii. Ca atare, nu doar din perspectiva analizei semantice a terminologiei legii, ci si din cea a efectelor juridice ale hotararii judecatoresti pronuntate in prima instanta in contestatia la executare, se impune concluzia ca suspendarea obligatorie a executarii silite este supusa acelorasi limitari temporale precum cea facultativa.
Examinarea de detaliu a considerentelor Deciziei nr. 2/2021 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru solutionarea recursului in interesul legii, in special a paragrafelor 75 si 76, releva si inadmisibilitatea demersului prin care cererea de suspendare obligatorie a executarii silite ar putea sa fie reiterata in calea de atac. Hotararile instantei de executare sunt, potrivit art. 651 alin. (4) din Codul de procedura civila, executorii, caracter care le reflecta aptitudinea de a determina, prin insasi pronuntarea lor, modificari in ordinea juridica. Astfel, efectele pronuntarii unor asemenea hotarari presupun ca, in cazul admiterii contestatiei la executare, executorul judecatoresc sa se conformeze de indata masurii dispuse; in ipoteza in care contestatia la executare este respinsa, ele impun concluzia ca executarea silita poate fi reluata de indata.
In acest sens, in paragrafele 75 si 76 din considerentele Deciziei nr. 2/2021, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru solutionarea recursului in interesul legii a retinut ca '(…) prin ipoteza, in cazul admiterii contestatiei la executare, avandu-se in vedere ca, potrivit art. 651 alin. (4) din Codul de procedura civila, incheierea instantei de executare are caracter executoriu si, deci, executorul judecatoresc trebuie sa se conformeze de indata masurii dispuse prin aceasta incheiere, nu mai este necesar efectul suspensiv de executare al incheierii pronuntate in temeiul art. 719 alin. (1) din Codul de procedura civila, pentru simplul motiv ca intervine un alt efect, mult mai energic, si anume acela al anularii (dupa caz, in tot sau in parte, a executarii silite ori a unor acte de executare), efect care se consuma inca de la momentul pronuntarii solutiei de prima instanta. Pe de alta parte, un rationament asemanator poate fi facut si in ipoteza respingerii contestatiei la executare, in sensul in care executorialitatea procedurii decurgand din respingerea contestatiei debitorului presupune ca executarea sa fie reluata de indata, insa, daca debitorul apeleaza incheierea, solicitand si suspendarea executarii acesteia, admiterea cererii de suspendare a executarii incheierii nu inseamna altceva decat mentinerea suspendarii executarii silite dispuse de prima instanta'.

Calea de atac

Asadar, in masura in care hotararea instantei de executare este atacata, autorul caii de atac are dreptul de a solicita suspendarea executarii acesteia si numai daca instanta de control judiciar suspenda executarea ei, se produce efectul temporizarii, si pe parcursul judecarii apelului, a executarii silite. De aceea, mecanismul descris prin considerentele Deciziei nr. 2/2021 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru solutionarea recursului in interesul legii releva ca sintagmele 'alte cereri privind executarea silita' si 'instanta competenta', din cuprinsul art. 719 alin. (1) din Codul de procedura civila, nu se refera la apelul declarat impotriva hotararii instantei de executare, nici la instanta investita cu judecarea acestuia.
Se cuvine notat ca, potrivit dispozitiilor art. 719 alin. (6) din Codul de procedura civila, 'Asupra cererii de suspendare instanta, in toate cazurile, se pronunta prin incheiere, chiar si inaintea termenului fixat pentru judecarea contestatiei. Partile vor fi intotdeauna citate, iar incheierea poate fi atacata, in mod separat, numai cu apel sau, daca este pronuntata de curtea de apel, numai cu recurs, in termen de 5 zile de la pronuntare pentru partea prezenta, respectiv de la comunicare pentru cea lipsa'. Posibilitatea, recunoscuta de acest text de lege, ca suspendarea sa fie acordata de curtea de apel nu infirma cele retinute mai sus si nu poate determina concluzia ca o cerere de suspendare intemeiata pe prevederile art. 719 alin. (4) din Codul de procedura civila ar putea fi reiterata in calea de atac exercitata impotriva hotararii instantei de executare.
Norma precitata trebuie inteleasa in sensul ca suspendarea poate fi acordata de curtea de apel doar atunci cand aceasta judeca in prima instanta o contestatie privind intelesul, intinderea sau aplicarea titlului executoriu pe care ea insasi l-a pronuntat; mai mult, textul nu se refera la instanta de apel, ci, in mod distinct, la curtea de apel; or, aceasta se poate constitui nu numai ca instanta de apel/recurs/revizuire/contestatie in anulare, ci si ca instanta de executare in contestatia la titlu.
Asadar, unicul demers prevazut de lege, pe care partile il pot parcurge pentru a obtine temporizarea executarii silite cat timp are loc judecata caii de atac impotriva instantei de executare, este cel al suspendarii executarii incheierii atacate, procedura care exclude dreptul partilor de a reitera cererea de suspendare a executarii silite in calea de atac”.