VINE CRIZA ALIMENTARA – Fostul ministru al Agriculturii Petre Daea trage semnalul de alarma: “Dificultati in aprovizionarea populatiei cu hrana”

Foarte grav semnalul de alarma tras de fostul ministru al Agriculturii Petre Daea (foto), care anunta o criza alimentara iminenta. Iar unul dintre efecte va fi o aprovizionare tot mai dificila a populatiei cu hrana.

Intr-o ampla analiza postata pe pagina sa de Facebook, Petre Daea precizeaza ca majorarea preturilor la inputurile folosite in agricultura pun piedici serioase agricultorilor si lucratorilor din industria alimentara. Fostul ministru ofera si cateva exemple de scumpiri cu care vor trebui sa se confrunte agricultorii, precum cresterea pretului azotatului de amoniu de la 900 lei la 3.920 lei /tona. Previziunea lui Daea este ca vom avea pe piata o productie mai mica, la costuri mari, ce se va constitui intr-o oferta scazuta si scumpa, care nu va putea fi asimilata de consumatorul roman, din cauza puterii reduse de cumparare.

Prezentam analiza fostului ministru al Agriculturii Petre Daea:

“Criza alimentara bate la usa!

Nu-mi plac abordarile nihiliste si nici afirmatiile apocaliptice!

Dar din nefericire, se intrezareste germenul crizei alimentare.

Sa ma explic: cresterea preturilor la inputurile folosite in agricultura, de la simplu la cvadruplu si, mai mult, pun piedici serioase agricultorilor si lucratorilor din industria alimentara.

Cateva exemple:

●la ingrasaminte, pretul azotatului de amoniu a crescut de la 900 lei la 3.920 lei /tona;

●brutariile care folosesc gaze, de la contracte de 6.000 lei/luna pentru gaze, au trecut la 'contracte fericite astazi' cu 30.000 lei/luna (un exemplu de la o societate din Bucuresti, al carei nume nu-l pot face public);

●preturile la insectofungicide, motorina, utilajele agricole, piese de schimb si serviciile pentru toate acestea au crescut;

Ce fac agricultorii in aceasta situatie?

Din dragoste de meserie si din legatura de o viata cu domeniul de activitate vor continua sa intoarca brazda tarii.

Dar vor avea un comportament diferit, in functie de posibilitati:

a.micii agricultori, care detin suprafete sub un hectar, circa 1,8 milioane, reprezentand in jur de 640 mii ha, nu vor avea posibilitatea sa-si cumpere ingrasaminte, deoarece vor fi nevoiti sa-si plateasca intretinerea, curentul electric, gazele si serviciile legate de existenta zilnica din aceasta iarna. In aceeasi situatie sunt si micile gospodarii care au gradini pe langa casa si vin sa vanda la piata; dar vor insamanta aceste suprafete, avand la indemana samanta din productia obtinuta in anul 2021;

b.un numar de aproximativ 1,5 milioane agricultori a caror suprafata intre 1 ha si 10 ha, reprezentand cca 4,3 milioane ha, vor avea un comportament diferit in functie de resursele proprii si fondurile atrase din diverse surse (ajutor din cadrul familiei sau din afara ei), vor lucra terenul aplicand lucrarile tehnologice la nivelul minim posibil, pentru a-si putea recupera cheltuielile prin productia obtinuta ce va fi destinata autoconsumului, direct sau pentru furajarea animalelor;

c.fermierii in numar de aproape 90 mii cu o suprafata de cca 7,6 mil ha, organizati in exploatatii agricole de diverse tipuri, vor aplica tehnologiile specifice fiecarei culturi, asigurand toate inputurile necesare obtinerii de produse comerciale, care sa atinga potentialul biologic al soiurilor si hibrizilor folositi.

Comportamentele previzibile pentru cele 3 categorii de lucratori ai ogoarelor se vor materializa in:

●renuntarea partiala sau totala la cultivarea terenurilor cu speciile consacrate, apelandu-se la alte solutii mai putin costisitoare, spre exemplu inlocuirea plantelor anuale cu cele perene (cei din categoria a);

●scaderea randamentelor pe unitatea de suprafata, productii mai mici si de slaba calitate ( categoriile a si b);

●obtinerea de productii cu randamente ridicate ce vor putea atinge potentialul biologic al soiurilor si hibrizilor folositi (fermieri din categoria c);

Insumand aceste posibile scenarii, rezulta ca vom avea pe piata o productie mai mica, la costuri mari, ce se va constitui intr-o oferta scazuta si scumpa, care nu va putea fi asimilata de consumatorul roman, din cauza puterii reduse de cumparare.

In conditiile acestea, tinand cont si de schimbarile climatice, potrivnice realizarii unor randamente ridicate, productiile obtinute isi vor gasi cumparatori in tarile cu potenta financiara, stimulandu-se astfel exportul acestora de catre producatorii romani.

La acestea se adauga lipsa unei retele proprii pentru comercializarea produselor romanesti.

Toate acestea la un loc vor crea dificultati in aprovizionarea populatiei cu hrana.

Se pune intrebarea cum putem preveni, contracara sau atenua efectele unei asemenea situatii?

Raspunsul a fost, este si ramane in alocarea de sume in bugetul de stat pentru agricultura si in actiuni concrete pentru realizarea principalelor obiective:

●continuarea si extinderea sistemului de irigatii pentru folosirea resurselor de apa pe care le avem;

●dezvoltarea accelerata a sistemului de combatere a grindinei si stimularea precipitatiilor;

●sustinerea cercetarii agricole romanesti pentru crearea de soiuri si hibrizi cu adaptabilitate la conditiile de mediu nou create;

●stimularea realizarii si dezvoltarii retelei comerciale romanesti pentru produsele autohtone la care statul trebuie sa fie parte - exista Casa de Comert Agroalimentara Unirea;

●punerea in aplicare a legilor muntelui;

●absorbtia in intregime a fondurilor europene destinate agriculturii;

●echilibrarea balantei comerciale cu produse agroalimentare prin sustinerea produselor deficitare;

●continuarea sustinerii programelor specifice din agricultura.

Am socotit necesar sa fac aceste precizari, din dorinta de a se intelege de catre guvernanti, ca daca astazi se vorbeste despre sanatate si pandemie, batandu-se politic pe mortii zilei, in anii care urmeaza, cu siguranta, daca nu acordam atentie agriculturii, acum si tot timpul, ne vom bate toti pe o bucata de paine, daca vom avea de unde sa o procuram, sau cu ce sa o cumparam.

Acum trebuie construit bugetul de stat pentru anul viitor!

Din nefericire, clasa politica are alta agenda!

Gresit si pagubos, inadmisibil si alarmant!

Guvernanti, nu lasati asigurarea hranei la voia intamplarii!”