Banca Nationala a Romaniei a decis marti, 4 aprilie 2023, cu privire la rata dobanzii de politica monetara (dobanda-cheie): ramane neschimbata la nivelul de 7% pe an. Asta inseamna, teoretic, ca ratele la banci nu vor creste. De fiecare data cand BNR majoreaza dobanda, scopul fiind scaderea inflatiei, este de asteptat ca si bancile sa creasca dobanzile atat la credite, cat si la depozite, pentru a tempera consumul pe credit, lucru pe care Banca Centrala nu l-a mai facut. Rata dobanzii de politica monetara  este cea care da tonul celorlalte din piata.

Institutia condusa de Mugur Isarescu a mai decis si mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la suta pe an si a ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 6,00 la suta pe an, dar so mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit. Potrivit actualelor evaluari, rata anuala a inflatiei isi va accelera probabil descresterea in urmatoarele luni.

Potrivit actualelor evaluari, rata anuala a inflatiei isi va accelera probabil descresterea in urmatoarele luni in linie cu cea mai recenta prognoza pe termen mediu (februarie 2023), sub influenta unor efecte de baza consistente si a corectiilor descendente ale cotatiilor unor marfuri, precum si pe fondul modificarii caracteristicilor schemelor de plafonare si compensare a preturilor la energie.

Incertitudini sunt totusi asociate impactului prezumat al noii configuratii a schemelor de plafonare si compensare a preturilor la energie, iar balanta riscurilor induse de factori pe partea ofertei se inclina usor in sens ascendent in actuala conjunctura, date fiind inclusiv penuria de legume din Europa si reducerea livrarilor de petrol anuntata de tarile OPEC, arata institutia condusa de Isarescu.

Iata anuntul BNR

"Rata anuala a inflatiei s-a redus la 15,52 la suta in februarie 2023, de la 16,37 la suta in decembrie 2022, relativ in linie cu previziunile. Scaderea a fost determinata in principal de descresterea ampla a dinamicilor preturilor combustibililor si energiei electrice, sub influenta unor efecte de baza consistente si a modificarii incepand cu 1 ianuarie 2023 a caracteristicilor schemei de plafonare si compensare a preturilor la energie.

In acelasi timp, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat si-a incetinit ascensiunea ceva mai mult decat s-a anticipat, ajungand la 15,0 la suta in februarie, de la 14,6 la suta in decembrie 2022, pe fondul unor efecte de baza dezinflationiste si al descresterii cotatiilor unor marfuri, mai cu seama agroalimentare, precum si in conditiile ajustarii descendente a anticipatiilor inflationiste pe termen scurt. Influente notabile de sens opus au continuat insa sa vina din transferarea treptata asupra preturilor de consum a costurilor materiale si salariale crescute, precum si din marirea marjelor de profit, in contextul rezilientei cererii de consum, si din scumpirea unor bunuri de consum importate.

Rata anuala a inflatiei calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC – indicator al inflatiei pentru statele membre UE) a scazut la 13,4 la suta in februarie 2023, de la 14,1 la suta in decembrie 2022. Rata medie anuala a inflatiei IPC si cea calculata pe baza IAPC au continuat insa sa se mareasca in februarie 2023, pana la 14,9 la suta si la 13,0 la suta, de la 13,8 la suta, respectiv 12,0 la suta in decembrie 2022, ramanand totusi la valori inferioare celor prevalente in regiune si in tarile baltice.

Cresterea economica a incetinit doar usor in trimestrul IV 2022, la 1,0 la suta, de la 1,2 la suta in precedentele trei luni (variatie trimestriala), depasind astfel din nou asteptarile, evolutie ce face probabila marirea excedentului de cerere agregata si in acest interval, contrar asteptarilor.

Crestere economica

Fata de aceeasi perioada a anului anterior, economia si-a accelerat cresterea la 4,6 la suta in trimestrul IV 2022, de la 3,8 la suta in intervalul anterior, cu principala contributie adusa, pentru al doilea trimestru consecutiv, de formarea bruta de capital fix, urmata la mica distanta de aportul consumului gospodariilor populatiei. Impactul exportului net a ramas contractionist, dar s-a redus semnificativ fata de trimestrul III, in conditiile in care scaderea deosebit de ampla inregistrata de dinamica anuala a volumului importurilor a devansat-o pe cea a volumului exporturilor de bunuri si servicii. Pe acest fond, soldul negativ al balantei comerciale si-a redus puternic avansul in termeni anuali, iar deficitul de cont curent si l-a redus cu doua treimi, pana la un minim al ultimilor doi ani, inclusiv ca urmare a ameliorarii evolutiei soldului balantei veniturilor secundare, pe seama intrarilor de fonduri europene de natura contului curent.

Cele mai recente date si analize indica o temperare mai modesta a cresterii economiei in trimestrul I 2023 decat s-a anticipat anterior, implicand insa o decelerare pronuntata a acesteia in raport cu perioada similara a anului anterior, pe fondul unui efect de baza.

Astfel, dinamica anuala a vanzarilor cu ama­nuntul, incluzandu-le pe cele auto-moto, a continuat sa se mareasca in ianuarie 2023, dar cea a serviciilor prestate populatiei a inregistrat o scadere. Totodata, productia industriala si-a accentuat contractia in termeni anuali, iar volumul lucrarilor de constructii si-a decelerat considerabil cresterea fata de aceeasi perioada a anului trecut. Un amplu declin au consemnat in prima luna din an si variatia anuala a exporturilor de bunuri si servicii precum si cea a importurilor, prima ramanand insa relativ mai ridicata, probabil si ca efect al ameliorarii raportului de schimb. Drept consecinta, deficitul comercial si cel de cont curent s-au redus semnificativ in raport cu aceeasi perioada a anului trecut.

Rata somajului s-a redus usor

Efectivul salariatilor din economie a continuat sa-si incetineasca cresterea in decembrie 2022-ianuarie 2023, iar rata somajului BIM s-a redus doar foarte usor in ianuarie-februarie 2023, dupa cresterea la 5,7 la suta in trimestrul IV 2022. Totodata, deficitul de forta de munca raportat de companii si-a reaccentuat in trimestrul I 2023 tendinta de descrestere manifestata din trimestrul III al anului trecut, in timp ce intentiile de angajare au cunoscut oscilatii insemnate pe parcursul primelor trei luni din acest an, atribuibile in principal schimbarilor frecvente de expectatii de la nivelul unui sector.

Principalele cotatii ale pietei monetare interbancare si-au prelungit miscarea descendenta in februarie-martie, pe fondul excedentului de lichiditate din sistemul bancar, dar in conditiile incetinirii si stoparii acesteia spre finele intervalului. Totodata, randamentele titlurilor de stat au consemnat cresteri in februarie, care s-au corectat integral in martie – in linie cu evolutiile din economiile avansate si din regiune -, pe fondul revizuirilor succesive ale asteptarilor investitorilor privind perspectiva conduitei politicilor monetare ale bancilor centrale majore, precum si al turbulentelor provocate de falimentul Silicon Valley Bank si Signature Bank din SUA si de situatia bancii elvetiene Credit Suisse.

Raport euro-leu

Moneda nationala a continuat sa manifeste o tendinta de apreciere fata de euro in acest interval, in contextul atractivitatii relative ridicate a plasamentelor in lei, pentru ca in ultimele zile ale lunii martie, raportul leu/euro sa creasca gradual, revenind in proximitatea valorilor prevalente in semestrul I 2022.

Cresterea anuala a creditului acordat sectorului privat a continuat sa decelereze in primele doua luni din acest an, dar mai temperat, ajungand la 10,6 la suta in februarie 2023, de la 12,1 la suta in decembrie 2022, in conditiile incetinirii descresterii dinamicii componentei in lei, dar si ale cvasi-stoparii trendului ascendent al variatiei inalte a creditului in valuta. Ponderea componentei in lei in creditul acordat sectorului privat a continuat totusi sa se reduca, pana la 68,3 la suta in februarie 2023, de la 68,8 la suta in decembrie 2022.

Scadere a inflatiei

Potrivit actualelor evaluari, rata anuala a inflatiei isi va accelera probabil descresterea in urmatoarele luni in linie cu cea mai recenta prognoza pe termen mediu (februarie 2023), sub influenta unor efecte de baza consistente si a corectiilor descendente ale cotatiilor unor marfuri, precum si pe fondul modificarii caracteristicilor schemelor de plafonare si compensare a preturilor la energie.

Incertitudini sunt totusi asociate impactului prezumat al noii configuratii a schemelor de plafonare si compensare a preturilor la energie, iar balanta riscurilor induse de factori pe partea ofertei se inclina usor in sens ascendent in actuala conjunctura, date fiind inclusiv penuria de legume din Europa si reducerea livrarilor de petrol anuntata de tarile OPEC.

In acelasi timp, incertitudini si riscuri insemnate la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, continua sa genereze razboiul din Ucraina si sanctiunile asociate, iar altele decurg din turbulentele in sistemele bancare din SUA si Elvetia, ce ar putea exercita efecte adverse prin afectarea economiilor statelor dezvoltate si a perceptiei de risc asupra Europei Centrale si de Est, cu impact asupra costurilor de finantare.

Absorbtia fondurilor europene este esentiala

Totodata, absorbtia fondurilor europene, in principal a celor aferente programului Next Generation EU, este conditionata de indeplinirea unor tinte si jaloane stricte in implementarea proiectelor. Ea este insa esentiala pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranzitiei energetice, dar si pentru contrabalansarea, cel putin partiala, a impactului contractionist al socurilor pe partea ofertei, amplificate de razboiul din Ucraina si de inasprirea conditiilor economice si financiare pe plan international.

Incertitudini si riscuri mari sunt asociate si conduitei politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, tinta de deficit bugetar stabilita pentru 2023 in vederea continuarii consolidarii bugetare in contextul procedurii de deficit excesiv si al majorarii semnificative a costului finantarii, si, pe de alta parte, seturile de masuri de sprijin aplicate ori prelungite in acest an, intr-o conjunctura economica si sociala dificila pe plan intern si global, cu potentiale implicatii adverse asupra parametrilor bugetari.

Deosebit de relevante sunt deciziile de politica monetara ale Fed si BCE, care fac neclare miscarile de capital, precum si atitudinea bancilor centrale din regiune.

In sedinta de astazi, 4 aprilie 2023, pe baza evaluarilor si a datelor disponibile in acest moment, precum si in conditiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administratie al BNR a hotarat mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 7,00 la suta pe an. Totodata, s-a decis mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la suta pe an si a ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 6,00 la suta pe an. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.

Deciziile CA al BNR vizeaza readucerea durabila a ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5 la suta ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipatiilor inflationiste pe termen mediu, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile. In contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice si implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care sa stimuleze potentialul de crestere pe termen lung sunt esentiale pentru mentinerea stabilitatii macroeconomice si intarirea capacitatii economiei romanesti de a face fata unor evolutii adverse.

BNR monitorizeaza atent evolutiile mediului intern si international si va continua sa utilizeze instrumentele de care dispune in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu”.