Tristul destin al unui inginer: a impulsionat industria romaneasca, dar l-a sabotat regimul

741

sursa foto: industrializarearomaniei.blogspot.com

Ne-ar fi placut sa va facem sa zambiti, asa cum v-am obisnuit in aproape toate editiile „Pungutei cu doi bani”, dar de data aceasta suntem nevoiti sa va relatam despre tristul destin al unui inginer care a facut o minune pentru industria romaneasca, insa care a fost sabotat de regim.

Ne referim la Alfred Kaleder (unele surse il dau drept „Kalleder”), inginer la Electroputere in anii ’80. Intreprinderea din Craiova – cunoscuta drept „Citadela electrotehnicii romanesti” – a fost principalul producator de locomotive din Romania socialista, iar in deceniul al noualea exporta aceste vehicule in cele mai indepartate colturi ale lumii. De exemplu, in China.

Ei bine, pentru ca locomotivele sa fie transportate pana in China, traseul cel mai simplu era pe mare. Dar aparea problema la transbordarea locomotivelor de pe chei pe vaporul de marfa. Iar aici a intervenit inginerul Alfred Kaleder, care s-a apucat sa proiecteze o macara speciala. Din invidie si din prostie, atat conducerea fabricii Electroputere, cat si cea de partid i-au pus bete-n roate. Din fericire, situatia s-a deblocat pana la urma. Cum anume puteti citi mai jos, in relatarea inginerului si omului de afaceri Dan Horatiu Buzatu, fost deputat PNL de Dolj.

Iata mesajul postat de Horatiu Buzatu pe Facebook miercuri, 10 februarie 2021:

Am urmarit in aceasta seara emisiunea de la Realitatea TV dedicata asa-zisei privatizari a uzinei Electroputere. Ii multumesc lui Dorin Iacob pentru ca m-a pomenit si a adus in discutie intrebarea pe care i-am adresat-o lui Teodor Atanasiu (pe atunci era seful AVAS-ului iar eu eram deputat preocupat de procesul de privatizare).

Dar postarea mea este despre altceva.

Intre sfarsitul liceului si intrarea la facultate am lucrat vreun an si jumatate la Electroputere, iar emisiunea mi-a trezit si cateva amintiri legate de primul meu loc de munca.

Una dintre aceste amintiri este despre inginerul Alfred Kaleder, un exceptional profesionist, dedicat intru totul ocupatiei si indeletnicirilor sale. L-am cunoscut in biroul sau, de la Fabrica de Locomotive unde l-am vizitat impreuna cu un ungur, prieten comun. Bine, eu eram o cantitate neglijabila, dar chiar s-a intamplat…

Dl. Kaleder s-a bucurat de vizita, ne-a facut cate un ceai pe un resou aflat sub birou, iar eu am ascultat o scurta, extraordinara si incredibila poveste.

Vizita noastra se petrecea in perioada in care Electroputere exporta locomotive produse la Craiova tocmai in China. Una dintre dificultatile exportului era de ordin logistic: locomotivele puteau ajunge la destinatie pe cale terestra, dar pe un traseu dificil (ecartamentul in URSS era diferit de cel din Romania si China), sau pe cale navala, din portul Constanta intr-un port chinezesc. Evident, locomotiva ajungea cu usurinta de la Craiova in portul Constanta, dar transbordarea de pe chei pe un vapor cargo era o problema de netrecut, mai ales ca locomotivele depaseau 100 de tone.

Solutia a venit de la inginerul Kaleder, care s-a apucat sa proiecteze o macara speciala, capabila sa poata ridica o locomotiva si sa-i faca mutarea fara de care exportul romanesc in China ar fi fost nu doar mai dificil ci si mai scump.

Aici incepe partea extraordinara a povestii: proiectarea macaralei nu facea parte din obiectivele fabricii de locomotive si nici din obligatiile de serviciu ale inginerului Kaleder, asa ca demersul sau nu era privit cu ochi buni, nici de conducere, nici de partid.

Prin urmare, dupa o scurta perioada, activitatea de proiectare a fost intrerupta, considerandu-se ca problemele curente erau mai importante.

Si totusi, Kaleder nu s-a dat batut. A insistat si a obtinut dreptul de a lucra la proiectul macaralei dupa program. La ora 15.20, strangea totul ce se gasea pe planseta si le muta intr-un dulap. Apoi, din acelasi dulap, scotea plansele macaralei si continua lucrul, uneori pana noaptea tarziu. Extraordinar, nu-i asa?

Acum vine partea incredibila a povestii: munca sa in tura a II-a, desi neplatita, era in continuare prost vazuta de superiorii sai. Care superiori, dupa ce l-au sicanat in fel si chip, au stabilit ca ramasul peste noapte in biroul de la Fabrica de Locomotive nu este acceptabil, mai ales ca … se consuma curent. Si ca, pana la noi ordine, activitatea de proiectare inceteaza.

Astazi, o astfel de intamplare ar fi de necrezut, nu-i asa? Si totusi, asta e o poveste adevarata. S-a petrecut in 1981.

P.S. In cele din urma, situatia a fost deblocata de Adrian Paunescu. A scris cateva articole in Flacara, i-a luat apararea inginerului Kaleder, iar activitatea de proiectare s-a reluat.

Nota: Aceasta rubrica este destinata zvonurilor. Luati informatiile ca atare!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *