The Tax Institute,  asociatie formata din profesionisti cu experienta extensiva in domenii precum avocatura de afaceri, consultanta in fiscalitate, mediul academic si societatea civila, printre care si Gabriel Biris (foto), a trimis o scrisoare dechisa liderilor PSD, PNL, USR, UDMR in care se fac propuneri cu privire la viitorul program de guvernare.

Una din propuneri este ca impozitele si contributiile sociale obligatorii trebuie stabilite in mod rezonabil, fara exceptii si privilegii, tinand cont doar de marimea veniturilor, si nu de tipul acestora. Legislatia fiscala trebuie sa incurajeze munca eficienta si investitiile! Se mai cere, printre altele,  pastrarea cotei de impozit pe profit de 16%.

Prezentam scrisoarea publicata de foodbiz:

“Catre:
Dl. Marcel Ciolacu, Presedinte PSD
Dl. Ilie Bolojan, Presedinte PNL
Dna. Elena Lasconi, Presedinte USR
Dl. Kelemen Hunor, Presedinte UDMR
Dl. Varujan Pambuccian, Deputat
Stimata Doamna,
Stimati Domni,
Salutam faptul ca, in contextul actual, fortele politice pro-europene si pro-democratice au reusit sa initieze un dialog cu privire la programul de guvernare al Romaniei pentru 2025 si anii urmatori.
Va prezentam in cele ce urmeaza o serie de propuneri care, in opinia noastra, pot contribui atat la consolidarea echilibrului fiscal bugetar, cat si la stimularea muncii eficiente si a investitiilor, respectiv la dezvoltarea Romaniei pe baze moderne si durabile.
In acest moment dificil, nu ne putem permite solutii temporare care sa agraveze situatia fiscala pe termen mediu si scurt.
Asadar, consideram ca este imperios necesar ca orice masuri adoptate sa respecte urmatoarele principii:
Sarcina fiscala justa si echitabila
Impozitele si contributiile sociale obligatorii trebuie stabilite in mod rezonabil, fara exceptii si privilegii, tinand cont doar de marimea veniturilor, si nu de tipul acestora. Legislatia fiscala trebuie sa incurajeze munca eficienta si investitiile!
Toleranta zero la evaziune
Masurile legislative adoptate trebuie sa descurajeze practicile comerciale ilicite si sa elimine oportunitatile de frauda create prin lege!
Informatizare cu sens /digitalizare orientata spre rezultate
Procesul de informatizare trebuie sa aiba efectul de a reduce eforturile de declarare si conformare voluntara ale contribuabililor, dar si de a eficientiza procesul de administrare fiscala. Digitalizarea trebuie sa aduca beneficii reale pentru toti cei implicati si nu doar costuri suplimentare pentru contribuabili si ANAF!
Prezentam, mai jos, o serie de masuri concrete care trebuie si pot fi adoptate in urmatoarele saptamani, si care au vocatia de a servi atat cresterii veniturilor la buget, cat si nevoii de a crea un cadru fiscal favorabil dezvoltarii prin munca eficienta si investitii, mai ales in actualul context economic.
1. Impozitul pe profit
Propunerile vizeaza cresterea competitivitatii Romaniei prin crearea unui climat propice investitiilor:
i) Pastrarea cotei de impozit pe profit de 16% care este una competitiva si respecta cerintele UE de a fi de cel putin 15%. Revizuirea acelor masuri care maresc artificial baza de calcul a impozitului pe profit, facand ca rata reala de impunere sa fie semnificativ mai mare.
ii) Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA 1%) introdus in anul 2024 prin Legea nr. 296/2023, deoarece are un impact negativ asupra tuturor sectoarelor de activitate, unele fiind sever afectate. Din datele noastre, cele mai afectate sectoare sunt:
◦ sectorul auto, care are probleme semnificative generate de politicile publice si de concurenta masiva a Chinei. In Romania, sectorul auto (productia de autoturisme si componente) este o industrie esentiala fiind cel mai mare producator industrial, ce contribuie semnificativ si la exporturi. IMCA 1% face ca rata efectiva de impozit sa fie semnificativ mai mare de 16%, ajungand pana la 100% si – din pacate – in unele cazuri, majorand pierderea fiscala a producatorilor, amplificandu-le problemele cauzate de piata si generand risc de inchidere a unor capacitati de productie in Romania.
◦ sectorul distributiei de marfuri, in care marea majoritate a companiilor au capital romanesc, deci nu poate exista suspiciunea ca profitul ar fi redus artificial prin preturi de transfer. Acest sector este afectat suplimentar si de o masura recent aprobata prin HG nr. 1393/2024 (deja atacata de contribuabili in procedura prealabila, urmand procese in instanta) prin care IMCA 1% se calculeaza inclusiv la accizele incluse in preturile de achizitie/vanzare.
Pastrarea IMCA 1% va face imposibila atragerea de investitii noi si determina reducerea dimensiunii companiilor existente prin reorganizari, astfel incat cifra de afaceri sa ramana sub pragul de 50.000.000 euro/an. Or, pentru a putea concura eficient pe plan regional, Romania are nevoie de consolidarea companiilor sale si nu de faramitare pentru a evita plata unui impozit nociv. In plus, dezavantajeaza companiile care au optat pentru masura excelenta introdusa in 2020, si anume, consolidarea fiscala.
iii) Eliminarea impozitului suplimentar pentru companiile din sectorul petrol si gaze (ICAS 0,5% din cifra de afaceri), mai ales in contextul in care comerciantii angro si cu amanuntul de combustibili (indiferent de cifra de afaceri) au fost inclusi in acest sector. Aplicarea pe lantul de comercializare (producatori/ comercianti angro/ comercianti cu amanuntul) a ICAS 0,5% (care mai e si nedeductibil la calculul impozitul pe profit!) va genera cresterea preturilor la benzina si motorina, inflatie generalizata in toate sectoarele economice si va duce la cresterea costului vietii pentru toti cetatenii Romaniei.
iv) Reevaluarea sistemului de facilitati fiscale pentru activitatile de cercetare-dezvoltare astfel incat acordarea acestora sa fie conditionata de inregistrarea si valorificarea drepturilor de proprietate intelectuala in Romania, stimuland integrarea rezultatelor in economia nationala.
v) Indexarea amortizarii fiscale a mijloacelor fixe cu inflatia, pentru a stimula investitiile.
O astfel de masura ar permite investitorilor sa-si recupereze investitia in mod corect si ar da incredere acestora ca Guvernul Romaniei promoveaza masuri care sa stimuleze si nu sa descurajeze investitiile noi. Masura apare cu atat mai necesara cu cat inflatia este si se asteapta sa fie in continuare la un nivel ridicat.
vi) Majorarea la 10 ani a perioadei de recuperare a pierderilor fiscale, pentru a compensa masura recuperarii pierderii in limita a 70 % din profit. Aceasta masura are impact bugetar zero in urmatorii 5 ani, dar este necesara pentru a compensa limitarea introdusa in 2024, reducerea de la 7 ani la 5 ani a perioadei de recuperare a pierderilor in acest context fiind complet nejustificata.
vii) Eliminarea limitarii deductibilitatii dobanzilor la 1.000.000 euro pentru dobanzile platite de companii catre banci sau pentru leasing financiar. Aceasta limitare afecteaza companiile mari care deruleaza investitii mari sau care au nevoi semnificative de finantare a capitalului de lucru. In plus, nedeductibilitatea dobanzilor la debitor coroborata cu impozitarea acestora la creditor genereaza o situatie de dubla impunere, in totala contradictie cu toate recomandarile OCDE. Limitarea deductibilitatii poate fi pastrata pentru finantarile externe intra-grup, ca masura de evitare a erodarii bazei de impunere in Romania.
viii) Deductibilitate integrala a provizioanelor pentru creante incerte (facturi emise si neincasate in 30 de zile de la termenul de plata), coroborata cu nedeductibilitatea cheltuielilor cu facturi neachitate in termen de 30 zile de la scadenta pentru debitor.
O astfel de masura ar fi neutra din punct de vedere bugetar, insa este o masura necesara pentru a asigura echitatea impunerii. Consideram ca este inadmisibil ca Statul sa favorizeze companiile rau-platnice (prin deducerea unor cheltuieli neachitate) in dauna companiilor care produc si vand bunuri si servicii, suporta costurile asociate acestor vanzari (inclusiv cu proprii angajati) si – suplimentar, trebuie sa suporte si impozitul pe profit aferent sumelor neincasate.
ix) Eliminarea obligatiei de a intocmi dosarul preturilor de transfer pentru tranzactiile intre companii afiliate cu sediul in Romania, mai ales in cazul companiilor romanesti care fac parte dintr-un grup fiscal.
Regulile privind preturile de transfer au fost concepute de OCDE pentru a combate transferul profiturilor din tari cu impozit pe profit mare in tari cu impozit pe profit mic sau zero. In cazul tranzactiilor intre companii afiliate romanesti acest lucru nu se poate intampla, un cost mai mare/mic pentru compania care achizitioneaza translatandu-se intr-un profit mai mic/mare pentru compania care vinde. Ambele fiind in Romania, rezultatul pentru buget este neutru, obligatia de a intocmi dosarul preturilor de transfer fiind inutila din punctul de vedere al veniturilor bugetare, generand doar un cost suplimentar pentru companii. Aceasta concluzie este cu atat mai evidenta in cazul companiilor ce fac parte din acelasi grup fiscal.
2. Impozitul pentru microintreprinderi
Acest regim fiscal a fost introdus inca din anul 2002 ca alternativa de impunere simplificata pentru companiile cu maxim 9 angajati si venituri ce nu depaseau 100.000 euro/an si a functionat bine pana in 2017. Ridicarea pragului la 1.000.000 euro si eliminarea restrictiei cu privire la consultanta si management au transformat regimul fiscal simplificat intr-un instrument de planificare fiscala (foarte) agresiva, acesta fiind de altfel si motivul pentru care Comisia Europeana insista pentru respectarea prevederilor din PNRR si limitarea in continuare a acestuia.
Propunem revenirea la regimul initial, eventual cu ajustarea plafonului la o valoare rezonabila care sa tina cont de inflatie. Consideram ca un astfel de plafon ar fi in prezent de 1.000.000 lei (200.000 euro).
3. Impozitul pe venit si contributiile sociale obligatorii
Cu titlu prealabil, retinem urmatoarele:
• Cota unica este un sistem de impunere a veniturilor care a produs rezultate excelente:
◦ prin prisma echitatii impunerii persoanelor fizice (proportional cu castigul, fara a sanctiona performanta prin impunere progresiva),
◦ pentru buget (cota unica de 16% a generat in perioada 2007 – 2017 venituri fiscale cu aproximativ 20% mai mari decat s-au obtinut in perioada 2000 – 2004 prin aplicarea cotelor progresive de 18 – 40%, adica 3,34% PIB vs. 2,8% PIB),
◦ prin costuri de administrare semnificativ mai mici decat costul administrarii cotelor progresive.
• Cota unica trebuie intarita, nu inlocuita cu un sistem de impunere progresiv care la noi s-a dovedit a fi un fiasco;
• CAS si CASS nu sunt impozite, chiar daca ele sunt incluse in Codul fiscal si sunt calculate ca procent din venituri.
◦ sunt contributii in schimbul carora contribuabilul primeste contraprestatii (asigurarea de pensii, asigurarea de sanatate).
◦ sunt bazate pe solidaritate intre cetateni (asigurarea de sanatate il costa mai mult pe cel cu venituri mai mari, desi serviciile sunt aceleasi) sau pe solidaritate inter-generationala (oamenii activi platesc CAS acum pentru a asigura plata pensiilor in schimbul promisiunii statului ca vor primi, candva, pensie calculata pe baza sumelor cu care au contribuit in perioada activa).
Pe cale de consecinta, consideram ca includerea CASS in impozitul pe venit este o mare eroare, chiar daca ideea a fost inclusa intr-un studiu elaborat de Banca Mondiala pentru Guvernul Romaniei. O astfel de masura este complet inoportuna pentru Romania, la fel cum inoportune consideram a fi si recomandarile privind introducerea cotelor progresive sau renuntarea la retinerea la sursa a impozitului pe venit (aceasta din urma fiind o recomandare pe care o consideram foarte periculoasa dat fiind impactul asupra veniturilor bugetare curente!).
• Impozitarea progresiva a marilor averi, este o idee extrem de periculoasa care risca sa destabilizeze sistemul financiar prin migrarea masiva a activelor detinute de investitori in afara Romaniei, trebuie abandonata de urgenta!
In acest context, va propunem urmatorul pachet de solutii bazate pe convingerea noastra ferma ca sarcina fiscala totala (impozit pe venit, CAS, CASS) trebuie sa depinda doar de marimea veniturilor si nu de tipul lor:
• mentinerea cotei unice de impozit pe venit, fara exceptii! Eliminarea scutirilor de impozit pentru angajatii din IT, constructii, agricultura si industria alimentara!
• eliminarea impozitului de 1% pentru castigurile de pe bursa si a scutirii de impozit pe castigurile din criptomonede. Baza de impunere pentru operatiunile cu criptomonede trebuie calculata in mod similar castigurilor de pe bursa, reglementarea actuala nu poate fi aplicata;
• plafonarea bazei de calcul al CAS pe suma veniturilor totale realizate din munca (salarii, activitati independente, drepturi de autor, contracte de activitate sportiva) la un nivel rezonabil, de maxim 6 salarii minime pe luna/72 salarii minime/an. In mod corespunzator, rezulta si plafonarea numarului de puncte de pensie, masura ce contribuie la sustenabilitatea pilonului I de pensii;
• plafonarea bazei de calcul al CASS la acelasi nivel de 6 salarii minime pe luna/72 salarii minime pe an, pe suma tuturor veniturilor si scaderea deducerii personale si din baza de calcul al CASS, nu numai din baza de calcul al impozitului pe salarii, masura ce ajuta la reducerea sarcinii fiscale totale pentru salariile mici
• introducerea unor masuri eficiente privind impozitarea sumelor care nu pot fi justificate, precum cele propuse in septembrie 2016: stabilirea unui moment zero la care toti contribuabilii cu un patrimoniu net semnificativ (> 1.000.000 euro) sa depuna o declaratie initiala de patrimoniu + scurta perioada de conformare voluntara (3 luni) cu plata impozitului pe venit + cota majorata de impozit (70%) pentru sumele ce ulterior nu pot fi justificate. Legislatia din prezent pur si simplu nu functioneaza! Din 2011 de cand a fost introdusa, costurile de administrare (salarii inspectori, etc) au depasit de cel putin 5 ori (!!!) sumele colectate;
• introducerea de reguli privind transparentizarea in scop fiscal a sumelor ”parcate” de rezidenti romani in paradisuri fiscale (a se vedea: OCDE: CFC Rules focused on the UBO) ;
Implementarea unui astfel de pachet ar asigura:
• cresterea conformarii voluntare ;
• eliminarea tentatiei actuale de a masca veniturile din salarii (sarcina fiscala totala de 41,5%) sub alte forme de venituri, semnificativ mai putin fiscalizate;
• eliminarea aplicarii multiple a CASS pentru mai multe tipuri de venituri (10% neplafonat pentru salarii, 10% plafonat la 5 salarii minime/luna pentru venituri din activitati independente, 10% plafonat la 2 salarii minime pentru venituri din chirii, dividende, dobanzi, castiguri de capital, alte venituri);
• reducerea cheltuielilor de administrare, controalele pentru verificarea incadrarii veniturilor intr-una sau alta din categorii slab fiscalizate (ex. activitati dependente vs. activitati independente) nemaifiind necesare (sarcina fiscala nu va mai depinde de tipul venitului).
• nu in ultimul rand, aplicarea acestui set de masuri ar ridica presiunea exercitata de Comisia Europeana pentru modificarea reglementarilor privind microintreprinderile, deoarece acestea si‑ar pierde complet atractivitatea pentru planificare fiscala agresiva.
In ceea ce priveste cotele, consideram ca ele pot ramane la nivelul actual, dar ar fi preferabil sa se revina la situatia anterioara anului 2018:
• Cota unica – 16%;
• CAS – 21%;
• CASS – 9%.
In cazul in care veti opta pentru acest pachet de solutii, impozitul pe dividende ar trebui stabilit astfel inca sa contribuie la intarirea cotei unice, calculat astfel incat impozitul pe profit + impozitul pe dividende = 16% din profit (0 impozit pe dividend pentru dividendele provenite din profituri impozitate cu 16% sau mai mult, 16% pentru dividende provenite din profituri neimpozitate). In caz contrar vom reveni la dubla impunere cu cota unica a dividendelor (16% impozit pe profit + 16% impozit pe dividende).
Avantajul este reprezentat de o reducere a impactului bugetar generat de plafonarea bazei de calcul al CAS, CASS la veniturile mai mari de 6 salarii minime / luna.
O astfel de abordare, pe langa avantajele de natura bugetara si al reducerii costurilor de conformare/administrare, al descurajarii neconformarii, prezinta si marele avantaj al asezarii pe baze morale, echitabile a sarcinii fiscale, eliminand subminarea principiului solidaritatii prin tot felul de exceptii/privilegii, toti cetatenii devenind egali in fata legii – asa cum de altfel prevede si Constitutia.
4. TVA
Cu titlu preliminar:
• Romania are, de departe, cel mai mare GAP (GAP = partea care nu se colecteaza din TVA-ul teoretic colectabil, luand in considerare si cotele reduse). Conform ultimului studiu publicat de Comisia Europeana, in 2021 Romania a inregistrat un GAP de 36,7% (8,96 miliarde euro), fiind singura tara din UE care a inregistrat crestere consecutiva a GAP-ului in cei 4 ani anteriori (de la 32,7 in 2018 la 36,7% in 2021) in contextul in care, in aceeasi perioada, media GAP-ului in UE a scazut de la 11,2% in 2018 la 5,3% in 2021.
• Incepand din 2022, Romania a introdus o serie de masuri de digitalizare clamate ca fiind in scopul reducerii acestui GAP. Sisteme precum RO e-Factura, RO e-Transport, RO e-Sigiliu, RO e-TVA au fost introduse rapid si fara consultari, cu costuri semnificative pentru contribuabili, care in mod evident au si protestat de nenumarate ori cu privire la efectele masurilor si, mai ales, la lipsa totala de consultari.
• In acest moment, cu exceptia RO e-Factura B2C (care va intra in vigoare de la 1 ianuarie 2025), toate sistemele mentionate sunt operationale. Nu avem studii actualizate in ceea ce priveste efectul acestor masuri asupra GAP-ului de TVA, dar putem trage concluzii analizand evolutia incasarilor nete din TVA:
• 6,71% PIB in 2021 (GAP 36,7% => VTTL = 10,6% PIB);
• 6,67% PIB in 2022;
• 6,56% PIB in 2023;
• 6,64% / 6,8% PIB in 2024 (6,64% estimarea noastra, pe baza executiei la 10 luni; 6,8% estimarea Guvernului prezentata Comisiei Europene).
• Din analiza acestor cifre se vede ca incasarile din TVA in 2024 nu numai ca nu se apropie de VTTL (TVA teoretic colectabil) de 10,6% din PIB (6,64% din PIB), dar sunt mai mici chiar decat cele din 2021, cand nu aveam implementate niciunul dintre sistemele „RO e-…”, ceea ce confirma ca semnalele de alarma trase de noi au fost corecte. RO e-DEGEABA!
• Daca tinem cont si de faptul ca in 2023 si, mai ales in 2024, am avut cresteri de TVA la foarte multe produse si servicii prin restrangerea sferei de aplicare a cotei de TVA de 5% sau a celei de 9%, dar si de faptul ca, in aceasta perioada consumul intern a inregistrat cresteri semnificativ mai mari decat cresterile PIB (deci ponderea consumului intern in PIB a crescut), rezultatele par inca si mai dezastruoase, ceea ce intareste afirmatia de mai sus: RO e-DEGEABA.
• Suntem pe un drum gresit, drum care este si foarte costisitor!
• Si mai ingrijorator este ca, din planul de ajustare pe 7 ani a deficitului prezentat Comisiei Europene, evolutia incasarilor din TVA este urmatoarea:
• 6,8% din PIB in 2024 si 2025;
• 7,3% din PIB in 2026 si 2027;
• 7,5% din PIB in 2028 – 2031.
Observam ca Ministerul Finantelor nici macar nu isi propune sa reduca GAP-ul de TVA si sa se apropie de VTTL 10,6% PIB (posibil 11% PIB urmare a cresterilor de cote si a ponderii consumului intern in PIB), acest plan devenind astfel o declaratie de neputinta a MF/ANAF in fata marilor evazionisti! Cum e posibil sa acceptam aceasta situatie?
• Nu avem o structura a GAP publicata de MF/ANAF, dar conform declaratiilor ministrului de resort, 35% din GAP provine din frauda carusel (frauda in legatura cu achizitii intracomunitare), 30% din insolvente (TVA colectat de la consumatori si neplatit la buget), 15% din evaziune (nedeclarare), restul de 20% nefiind specificat. Aceste cifre ne arata de ce niciunul dintre sistemele „RO e-” nu aveau cum sa determine cresterea colectarii: problemele principale (65% GAP, aprox. 6 mld euro in 2021) sunt legate de neplata TVA (frauda mare), pe cand sistemele introduse au vizat doar supra-declararea (s-a ajuns la situatia inacceptabila ca ANAF sa primeasca aceeasi factura in 4 sisteme diferite!).
Fata de cele expuse mai sus, propunerile noastre sunt urmatoarele:
• introducerea taxarii inverse generalizate in B2B, pentru toate facturile mai mari de 5.000 euro (25.000 lei), fara TVA, similar cu regimul aplicabil din 2017 la vanzarile de telefoane mobile si computere, regim introdus prin aplicarea QRM urmare a unor fraude masive in comertul cu astfel de echipamente. Romania poate cere – si nu avem niciun motiv sa credem ca o astfel de cerere ar fi respinsa de Comisie – sa aplice acest sistem de colectare al TVA (la capatul lantului, in B2C);
• eliminarea completa a RO e-Transport si RO e-TVA. Sunt absolut degeaba, doar generatoare de costuri pentru contribuabili, de costuri de administrare pentru ANAF. RO e-Transport este o „fabrica” de amendat contribuabilii onesti, cel mai probabil acelasi lucru urmand a se intampla si cu RO e-TVA;
• revizuirea din temelii a RO e-Factura si RO e-Case de marcat, primul fiind in prezent incomplet (nu include si nici nu poate include facturile emise pentru export / livrari intra-comunitare) si deci in imposibilitatea de a oferi in timp real informatiile necesare administrarii fiscale eficiente;
Este important de subliniat ca taxarea inversa generalizata:
• elimina complet frauda carusel si TVA pierdut prin insolvente (de multe ori frauduloase), prin faptul ca elimina, in cea mai mare parte, cash flow-ul in B2B (banii care nu circula nu pot fi furati!).
• elimina in cea mai mare parte rambursarile de TVA, ceea ce implica atat reducerea costurilor de finantare pentru contribuabili, cat si reducerea semnificativa a costurilor de administrare. Aproximativ 50% din numarul total al inspectorilor fiscali lucreaza pentru a solutiona cererile de rambursare ale contribuabililor, peste 95% din sumele solicitate la rambursare fiind confirmate. Acestia, odata eliberati de o astfel de sarcina, vor putea fi directionatii pentru controale cu sens in ceea ce priveste evaziunea, dar si pentru a asigura servicii de asistenta a contribuabililor;
• elimina distorsiunile concurentiale intre companiile din Romania si cele din UE (din UE poti cumpara fara plata TVA, din Romania nu, deci trebuie sa pre-finantezi TVA pana il compensezi sau il primesti la rambursare).
5. Accize
Nu avem propuneri in ceea ce priveste reglementarea sau nivelul accizelor armonizate. Recomandam insa:
– analizarea GAP-ului de colectare a accizelor la alcool, acesta fiind (conform estimarilor proprii) mai mare chiar decat GAP-ul la TVA;
– analiza eficientei introducerii accizelor nearmonizate pentru bauturi nealcoolice indulcite. Este posibil ca sumele colectate sa fie depasite de costurile de administrare.
6. Impozite si taxe locale
6.1 Impozitul pe cladiri
Sistemul de impunere reglementat prin OG nr. 16/2022 nu poate fi – pur si simplu – implementat!
Propunem revizuirea sistemului actual, care este deja functional, dupa cum urmeaza:
– limitarea la doua categorii, respectiv rezidential/nerezidential;
– calcularea valorii de impunere la fel cum se calculeaza in prezent valoarea impozabila la cladirile cu destinatie rezidentiala detinute de persoane fizice (valoare fixa/mp, stabilita in functie de tipul constructiei, suprafata, rangul localitatii si zona in cadrul localitatii).
– diferentierea intre cele doua categorii sa fie facuta doar prin cotele de impunere;
– stabilirea de catre consiliile locale a cotele de impunere pentru ambele categorii intre un minim si un maxim. Lipsa limitei maxime (eliminata prin OG 16/2022) pune in pericol toate business-urile din Romania, prin crearea unui cadru de reglementare extrem de impredictibil ce face imposibila bugetarea multianuala.
6.2 Impozitul pe autoturisme
– revizuirea integrala. Pana la revizuire, eliminarea scutirilor/ reducerilor excesive pentru masini electrice/ hibride.
In incheiere, dorim sa subliniem ca orice masuri fiscale ati adopta, ele vor fi degeaba daca nu veti lua masuri de scadere a cheltuielilor statului, anul 2024 fiind cel mai bun exemplu, in care, desi au fost majorate aproape toate impozitele, iar sumele colectate la buget au fost semnificativ mai mari, deficitul de 5 % PIB pe care a fost Construit Bugetul a ajuns sa depaseasca 8,5 % PIB.
Va multumim si va asiguram de intregul nostru suport si de intreaga noastra disponibilitate in sustinerea si implementarea masurilor propuse.
    • Gabriel Biris, Fondator The Tax Institute, expert in fiscalitate
    • Ruxandra Jianu, Fondator The Tax Institute, expert in fiscalitate
    • Ana Bobirca, Fondator The Tax Institute, Conferentiar universitar, Academia de Studii Economice din Bucuresti
    • Roxana Voicu-Dorobantu, Conferentiar universitar, Academia de Studii Economice din Bucuresti”.

Sursa foto: Foodbiz