TEROARE IN VANZARI – Efectele devastatoare ale inchiderii afacerilor pe durata pandemiei: 1 din 3 angajati din domeniul vanzarilor a fost dat afara sau trecut in somaj tehnic, iar 1 din 8 s-a trezit cu salariul micsorat. Alte sectoare puternic afectate au

Se vede din ce in ce mai clar dezastruosul efect asupra economiei pe care l-a provocat paranoia autoritatilor de a inchide cu forta nenumarate afaceri sub pretextul luptei impotriva pandemiei de coronavirus.

De exemplu, unul din trei angajati care activau in sectorul vanzarilor s-a trezit dat afara sau a fost trecut in somaj tehnic de catre patronii care nu si-au mai permis sa plateasca salarii, afacerile fiindu-le inchise ca urmare a masurilor impuse de presedintele Klaus Iohannis si de guvernul condus de Ludovic Orban. Cifrele apar intr-un studiu publicat vineri, 12 iunie 2020, de catre compania de cercetare a pietei Ipsos Romania. Cercetarea a fost realizata intre 11 si 17 mai 2020, pe 4.221 de subiecti din bazele de date ale site-urilor de recrutare BestJobs, eJobs, Hipo.ro si Undelucram.ro.

Mai exact, 17% dintre persoanele ce lucrau in vanzari inainte de criza au declarat ca si-au pierdut locurile de munca, iar 19% au afirmat ca au intrat in somaj tehnic. De asemenea, in acelasi segment economic, circa 1 din 8 subiecti (12%) a suferit o taiere din salariu. Numai 8% au raspuns ca nu le-a fost afectata cu nimic situatia de la locul de munca.

A doua cea mai ghinionista categorie de angajati a fost cea din productie si logistica, unde 13% dintre respondenti se plang ca au fost bagati in somaj tehnic, iar 8% chiar dati afara. Doar 7% dintre ei au fost feriti de impactul crizei. La distanta mica se afla segmentul turismului si alimentatiei: 13% dintre angajati au intrat in somaj tehnic, 8% si-au pierdut slujbele, iar 5% au suferit reduceri de salarii. Numai 1% au fost norocosi.

La polul opus ii gasim pe angajatii din IT si telecomunicatii, sector in care 17% dintre respondentii sondajului Ipsos au afirmat ca nu s-a schimbat nimic la locul lor de munca, procentajele celor afectati negativ fiind unele mici: 3% dati afara, 2% trecuti in somaj tehnic si 6% cu salariile micsorate.

A doua cea mai norocoasa categorie de angajati este a celor din contabilitate si servicii financiare: 12% dintre ei spun ca nu au fost loviti de criza, in timp ce 6% se plang ca si-au pierdut slujbele, 5% trecuti in somaj tehnic, iar 9% suferind reduceri de salarii (vezi facsimil 1).

Redam comunicatul Ipsos Romania:

„Viitorul joburilor in Romania - de la faina si drojdie la painea zilei de maine

Pentru aproape 60% dintre romanii care sunt in baza de date a platformelor de recrutare BestJobs, eJobs, Hipo.ro si Undelucram.ro, viata profesionala a suferit transformari in ultima perioada, fie ca vorbim despre modificarea modului de lucru sau a locului din care isi desfasoara activitatea si pana la scaderi de salarii sau concedieri.

Studiul arata ca persoanele cel mai afectate de pierderea locului de munca au intre 45-54 ani, sunt din mediul rural si orase medii sau au un nivel de educatie mediu si submediu. In acelasi timp, somajul tehnic a fost o masura ce a afectat mai degraba persoanele de gen feminin, din orase medii, cu educatie medie.

Pentru 27% dintre respondenti nu s-a schimbat nimic la locul de munca in ultimele luni, in timp ce, la polul opus, 19% si-au pierdut locul de munca, 16% sunt in somaj tehnic, iar 23% si-au vazut fie salariul sau beneficiile diminuate, fie norma de munca redusa. Reducerile salariale au fost mentionate intr-o proportie mai mare de manageri, comparativ cu cei in functii de executie.

Domenii precum IT/ telecom au fost afectate intr-o mai mica masura, in timp ce angajatii din vanzari, productie/ logistica sau turism/ alimentatie au avut de infruntat provocari de tipul pierderii locului de munca, somajului tehnic sau reducerilor salariale.

Emotiile angajatilor romani

Dupa starea de panica de la inceputul pandemiei, observam o intreaga paleta de emotii in randul celor inregistrati pe platformele de recrutare. Cel mai puternic resimtite sunt ingrijorarea (46%, mai mult in randul femeilor), optimismul (40%) si tensiunea (38%). Barbatii sunt mai rezistenti in fata acestui aflux emotional, mai informati, mai pragmatici si mai pregatiti sa priveasca optimist spre viitor. Femeile, pe de alta parte, sunt mai ingrijorate si mai retinute in ce priveste construirea unui plan de adaptare. Persoanele care activeaza in productie, desi mai ingrijorate, sunt mai pragmatice si optimiste. In acelasi timp, cei care lucreaza sau au lucrat in domeniul serviciilor sunt ingrijorati si tensionati, dar au si sentimentul ca se afla intr-o pozitie privilegiata comparativ cu angajatii din alte domenii.

Indiferent de domeniul de activitate, cei cu o senioritate mai mare in munca sunt mai pragmatici, mai privilegiati si mai increzatori cu privire la viitorul lor.

In ceea ce priveste nivelul de senioritate si modul in care sunt resimtite diferitele stari emotionale, putem vedea ca cei aflati la inceput de cariera au trairi mixte, nu neaparat pozitive (plictiseala, singuratate, impulsivitate), in timp ce persoanele cu o experienta de peste 5 ani sau aflate la nivel managerial se declara cu precadere pragmatice, chiar privilegiate (in cazul ultimei categorii).

Lucrul de acasa a fost facut posibil de cei care au mers la serviciu

Bucurestiul este o ‚pasare rara’ printre mediile de rezidenta din Romania. Aici se inregistreaza cel mai mare procent al celor care lucreaza de acasa (65%) fata de cei care au continuat sa mearga la serviciu (22%). De asemenea, studiul a pus in evidenta un clivaj major la nivelul intregii tari intre cei care au lucrat de acasa (femeile, tinerii intre 18-34 de ani, persoanele cu educatie superioara) si cei care au continuat sa mearga la serviciu, asigurand, practic, conditiile de baza pentru ceilalti de a putea sa lucreze de acasa. Cei care au mers la serviciu au fost barbatii, angajatii de peste 45 de ani, cei din mediul rural sau urbanul mic si mediu, precum si angajatii cu educatie primara si medie. Provocarile lucrului de acasa au fost diferite in functie de varsta angajatilor: daca tinerii se plang de lipsa unui program de masa si izolare sociala, cei mai maturi au avut provocari pe masura: invatarea unor deprinderi profesionale noi, gestionarea unei zile incarcate sau responsabilitatile familiale si parentale.

'Intr-un mod poate incorect politic, as putea spune ca cei privilegiati au stat acasa, pe cand cei defavorizati au mers la lucru pentru a face acest lucru posibil. #staiacasasalveazavieti nu este un drept pentru toata lumea, atata vreme cat, parafrazandu-l pe Orwell, unii sunt mai egali decit altii. Unii au salvat vietile celor de acasa mergand la lucru, ceea ce nu e valabil doar pentru personalul medical', spune Alina Stepan, Country Manager Ipsos Romania.

'Sa revin sau sa nu revin la locul de munca?': aceasta-i intrebarea.

'Sa revin la acelasi loc de munca?' pare sa fie o a doua intrebare, cel putin la fel de legitima.

Aproape jumatate din cei care au lucrat de acasa (48%) spun ca isi doresc mult sau foarte mult sa revina la locul de munca, si doar 18% spun ca isi doresc putin sau foarte putin sa faca acest lucru. Cei care isi doresc cel mai putin sa revina sunt tinerii intre 25-45 de ani (nucleul dur al varstei active de munca), cei cu studii superioare si angajatii din Bucuresti. Cu toate acestea, tot aproape jumatate (49%) dintre romanii care au lucrat de acasa spun ca se simt inconfortabil sau foarte inconfortabil cu reluarea lucrului de la locul de munca.

Pentru viitor, cele mai stabile domenii sunt IT/ telecom, HR, marketing, caci angajatii din aceste domenii nu intentioneaza sa isi caute un loc de munca in perioada urmatoare, in timp ce angajatii din contabilitate-financiar, transporturi, turism, call centers cauta activ noi joburi, chiar si in afara domeniului in care lucreaza in prezent.

Pe de alta parte, informatiile despre nivelul salariilor din piata (39%), existenta cursurilor de perfectionare a abilitatilor profesionale (38%) si review-urile pozitive despre angajatori (33%) sunt cele mai importante trei aspecte pe care le pot adresa angajatorii care vor sa atraga forta de munca.

'Perioada pe care o traversam reprezinta un test atat pentru angajatori, cat si pentru angajati: fiecare trebuie sa faca eforturi pentru a supravietui profesional in conditii mai putin obisnuite, posibil pe termen nedefinit. In contextul unui mediu de business instabil si nesigur, este important sa putem privi matur si responsabil aceste schimbari si sa invatam sa gestionam optim ambiguitatea, aceasta devenind, practic, noua normalitate', precizeaza Manuela Gute, HR Senior Vice President la Ipsos.

Studiul Ipsos s-a desfasurat intre 11-17 mai 2020 in randul a 4.221 de romani prezenti pe platformele de recrutare BestJobs, eJobs, Hipo.ro si Undelucram.ro. Respondentii au fost invitati sa participe la proiect de catre fiecare platforma partenera prin canalele proprii (newsletter, email, website). Varsta participantilor este intre 18-55+ ani, cu o medie de varsta de 39 de ani (mijlocul varstei active de munca). Participantii provin din toate mediile de rezidenta, au diferite niveluri de pregatire educationala si se afla la niveluri diferite in cariera.

Studiul a fost prezentat in premiera in cadrul webinarului ‘Viitorul pietei muncii in Romania’ in data de 10 iunie”.