SINDICALISTII VOR TAXA DE SOLIDARITATE – Cartel Alfa sustine taxarea marilor companii cu 1% din cifra de afaceri. Sindicalistii solicita si discutii pe tema taxarii progresive a veniturilor si averilor

804
pensie

Cartel Alfa anunta ca sustine introducerea taxei de solidaritate de 1% din cifra de afaceri a companiilor mari si solicita noi discutii pe tema taxarii progresive a veniturilor si averilor.

Potrivit sindicalistilor, taxa de solidaritate este menita sa aduca venituri in plus la bugetul de stat, care ulterior sa fie repartizate catre sanatate si educatie, domenii care au avut de suferit imens de la restructurarile din perioada de austeritate (2008 – 2012), precum si in perioada pandemiei.

Cartel Alfa mai arata ca veniturile din cresterea economica nu se duc favoarea lucratorilor: 50-51% merge catre capital (angajatori), si doar 40-41% catre lucratori, desi Europa are in medie o distributie inversa.

Totodata, sindicalistii precizeaza ca taxa de 1% nu ii va afecta pe micii comercianti: „Reprezinta modalitatea prin care mediul de afaceri profitabil, care beneficiaza de pe urma unei forte de munca competitive, dar platite putin, isi poate arata solidaritatea fata de situatia dezolanta din Romania”.

Iata comunicatul Cartel Alfa

„CNS Cartel ALFA sustine initiativa introducerii taxei de solidaritate. Incurajam grupurile care reprezinta intereselor mediului de afaceri sa priveasca problema din toate punctele de vedere, nu doar prin prisma concurentei pe maximizarea profitului, care a dus in trecut la distrugerea statului social. In acelasi timp, cerem guvernului sa faca politicile publice democratic, pornind de la realitatile economice si sociale din Romania, in beneficiul cetatenilor. 
Propunerea introducerii unei taxe de 1% pe cifra de afaceri a marilor companii, numita si taxa de solidaritate, a produs un val de reactii in randul grupurilor care reprezinta interesele mediului de afaceri. Taxa de solidaritate este menita sa aduca venituri in plus la bugetul de stat care mai apoi sa fie repartizate catre sanatate si educatie, domenii care au avut de suferit imens de la restructurarile din perioada de austeritate (2008 – 2012), precum si in perioada pandemiei.
Mediul de afaceri este foarte interesat de sanatate si de educatie, iar adesea primim mesaje incurajatoare din partea acestuia: Trebuie sa imbunatatim serviciul de sanatate! Trebuie sa facem mai mult pentru educatia copiilor. Totusi, cand vine vorba de solutii, ni se spune ca statul cheltuie prea mult, ca trebuie sa mai taiem din cheltuieli sau sa mutam paturi de la spitalele de stat la cele privat.
O viziune dominanta in Romania este aceea ca statul cheltuie mult si ca trebuie sa taiem de pe unde prindem, caci altfel banii se vor duce in surse necurate. Isteria furtului din bani publici a atras de la sine si o reticenta fata de marirea taxelor pe profiturile marilor companii, taxarii dividendelor sau introducerii taxarii progresive a veniturilor si averilor. Totusi, nu putem sa cerem un sistem de sanatate performant sau reforma in educatie, fara fondurile necesare. Astfel, solutia este mult mai simpla, iar aceasta incepe cu o alocare mai mare de fonduri catre sectoarele mentionate anterior, in acelasi timp cu o mai buna colectare a taxelor si impozitelor.
Tot auzim despre cresterea economica pe care o inregistreaza Romania, insa distributia acestei cresteri nu se face in favoarea lucratorilor. 50-51% merge catre capital (angajatori), si doar 40-41% catre lucratori, desi Europa are in medie o distributie inversa: 50-51% la lucratori si 40-41% pentru capital (angajatori).

Micii comercianti nu vor fi afectati

Taxa de 1% nu va afecta magazinul de la coltul blocului si nici buticul pantofarului din piata. Taxa de solidaritate reprezinta modalitatea prin care mediul de afaceri profitabil, care beneficiaza de pe urma unei forte de munca competitive, dar platite putin, isi poate arata solidaritatea fata de situatia dezolanta din Romania. Mai ales ca avem atatea exemple in care mari business-uri multinationale, cu cifre de afaceri enorme, declara un profit infim sau chiar negativ, uneori cu un numar de lucratori mic (50-80 salariati). Nu le cere nimeni sa plece, dar in acelasi timp, este momentul sa inceteze speculatiile, cu atat mai mult cu cat problema taxarii este discutata serios la nivel international, cu propuneri de masuri care sa reduca evaziunea.

Pozitia AmCham

Aceasta propunere a atras imediat atentia lui Florin Citu, a Camerei Americane de Comert din Romania (AmCham), cat si a Consiliului Investitorilor Straini (FIC).
Intr-un comunicat de presa din data de 7/12/2021, AmCham declara ca mediul de afaceri nu contestă nevoia de finanțare de la bugetul de stat pentru sisteme critice sau categorii vulnerabile, dar considera ca maniera in care guvernul doreste sa introduca aceasta taxa nu este benefica. Nu este prima data cand AmCham critica dorinta introducerii unei taxe de solidaritate, a impozitului progresiv sau extinderii drepturilor sociale ale angajatilor. In 2007, AmCham s-a pronuntat categoric impotriva unei taxe de solidaritate de 1%, spunand ca nu este momentul potrivit si ca mai bine ne gandim la o strategie pe termen lung. De atunci au trecut 14 ani, iar in prezent AmCham in continuare nu vede un moment oportun pentru a suplimenta bugetul de stat cu fonduri aditionale.
AmCham, alaturi de FIC, reprezinta interesele marilor grupuri de afaceri, fara a se gandi la cetatenii si lucratorii din Romania care sufera astazi de pe urma solutiilor promovate de aceste doua entitati. In perioada crizei financiare din 2008 – 2012, AmCham a militat activ pentru flexibilizarea pietei muncii in Romania, prin relaxarea legii, reducerea protectiilor sociale si distrugerea sindicatelor. AmCham, la fel ca in prezent, se considera eroul intr-un misiune de salvare a Romaniei, de aducere a acestei tari pe linia de plutire, de stopare a migratiei masive si de protejare a oamenilor de rand.
In lupta pentru salvarea Romaniei, efectele schimbarilor Legii Dialogului Social (62/2011) si Codului Muncii – lucruri cu care AmCham se mandreste – au fost dramatice pentru forta de munca din Romania:

-Migratia spre exterior a crescut, numarul contractelor pe salariul minim a crescut exponential, iar protectia angajatilor a avut de suferit;
-Contractul colectiv de munca la nivel national a fost desfiintat;
-Romanilor care lucreaza in companii mici si in alte tipuri de relatii de munca le-a fost restrictionat dreptul constitutional de asociere. Pentru a-si forma un sindicat, acestia au nevoie de 15 membri din cadrul aceleiasi unitati. Cum majoritatea afacerilor in Romania au mai putin de 15 angajati, este imposibil pentru o parte considerabila a fortei de munca sa se organizeze colectiv;
-Au fost relaxate inspectiile la locul de munca.
Sigur ca este nevoie concomitent si de imbunatatirea colectarii taxelor si impozitelor, cat si de eficientizarea ANAF-ului. Totusi, eficientizarea sistemului de colectare nu este singurul pas pe care trebuie sa-l facem cand vorbim de imbunatatirea statului social.

Taxarea multinationalelor

In conditiile in care la nivel european si global se pune problema taxarii multinationalelor, in Romania nu putem sa mentinem discursul ca taxele produc doar daune.   
Daca ne dorim prosperitate, trebuie sa iesim din paradigma in care privim statul doar ca pe un consumator de bani care nu ofera nimic inapoi cetatenilor. Pentru a putea oferi un nivel de bunastare ridicat cetatenilor, avem nevoie de un serviciu de sanatate si de educatie performant, public, care sa-i serveasca pe toti in mod egal.
Lucratorii platesc 45% taxe pe munca, plus taxele incluse in toate produsele de consum. De ce ar trebui ca tot ei sa suporte si subventii publice, servicii si costuri de infrastructura de care beneficiaza in principal marile companii, fara ca acestea sa contribuie cu o parte echitabila?
Din aceste motive, sustinem introducerea taxei de solidaritate de 1% si dorim sa vedem o inaintare a discutiei pe tema taxarii progresive a veniturilor si averilor”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Ultimele articole

liternet