Romania revine la normaltate: dupa 8 martie 2022, starea de alerta nu va mai fi prelungita, dupa cum a anuntat presedintele Klaus Iohannis. Decizia care va revigora economia Romaniei, chinuita de doi ani de restrictii.

Restrictii din cauza carora multi romani au avut de suferit financiar, antrepenorii au avut pierderi finaciare, unii spre faliment, si tot asa. Nu este inca clar daca, si ce restrictii vor mai ramane in vigoare, insa se asteapta anuntul guvernantilor.

Propunerile ministerului Sanatatii

Klau Iohannis declara la sfarsitul saptamanii trecute trecute ca odata cu ridicarea starii de alerta, vor fi eliminate si o serie de masuri care au fost in vigoare pana acum.

Ministrul Sanatatii, Alexandru Rafila, anunta in urma cu cateva zile ca institutia pe care o conduce a propus unele masuri de relaxare guvernului, avand in vedere scaderea cazurilor COVID. Rafila a precizat ca ministerul Sanatatii a propus accesul fara certificat electronic COVID in centrele comerciale, institutiile publice, hoteluri, pensiuni si restaurante. De asemenea, cresterea limitei de la 30 la 50% din capacitatea maxima a spatiului, fara restrictii de interval orar pentru mai multe activitati. S-a mai propus si organizarea de evenimente private cu participarea a maxim 200 de persoane (click aici pentru a citi).

Iata declaratia facuta de Klaus Iohannis:

"Epidemia de COVID-19 se afla pe o panta accelerat descendenta la noi in tara, iar valul cinci este aproape de a se incheia. Este momentul, deci, sa luam noi decizii legate de gestionarea acestei situatii, decizii cu un impact major pentru viitor.

Am convocat astazi o sedinta de evaluare cu toti responsabilii din domeniu, in urma careia am hotarat sa nu mai prelungim dincolo de 8 martie starea de alerta instituita in Romania. Ministerul Sanatatii este cel care urmeaza sa gestioneze in continuare evolutia epidemiei, care speram ca se apropie de final.

Odata cu ridicarea starii de alerta, vor fi eliminate si o serie de masuri care au fost in vigoare pana acum. Masurile complete vor fi anuntate si explicate pe larg, in perioada imediat urmatoare, de autoritatile abilitate.

Dragi romani, se implinesc doi ani de la debutul pandemiei de COVID-19, doi ani foarte grei, in care existenta noastra a fost modificata radical.

Peste 63.000 de romani au pierdut lupta cu boala, lasand in urma lor un gol urias si nenumarate familii indoliate. Aceste cifre exprima multa suferinta, sunt reflectia unor tragedii care au produs urme adanci.

Ultimii doi ani au adus multe provocari, care ne-au influentat in cele mai diferite moduri: raspandirea accelerata a virusului, izolarea, presiunea pusa pe sistemul sanitar, inchiderea scolilor, afectarea mai multor sectoare din economie, diminuarea interactiunilor sociale, toate acestea au avut un impact negativ si ne-au ridicat nenumarate bariere.

O perioada de mari sacrificii pentru romani, dar, in acelasi timp, o perioada in care am descoperit noi valente ale solidaritatii, ale spiritului civic, ale dedicarii si implicarii.

Nu am fi putut insa razbi fara interventia concertata si sustinuta a autoritatilor, care au trebuit sa gestioneze o criza sanitara istorica, in pofida unor deficiente acute, cauzate de lipsa reformelor sistemice tocmai in domeniile de care aveam mai mare nevoie.

Finalulul valului pandemic

Faptul ca astazi putem vorbi de o noua etapa, care inseamna cel putin finalul acestui val pandemic, se datoreaza in buna parte si masurilor eficiente de preventie adoptate de autoritati. In mod evident, nu am fi putut reusi fara responsabilitatea cetatenilor, fara solidaritatea romanilor care, in marea lor majoritate, au inteles si au respectat regulile. Le multumesc in mod special pentru acest lucru! Doresc sa multumesc inca o data si medicilor, asistentilor medicali, infirmierilor, farmacistilor si tuturor celor care au fost permanent in prima linie in lupta cu virusul si au facut dovada dedicarii si a profesionalismului desavarsit.

Mobilizarea exemplara a sistemului sanitar, in ciuda vulnerabilitatilor majore cu care acesta s-a confruntat, a fost impresionanta. Pandemia ne-a invatat si lectii pe care trebuie sa le valorificam, si poate cea mai importanta este cea a solidaritatii: am oferit ajutor celor aflati in nevoie si am primit sprijin de la partenerii europeni atunci cand noi ne-am confruntat cu probleme majore. Colaborarea europeana si internationala in domeniul stiintific a permis intelegerea mai aprofundata a acestui virus nou si a facut posibila, intr-un timp record, descoperirea vaccinurilor si a medicamentelor care pot preveni si trata aceasta boala severa.

Nu in ultimul rand, am invatat sa pretuim sanatatea noastra, dar si pe a celor dragi, am invatat sa ne protejam, sa prevenim, sa luam decizii responsabile si sa le respectam. Ultimii doi ani ne-au demonstrat ca trebuie sa invatam sa traim in acest context epidemiologic, sa ne adaptam si sa punem in valoare oportunitatile existente, pentru a fi capabili sa oferim ingrijirea si protectia de care are nevoie comunitatea.

Ceea ce vreau sa subliniez este ca ramanem vigilenti si pe mai departe. Obiceiurile bune de preventie, dobandite in ultimii doi ani, trebuie mentinute. Chiar daca sunt semne imbucuratoare ca am intrat intr-o faza descendenta, este la fel de important sa continuam sa ne vaccinam si sa ne protejam, fiindca cel mai probabil va trebui sa traim cu acest virus. Pandemia ne-a aratat ca sanatatea trebuie tratata intotdeauna ca o prioritate si din punctul de vedere al cresterii investitiilor, dar si al regandirii unor mecanisme, astfel incat sistemul sanitar sa fie unul echitabil si capabil sa raspunda eficient unor situatii limita”