SOLUTII PENTRU CRIZA DIN ENERGIE – Presedintele Camerei de Comert, despre gazele din Marea Neagra: masurile de extragere sunt absolut necesare”

Presedintele Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, Mihai Daraban, vorbeste intr-un interviu acordat Lumea Banilor despre criza energiei si a gazului, si spune ca aceasta are rezolvare tot din Romania. Daraban se refera si la investitiile in economie, dar si la cum va arata Romania din punct de vedere economic in 2022.

Masurile adoptate in timpul pandemiei Covid-19 precum si miscarile de pe scena politica au facut ca Romania sa devina taramul incertitudinilor din punct de vedere economic si social. Imprumuturile la scara larga ale Guvernului PNL din 2020 si 2021, precum si preconizatele imprumuturi care vor urma in 2022 nu sunt deloc optimiste pentru Romania, ceea ce face ca orice cetatean sa isi puna intrebarea: incotro ne indreptam si ce ne mai salveaza?
 
Raspunsul il ofera chiar presedintele Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, fin cunoscator si analist al evolutiilor economice din tara noastra si nu numai intr-un interviu acordat Lumea Banilor: este necesara reformarea administrativa a tarii, permiterea investitiilor straine, a productiilor la scara larga, precum si extragerea gazului din Marea Neagra si continuarea activitatii Reactoarelor 3 si 4.

Criza energiei si a gazului are rezolvare tot din Romania

Masurile de extragere a gazului din Marea Neagra si de continuare a activitatii Reactoarelor 3 si 4, precizeaza Mihai Daraban, sunt absolut necesare pentru depasirea crizelor energiei si a gazului din Romania. O alta masura, pe termen scurt, ar fi urmarea exemplului Spaniei, care a adoptat TVA 0% pentru gaz si electricitate, insa aceasta nu este lipsita de riscuri, puncteaza presedintele CCIR, caci "din pacate nu avem confortul bugetar in Romania ca sa ne permitem pe o perioada tranzitorie un TVA de 0%".
In cazul adoptarii unei astfel de masuri, Romania risca sa ajunga in incapacitate de plata, asemenea altor state care in trecut, desi aveau un PIB de miliarde de dolari, au colapsat.

Iar peste toate, Romania a ajuns o tara de consum, in ciuda faptului ca productia proprie a tarii ar fi suficienta. Dovada sta deficitul intre export si import din tara noastra, care releva pentru anul 2020 o diferenta de 18,365 miliarde euro intre export si import, estimandu-se ca pe 2021 sa avem un deficit de peste 21 de miliarde euro. Si ar fi unul optimist, in conditiile in care dupa primul trimestru din 2021 deficitul din 2020 era deja depasit cu 5 miliarde euro.

Acestor cifre se adauga insa o alta realitate: din primele 1000 de companii din tara noastra, 84% fac export, iar dintre acestea, doar 192 de firme sunt romanesti.
"Concluzia este ca exportul romanesc il fac firmele straine existente in Romania. Este o concluzie din cifre", conchide Mihai Daraban.

Intrebat daca are incredere in guvernarea actuala, Daraban a raspuns succint: "Dintr-un anumit punct de vedere al majoritatii existente in Parlament cred ca toti trebuie sa avem incredere in guvernarea actuala pentru ca alta solutie nu este".

Redam in continuare interviul realizat cu presedintele CCIR Mihai Daraban:

Cum va arata Romania din punct de vedere economic in 2022?

Bine, in general, nu are cum sa stea, pentru ca toti indicatorii macro-economici nu sunt optimisti, mai ales acum, in contextul in care am avut liber la un deficit bugetar mai mare. Se pare ca daca se va reveni la normalitate, in sensul de cota maxim de 3% deficit atunci chiar va trebui sa strangem cureaua. Cred ca ce se poate face pe termen mediu este in continuare aducerea de investitii in Romania, de investitii straine, astfel incat sa satisfacem apetitul consumatorului roman care, din pacate, manifesta un apetit pentru consum de marfa din import. Mai glumim si spunem ca suntem o tara de black friday. Va trebuit sa incercam sa invatam din acea cifra de la import. Nu avem inca datele pentru 2021, insa pe 2020 a fost de 80,563 miliarde euro import. Va trebui sa intelegem aceasta cifra in ce consta, pentru ca este cel mai bun sondaj de opinie in randul consumatorului. Nu cred ca exista alta cifra care sa exprime ce vrea consumatorul roman decat cifra de la import, fie care vorbim de persoana fizica sau persoana juridica.

Pentru ca ati vorbit despre investitii, in ce ar trebui investit astfel incat sa aduca profit inclusiv romanilor?

In acele bunuri de larg consum pe care le importam! De aceea, se impune o analiza a acestei cifre de la import ca sa vedem exact ce vrea consumatorul roman si sa orientam investitiile in acea zona. Fructe, legume, aici vorbim despre importuri de 1,2 milarde euro, dar nu poti sa cultivi papaya si ananas in Romania. Vorbind despre produse procesate, cand ai vreo 610 milioane euro din produse de panificatie, cand ai 570 milioane euro produse procesate din lapte, cand ai vreo 114 milioane euro produse procesate din tomate, apropo de Programul Tomata… aceste cifre ne invata foarte mult. Nu mai vorbim despre industrie, in industria alimentara exista un deficit propriu al balantei comerciale, dar deficitul e mult mai mare. Poate din tot deficitul, 10% sa il atribuim industriei alimentare, dar mai sunt deficite provenite din bunurile de larg consum pe care nu le producem in Romania si le aducem din import. Iar aici trebuie adusi investitorii, pe acest gen de produse care trebuie sa satisfaca dorinta consumatorului roman. Nu poti sa stai doar cu Arctic, trebuie mai multe branduri in aceasta zona, mai ales ca zona electrocasnicelor este o zona care inclina mult balanta comerciala. Zona auto, de ce nu, poate mai multe fabrici de automobile in Romania…

Ce tip de productii pot aduce tara la un nivel economic stabil?

In productie trebuie date niste facilitati. Trebuie sa intelegem, apropo de aceste terenuri si aceasta nebunie funciara din Romania ca pentru un gen de investitii statul trebuie sa puna gratuit terenul la dispozitie. Exact ce a facut Ungaria la Debretin cu uzinele BMW, acelasi lucru trebuie sa facem si noi. Daca noi in continuare trimitem investitorii sa cumpere teren de la samsari nu o sa aducem niciodata investitii productive in Romania. Retailul isi acopera investitia pe teren in doi, maxim trei ani, dar investitorul din productie are un "obicei" prost de a bloca banii in tehnologie, nu in teren. Trebuie sa intelegem ca Mercedes este proprietar pe teren doar la Stuttgart, BMW doar la Munchen, in rest peste tot unde au fabrici in lume au primit de la statele respective terenuri fie gratuit, fara dreptul de a-l vinde, fie intr-o concesiune simbolica. Pana la urma te uiti la impozitul pe profit, te uiti la impozitul pe terenuri si pe cladiri si, nu in ultimul rand, la impozitul pe forta de munca. Ar fi suficient. Ideea este sa producem in Romania indiferent de nationalitatea capitalului. Pana s-or trezi antreprenorii nostri sa vina in fata consumatorului roman va mai dura ceva timp. Cel mai la indemana este sa aducem investitiile rapid.

Cum vedeti problema cu facturile la gaze si curent electric. Ce ar trebui sa faca guvernarea ca sa rezolve aceasta problema?

Este urgenta extragerea gazului din Marea Neagra, continuare activitatii reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda, a lucrurilor pe care deja le avem. Pe termen scurt nu se poate umbla, din pacate nu avem confortul bugetar in Romania ca sa ne permitem pe o perioada tranzitorie un TVA de 0%. Asta ar fi masura pentru ca plafonarile sunt interpretabile la nivel de Uniune Europeana, dar sa pui ca in Spania un tva 0 la gaz si electricitate, asta se poate face. Nu avem din pacate acel confort ca sa facem acest lucru pentru ca s-ar putea sa intram in incapacitate de plata ca organ al statului. Pe de alta parte, ce se poate face de azi pe maine, ceea ce mai in gluma mai in serios tot spun de ani de zile, este reformatarea administrativa a Romaniei.

Cum?

Sunt cele 15 curti de apel existente de ani de zile, curtile de apel au fost facute pe mobilitatea cetateanului, nu au tinut cont nici de etnii, nici de nimic altceva. Ce ar fi ca de maine cetateanul din Tulcea sa se trezeasca in judetul Constanta? Pana la urma va trebui sa scapam de aceste aparate administrative consumatoare de resurse, 42 de consilii judetene, 42 de prefecturi, consiliile judetene sunt cu cate 25-35 consilieri judeteni, si nu mai vorbim de agentiile deconcentrate ale statului existente in fiecare judet. Cetateanul de rand, persoana fizica, daca o sa vedeti, nu are nicio treaba in toata viata lui cu un consiliu judetean. Eu nu am intrat in Consiliul Judetean Constanta decat sa beau o cafea, nu am avut nicio problema administrativa. Un cetatean nu are nicio problema cu consiliul judetean la niciun aviz necesar vietii lui. Ca e sau nu e, un CJ este un coordonator al primariilor de pe raza respectiva si nimic altceva. Reducerea cheltuielilor statului, pentru ca trebuie sa pornim de la definitia PIB-ului, cele cinci variabile: consumul domestic privat, care din pacate se duce la Flanco, plus consumul statului, plus investitii care in Romania scartaie, plus export minus import unde vedem cat este balanta comerciala. Si atunci, cum de ai PIB 248 miliarde dolari, cum spune Banca Mondiala, doar din consum? Necazul este ca este foarte bine sa il ai din consum, dar sa fie consum produs in Romania.

Unde ajungem daca ne mai imprumutam mult?

La incapacitate de plata! Am vazut o Argentina care la un moment dat avea vreo 600 miliarde dolari PIB, cu presedinte Cristina Krichner, care a fost in incapacitate de plata. Am vazut o Rusia la sfarsitul anilor '90 in incapacitate de plata, deci exemple sunt. Incapacitate de plata a fost experimentata de multe tari in lumea asta.

Aveti incredere in guvernarea actuala?

Dintr-un anumit punct de vedere al majoritatii existente in Parlament cred ca toti trebuie sa avem incredere in guvernarea actuala pentru ca alta solutie nu este.