SINDICATELE ACUZA – “Acest executiv nu doreste cresterea salariului minim”

301
salariul minim

foto: facebook Guvernul Romaniei

Confederatia Nationala Sindicala “Cartel ALFA” acuza ca Guvernul PNL condus de Ludovic Orban (foto dreapta) nu doreste cresterea salariului minim si amana o decizie in acest sens din motive electorale.

Sindicalistii isi exprima ngrijorarea fata de tergiversarea de catre Guvern a stabilirii salariului minim garantat in plata pentru anul 2021: “Acest lucru se intampla fara o justificare reala si obiectiva”.

Cartel Alfa arata ca salariul minim este stabilit prin Hotarare a Guvernului si reprezinta o decizie politica a executivului. Cu alte cuvinte, spun sindicalistii, Guvernul are datele, are opiniile inaintate de partenerii sociali, are instrumentul de reglementare.

Avand in vedere aceste lucruri, dar si ca grupul de lucru privind stabilirea salariului minim este intrunit de la mijlocul lunii septembrie, deci de mai bine de doua luni de zile, Cartel Alfa intreaba de ce se tergiverseaza luarea unei decizii.

Sindicatul prezinta si noua argumente in favoarea unei cresteri consistente a salariului minim.

Iata comunicatul Cartel Alfa:

„Scrisoare deschisa
Guvernului Romaniei
In atentia
Primului Ministru, Ludovic Orban
Ref. Stabilirea salariului minim pe tara garantat in plata de la 1 ianuarie 2021

Domnule Prim Ministru,

Confederatia Nationala Sindicala “Cartel ALFA”, in numele lucratorilor pe care ii reprezinta, isi exprima profunda ingrijorare fata de tergiversarea de catre Guvern a stabilirii salariului minim garantat in plata pentru anul 2021. Acest lucru se intampla fara o justificare reala si obiectiva, avand in vedere ca:

grupul de lucru privind stabilirea salariului minim este intrunit de la mijlocul lunii septembrie, deci de mai bine de doua luni de zile;
grupul de lucru are la dispozitie toate datele economice si indicatorii sociali, ca si formulele elaborate anul trecut;

la acestea se adauga noua prevedere legala privind utilizarea cosului minim de consum ca indicator de baza in stabilirea salariului minim, inclusa in propuneri de formule actualizate inaintate de partenerii sociali;

salariul minim este stabilit prin Hotarare a Guvernului si reprezinta in consecinta un act de decizie politica a executivului. Cu alte cuvinte, Guvernul are datele, are opiniile inaintate de partenerii sociali, are instrumentul de reglementare. Ce se asteapta?

Astfel, lipsa de actiune guvernamentala, in conditiile in care mediul de afaceri pe care doriti sa-l protejati are nevoie de predictibilitate, indica faptul ca acest executiv nu doreste cresterea salariului minim si amana o decizie in acest sens din motive electorale.

Sintetizam aici noua argumente in favoarea unei cresteri consistente a salariului minim:

  1. Ministrul Finantelor si alti reprezentanti guvernamentali declara ca avem cifre economice foarte bune si avem mai multi salariati. Daca se aplica formulele de calcul propuse de guvern anul trecut, rezultatul calcului indica necesitatea unei cresteri semnificative a salariului minim, congruent cu valoarea solicitata de partenerii sociali, de 2.400 lei;
  2. In plus, la nivel European si in majoritatea tarilor membre, mentinerea veniturilor populatiei si conservarea puterii de cumparare este unul dintre pilonii strategiei de revenire economica in contextul crizei economice determinate de criza sanitara. Pentru ca, daca lucratorilor li se garanteaza salarii echitabile pentru munca pe care o fac, vor cheltui acesti bani pe servicii si bunuri pentru familiile lor – ceea ce va stimula economia;
  3. In acelasi timp, un salariu minim crescut inseamna si mai multi bani din taxe si contributii la bugetul de stat si la bugetele de asigurari sociale, de care este atat de mare nevoie in conditiile crizei.

    Avem deci justificarea economica pentru cresterea salariului minim. Insa politica salariului minim trebuie sa aiba in vedere, in egala masura, perspectiva sociala, principiu statuat in Conventia OIM 131, ratificata de Romania, Pilonul Social al Drepturilor Sociale, Carta Sociala Europeana si propunerea recenta de directiva a Comisiei Europene;
  4. Din acest punct de vedere, raportarea salariului minim la costurile de trai decent, prin includerea indicatorului cosul minim de consum este extrem de relevanta, pentru ca lucratorii nu traiesc intr-un vid, ci muncesc tocmai pentru a-si asigura existenta si traiul de zi cu zi, al lor si al familiilor lor. Romania este in continuare in topul European in ceea ce priveste saracia in munca. Salariul minim legal ar trebui sa asigure un castig suficient pentru lucratorii cel mai putin platiti, asigurand un nivel de trai de o minima decenta;
  5. Salariul minim nu este, asa cum considera multi dintre decidenti, un instrument prin care Romania concureaza pe piata globala pentru a oferi mana la lucru ieftina si fara drepturi, pentru a asigura marjele de profit pentru investitorii speculativi. Concurenta pe baza de salarii reduse trebuie oprita, pentru ca ne adanceste in aceasta spirala a subdezvoltarii, cu consecinta pauperizarii unei parti importante a populatiei si fotarea acesteia sa emigreze;
  6. Daca ne raportam la tarile din jur, cu doar 7,2% crestere a salariului minim in 2020, Romania a ramas mult in urma. In Polonia, salariul minim a crescut cu nu mai putin de 15,6% in 2020, in timp ce in Slovacia a crescut cu 11.5% si in Bulgaria cu 8,9%. Daca ne gandim strict la migratia fortei de munca, nu putem sa nu remarcam ca salariul minim a crescut cu 6,2% in Marea Britanie, care se aplica insa la o baza de raportare mult mai mare.

    In orice caz, tendinta de crestere rapida a salariului minim este generalizata in Europa Centrala si de Est, unde guvernele tin cont de importanta salariului minim pentru atingerea unei convergente a veniturilor fata de tarile occidentale. Romania pare sa fi pierdut deja teren in 2020 si cu siguranta va mai pierde si in anii urmatori daca se va continua aceasta politica de mentinere a salariului minim la un nivel atat de scazut.

7. Tot daca ne raportam la tarile din jur, prin formula data de guvernul Romaniei, si privim graficul de mai jos, putem observa ca in Romania am avut cea mai mica crestere a salariului minim din regiune in combinatie cu cea mai mare crestere a factorilor utilizati in calcul (productivitate si inflatie). Strict raportat la productivitate, Romania a fost depasita marginal doar de Polonia (4,8% crestere a productivitatii in Polonia, fata de 4,4% in Romania), care a avut in schimb o crestere mai mult decat dubla a salariului minim. Argumentul ca „mai mult nu se poate” este invalidat de ce se intampla in toate tarile UE din Europa Centrala si de Est.

8. Apoi, trebuie sa ne uitam din nou la partea salariala in PIB. Salariul minim joaca un rol foarte important aici, din moment ce avem atatia salariati remunerati la nivelul minim. Se observa ca in 2019 vedeam deja o plafonare (si chiar o scadere) a partii salariale in PIB. Cu 38.2% parte salariala in PIB, Romania este in continuare la coada clasamentului in Uniunea Europeana, unde media este de 47,8% din PIB. Pentru a echilibra aceasta distributie inechitabila, este nevoie de cresteri ale salariului minim mult peste cresterile productivitatii. In caz contrar, problemele binecunoscute nu vor intarzia sa se adanceasca: saracie, emigrare in masa, munca informala etc.

9. Nu in ultimul rand, se pare ca in ultimii ani salariul minim nu a mai tinut pasul cu cresterea generala a salariilor din Romania. Raportul dintre salariul minim si salariul mediu a intrat pe o panta descendenta incepand cu 2018 (de la 44% in 2017 la 41% in 2019), la fel intamplandu-se si cu raportul dintre salariul minim si salariul median. Din nou, tinand cont de ponderea foarte mare a salariatilor remunerati cu salariul minim, este necesar ca acesta sa tina pasul cu si chiar sa depaseasca cresterea salariului mediu. In caz contrar, rezultatul este matematic unul singur: cresterea inegalitatilor de venit si a saraciei.

Se vorbeste des in ultimul timp despre diferenta dintre media salariilor din sistemul public si cea din sistemul privat. Aceasta diferenta, desi intr-o masura justificata prin structura de personal si alte elemente, este datorata tocmai faptului ca in sectorul economic salariile au crescut prea incet, in lipsa aplicarii eficiente a unor mecanisme de crestere – salariul minim si negocierile colective – in fapt singurele parghii pentru cresteri salariale in acest sector.

Avand in vedere cele expuse, consideram ca o crestere reala a salariului minim este justificata atat din punct de vedere economic, cat si social, dar si ca parte a unui plan coerent pentru redresare economica.

In consecinta, solicitam din partea guvernului o decizie clara si urgenta in privinta salariului minim garantat in plata incepand cu anul 2021.

Lipsa concretizarii in adoptarea unei Hotarari de guvern si amanarea reglementarii salariului minim pentru anul 2021 pentru sfarsitul anului (adica dupa data alegerilor) nu reprezinta altceva decat o decizie a Guvernului d-voastra de inghetare a salariului minim, neasumata si nuanuntata public din calcule electorale.

Bogdan Iuliu Hossu
Presedinte CNS Cartel ALFA”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *