Banca Nationala a Romaniei arata intr-un raport ca riscurile la adresa stabilitatii financiare din Romania au ramas la niveluri ridicate. Pe plan intern, cresterea activitatii economice s-a mentinut la niveluri moderate, iar adancirea deficitelor gemene ramane cel mai important factor de risc. Sunt referiri si la incertitudini la nivel global in contextul multiplelor evenimente geopolitice.

Principalele riscuri

Deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne:

 • deficitele gemene s-au adancit, consolidarea fiscala trenand; 
• cresterea economica a fost modesta in T2 2024, sub media UE si cea inregistrata pentru economiile din regiune;
• implementarea PNNR de catre Romania este semnificativ intarziata. Aceste intarzieri au potentialul de a afecta atragerea fluxurilor financiare disponibile.

Riscul de nerambursare a creditelor contractate de catre sectorul neguvernamental:

 • exista semne de deteriorare usoara a calitatii creditelor acordate populatiei, in special pe segmentul de consum ;
• in cazul companiilor nefinanciare, calitatea portofoliului de credite s-a imbunatatit; 
• performantele financiare ale firmelor s-au deteriorat, insa avutia si rezistenta la socuri a sectorului populatiei s-au consolidat.

“In acest context, cele mai importante doua riscuri sistemice, clasificate la nivel sever, sunt: 
i) incertitudinile la nivel global in contextul multitudinii de evenimente geopolitice, perspectiva fiind de accentuare a acestora in perioada urmatoare;
ii) deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne. 
Celor doua riscuri sistemice de nivel sever li se adauga alte doua riscuri sistemice, de nivel moderat, respectiv: 
-riscul de nerambursare a creditelor contractate de catre sectorul neguvernamental;
-riscul asociat provocarilor la adresa securitatii cibernetice si inovatiei financiare”, arata BNR.

Crestere economica modesta

Pe plan intern, cresterea economica s-a mentinut la niveluri modeste, fiind impulsionata in principal de consum si intr-o maniera mai redusa de investitii. In cel de-al doilea trimestru al anului curent, ritmul de crestere a activitatii economice a incetinit la 0,9 la suta in termeni anuali, majorarea semnificativa a consumului (+4,7 puncte procentuale contributie la cresterea PIB) fiind aproape in totalitate contrabalansata de catre evolutia exportului net (-4,5 puncte procentuale contributie la cresterea PIB). Comparativ cu primul trimestru al anului 2024, cresterea economica a accelerat de la un nivel de 0,1 la suta. 
Potrivit BNR, aportul important al consumului a avut loc in contextul majorarii veniturilor disponibile reale, pe fondul cresterii salariilor nominale si a pensiilor, in paralel cu continuarea procesului dezinflationist, dar si al asteptarilor de crestere in continuare a veniturilor reale. Totodata, aceasta dinamica a fost sustinuta si de imbunatatirea increderii consumatorilor si de relaxarea standardelor de creditare de catre banci, ce au contribuit la accesarea de credite noi de consum, in special pentru achizitionarea bunurilor de folosinta indelungata si semidurabile. Aceste evolutii au condus la majorarea volumului importurilor de bunuri si servicii (+6,2 la suta in T2 2024 fata de T2 2023), contribuind astfel la accentuarea dezechilibrului extern. 
Riscurile la adresa stabilitatii financiare dinspre pozitia externa se mentin la niveluri importante, Romania inregistrand cel mai mare deficit de cont curent la nivelul UE. In cel de-al doilea trimestru al anului 2024, deficitul de cont curent a fost de 9,1 la suta in PIB, in deteriorare comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior (7,1 la suta in PIB in T2 2023). 

>>Raportul BNR