SE RECALCULEAZA PENSIILE – ICCJ a clarificat problema pensiilor pentru urmasii functionarilor parlamentari. Procesul, deschis de vaduva unui fost senator (Document)

Pensiile pentru urmasii fostilor functionari publici parlamentari vor fi calculate diferit incepand de luni, 5 decembrie 2022, dupa ce Inalta Curte de Casatie si Justitie condusa de Corina Corbu (foto 1) a pronuntat o dezlegare de drept in aceasta privinta.

Mai exact, ICCJ a stabilit ca pensia de urmas trebuie calculata luand in considerare toate conditiile legale, inclusiv in ceea ce priveste modalitatea de determinare a cuantumului acesteia (adica procentual din punctajul mediu anual realizat de catre fostul parlamentar, aferent pensiei prevazute in Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice). Altfel spus: nu doar in raport de conditiile de fond, din Legea nr. 7/2006 privind statutul functionarului public parlamentar.

Atentie: vorbim despre angajatii structurilor de specialitate ale Camerei Deputatilor si Senatului, nu despre deputati sau senatori.

Redam minuta hotararii prealabile nr. 80/2022 pronuntate de ICCJ in dosarul nr. 2112/1/2022:

„Admite sesizarea formulata de Curtea de Apel Iasi – Sectia litigii de munca si asigurari sociale, in dosarul nr. 643/99/2021, privind pronuntarea unei hotarari prealabile si, in consecinta, stabileste ca:

In interpretarea art. 73 ind.1 alin. (13) din Legea nr. 7/2006 privind statutul functionarului public parlamentar, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, dispozitia de trimitere din cuprinsul textului la prevederile art. 83-92 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, vizeaza toate conditiile legale pentru instituirea pensiei de urmas, inclusiv in ceea ce priveste modalitatea de determinare a cuantumului acesteia – procentual din punctajul mediu anual realizat de sustinator, aferent pensiei prevazute la alin. (1) al art. 89 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare.

Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila. Pronuntata in sedinta publica, astazi, 5 decembrie 2022”.

Prezentam prevederile legale invocate mai sus:

- art. 73/1 alin. 13 din Legea 7/2006:

„Pensia de urmas se cuvine copiilor si sotului supravietuitor ai functionarului public parlamentar, in conditiile art. 83-92 din Legea nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare”.

- art. 83-92 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice:

„Articolul 83

Pensia de urmas se cuvine copiilor si sotului supravietuitor, daca sustinatorul decedat era pensionar sau indeplinea conditiile pentru obtinerea unei pensii.

Articolul 84

Copiii au dreptul la pensie de urmas:

a) pana la varsta de 16 ani;

b) daca isi continua studiile intr-o forma de invatamant organizata potrivit legii, pana la terminarea acestora, fara a depasi varsta de 26 de ani;

c) pe toata durata invaliditatii de orice grad, daca aceasta s-a ivit in perioada in care se aflau in una dintre situatiile prevazute la lit. a) sau b).

Articolul 85

(1) Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas pe tot timpul vietii, la implinirea varstei standard de pensionare, daca durata casatoriei a fost de cel putin 15 ani.

(2) In cazul in care durata casatoriei este mai mica de 15 ani, dar de cel putin 10 ani, cuantumul pensiei de urmas cuvenit sotului supravietuitor se diminueaza cu 0,5% pentru fiecare luna, respectiv cu 6,0% pentru fiecare an de casatorie in minus.

Articolul 86

(1) Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas, indiferent de varsta, pe perioada in care este invalid de gradul I sau II, daca durata casatoriei a fost de cel putin un an.

(2) Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas, indiferent de varsta si de durata casatoriei, daca decesul sotului sustinator s-a produs ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale si daca nu realizeaza venituri lunare din activitati dependente aflandu-se in una dintre situatiile prevazute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) si b) sau pct. II, ori daca acestea sunt mai mici de 35% din castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat.

Articolul 87

Sotul supravietuitor care nu indeplineste conditiile prevazute la art. 85 si la art. 86 alin. (1) beneficiaza de pensie de urmas pe o perioada de 6 luni de la data decesului, daca in aceasta perioada nu realizeaza venituri lunare din activitati dependente aflandu-se in una dintre situatiile prevazute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) si b) sau pct. II, sau daca acestea sunt mai mici de 35% din castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat.

Articolul 88

Sotul supravietuitor care are in ingrijire, la data decesului sustinatorului, unul sau mai multi copii in varsta de pana la 7 ani, beneficiaza de pensie de urmas pana la data implinirii de catre ultimul copil a varstei de 7 ani, in perioadele in care nu realizeaza venituri lunare din activitati dependente aflandu-se in una dintre situatiile prevazute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) si b) sau pct. II, sau daca acestea sunt mai mici de 35% din castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat.

Articolul 89

(1) Pensia de urmas se stabileste, dupa caz, din:

a) pensia pentru limita de varsta aflata in plata sau la care ar fi avut dreptul, in conditiile legii, sustinatorul decedat;

b) pensia de invaliditate gradul I, in cazul in care decesul sustinatorului a survenit inaintea indeplinirii conditiilor pentru obtinerea pensiei pentru limita de varsta.

(2) Cuantumul pensiei de urmas se stabileste procentual din punctajul mediu anual realizat de sustinator, aferent pensiei prevazute la alin. (1), in functie de numarul urmasilor indreptatiti, astfel:

a) 50% – pentru un singur urmas;

b) 75% – pentru 2 urmasi;

c) 100% – pentru 3 sau mai multi urmasi.

Articolul 90

Cuantumul pensiei de urmas, in cazul orfanilor de ambii parinti, se stabileste prin insumarea drepturilor de pensie de urmas, calculate dupa fiecare parinte.

Articolul 91

In cazul modificarii numarului de urmasi, pensia se recalculeaza in conformitate cu dispozitiile art. 89 alin. (2).

Articolul 92

Copiii si sotul supravietuitor care au dreptul la o pensie proprie si indeplinesc conditiile prevazute de lege pentru obtinerea pensiei de urmas dupa sustinatorul decedat pot opta pentru cea mai avantajoasa pensie”.

Proces deschis de vaduva unui fost senator

Totul a inceput in februarie 2021, cand Ecaterina Vasiliu – vaduva fostului senator PD de Iasi Constantin Dan Vasiliu (foto 2) – a deschis actiune la Tribunalul Iasi, contestand decizia Casei Judetene de Pensii Iasi privindu-l pe fostul parlamentar, decedat in noiembrie 2020. Subliniem ca nu este vorba despre cele doua mandate de senator ale lui Dan Vasiliu (1992-1996 si 1996-2000), ci despre perioada 2001-2004, in care Vasiliu a activat in calitate de consilier in aparatul administrativ al Senatului.

La 20 decembrie 2021, in dosarul nr. 643/99/2021, judecatoarea Mihaela Matei de la Tribunalul Iasi i-a respins vaduvei actiunea.

Iata minuta sentintei nr. 2941/2021:

„Respinge contestatia formulata de contestatoarea VASILIU ECATERINA, impotriva deciziei nr. 371808/13.01.2021 emise de intimata Casa Judeteana de Pensii Iasi”.

In apel, la 20 iunie 2022, judecatoarele Elena Cristina Panainte si Cristina Radu de la Curtea de Apel Iasi au considerat din oficiu ca se impune sesizarea Inaltei Curti pentru dezlegarea chestiunii de drept referitoare la calculul pensiei de urmas. In 27 septembrie 2022, CA Iasi a dispus sesizarea instantei supreme. Cu aceeasi ocazie, CA Iasi a dispus suspendarea judecarii dosarului pana la pronuntarea ICCJ.

Prezentam minuta incheierii:

„Constata admisibila sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie potrivit art.520 C.pr.civ, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la urmatoarea chestiune de drept:

In aplicarea art.73 ind.1 alin.13 din Legea nr.7/2006 cu modificari si completari ulterioare, dispozitia de trimitere din cuprinsul textului la prevederile art. 83-92 din Legea nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, se impune a fi interpretata ca vizand doar conditiile legale de fond pentru instituirea pensiei de urmas sau dispozitia de trimitere vizeaza toate conditiile dreptului comun ale acestui tip de pensie, inclusiv in ceea ce prive?te modalitatea de determinare a cuantumului pensiei de urmas - procentual doar din punctajul mediu anual realizat de sustinator, fara raportare la drepturile corespunzatoare pensiei de serviciu?

Dispune inaintarea prezentei incheieri si a materialelor anexate Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Dispune suspendarea judecatii conform prevederilor art. 520 alin. 2 Cod procedura civila. Cu recurs pe durata suspendarii”.

Curtea de Apel Iasi nu e de acord cu Casa de Pensii

Dupa cum veti citi in incheierea de sesizare a ICCJ, anexata mai jos, completul Panainte-Radu a opinat ca pensia de urmas pentru fostii functionari parlamentari trebuie sa fie calculata prin raportare atat la pensia de asigurari sociale (deci cea din sistemul public), precum si la suplimentul de la bugetul de stat care se acorda in cazul pensiei de serviciu. Astfel, Curtea de Apel Iasi a exprimat un punct de vedere contrar celui adoptat de catre Casa de Pensii Iasi, care considera ca modalitatea de calcul trebuie sa vizeze doar pensia de asigurari sociale, nu si suplimentul.

* Cititi aici intreaga incheiere a CA Iasi privind sesizarea ICCJ