Presedintele Consiliului Fiscal, Daniel Daianu (foto), considera ca pachetul de masuri fiscal-bugetare adpotat de Guvern si aprobat miercuri, 18 octombrie 2023 de catre Curtea Constitutionala este de bun augur, dar apreciaza ca este insuficient, fiindca aceasta ecuatie a consolidarii nu se poate rezolva exclusiv pe partea de cheltuieli, ci trebuie crescute si veniturile fiscale.

Daianu a declarat la la Banking Forum, organizat de Financial Intelligence, ca la Consiliul Fiscal, "vorbesc si in nume personal, dar si in numele colegilor din Consiliu, s-a considerat ca este esential ca ceea ce incepe sa se contureze prin acest pachet, care este controversat, e discutat in fel si chip, este de bun augur. Romania trebuia sa schimbe macazul. Desi noi coboraseram cu deficitul bugetar, de la cel consemnat in anul pandemiei ne-am dus catre 7% din PIB in 2021, era riscul sa ne oprim, consolidarea sa nu inainteze. Si un asemenea pachet era absolut necesar. Si eu consider, si noi la Consiliu apreciem ca este un pachet insuficient si nu pentru ca a venit Fondul Monetar si a facut consultarile (…) Si nu pentru ca expertii Fondului au spus ca este un pachet insuficient. Intr-adevar, acest pachet poate sa aduca intre 0,9% si 1,4% din PIB ameliorare a situatiei finantelor publice. In acest an, ultima noastra evaluare arata ca deficitul ar fi peste 6% daca nu se iau masuri de restrangere a cheltuielilor”.

Deficitul bugetar

Potrivit lui Daianu, masurile fiscale nu au cum sa aiba un impact semnificativ in 2023.:

"Deci fara masuri semnificative de control al cheltuielilor (…) deficitul s-ar situa in jur de 6%, ca sa nu spun peste 6% din PIB in acest an. Va fi foarte greu sa ajungem la 5,5% dar se poate. Important este sa se dea acest semnal".

In opinia acestuia, va fi greu sa ajungem la un deficit bugetar de 5,5%, mai ales in contextul in care deficitul “a saltat considerabil” de la august la septembrie.

"Aceasta respingere a realitatii, acest refuz al realitatii este insotit si de o mitologie, de mituri propagate: ca nu-i nevoie de venituri fiscale suplimentare, ca totul se poate rezuma la taiere de cheltuieli. Eu cand aud economisti spunand asa ceva, zic: Domne, in ce sfera traiesc oamenii acestia? Ei au luat creionul in mana? Fac niste analize serioase, aplicate? (…) Sigur ca pentru imagine intr-adevar da bine sa poti sa reduci si cu jumatate numarul de secretari de stat si de consilieri.

Nu asta rezolva problemele bugetului public.

Cheltuielile cu bugetarii

Sa ne gandim: cheltuielile cu personalul in bugetul public al Romaniei inseamna 8% din PIB, putin poate peste 8% din PIB, acum. Ca sa rezolvi aceasta ecuatie a consolidarii bugetare, ar insemna sa reduci cu o treime, pentru ca se vad in cheltuielile de personal, fiindca nu te poti atinge de resursele alocate pentru pensionari.

Cei care gandesc ca se poate renunta la indexari pentru a rezolva problema consolidarii bugetare prin scaderea in termen reali a cheltuielilor cu salarii si cu pensii sunt oameni care traiesc pe alte planete. Romania are, asa cum au si toate celelalte tari din Uniunea Europeana, o criza a costului vietii, care nu se vede numai in dinamica PIB-ului si intr-o rata a inflatiei. Pentru mare parte din populatie, inflatia e mai mare decat cea care se vede… Aceste aspecte nu trebuie sa fie ignorate. La noi discursul public este imbibat de multa ideologie”, a precizat Daianu.

Decizia CCR

Curtea Constitutionala a respins miercuri, 18 octombrie 2023, sesizarea privind proiectul de lege pe masurile fiscal-bugetare pe care Guvernul Ciolaci  si-a angajat raspunderea in Parlament. Legea urmeaza sa fie promulgata de presedintele Klaus Iohannis.

Legea prevede printe altele, o taxa pe cifra de afaceri pentru banci care va creste la 2% in urmatorii doi ani si revine la 1% dupa 1 ianuarie 2026. Se va plati alaturi de impozitul pe profit. Sunt reglemetari si privind microintreprinderile (click aici pentru a citi)