SCRISOARE PENTRU PREMIER – CCIR a transmis Guvernului Romaniei o serie de propuneri privind modificarea Codului Fiscal

726
LEGEA PRIVIND TERENUL ROMEXPO – CCIR face precizari

Camera de Comert si Industrie a Romaniei (CCIR), impreuna cu Camerele de Comert si Industrie Judetene si companiile membre ale acestora, a inaintat miercuri, 13 iulie 2022, prim-ministrului Guvernului Romaniei, Nicolae Ciuca, o serie de propuneri fata de proiectul de Ordonanta pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, avandu-se in vedere impactul major al actului normativ asupra activitatii antreprenorilor romani, climatului investitional si economiei nationale.
 
CCIR considera ca imperativ necesara consultarea organizatiilor reprezentative ale mediului de business in marja modificarii/completarii Codului Fiscal, precum si realizarea unor analize de impact corespunzatoare pentru asigurarea unui climat favorabil dezvoltarii afacerilor.  Asemenea multor tari din occident, si Romania se confrunta cu o criza severa a fortei de munca, in special a lucratorilor calificati, iar acest aspect poate fi realizat doar prin masuri care vizeaza, pe baza unor analize fundamentate, acordarea de facilitati, redimensionarea impozitelor etc., astfel incat costurile cu forta de munca in tara noastra sa nu mai fie atat de ridicate, iar migratia fortei de munca sa fie diminuata, daca nu chiar eliminata.

Propunerile

„Plecand de la aspectele argumentate, CCIR a inaintat Guvernului Romaniei o scrisoare continand urmatoarele observatii si propuneri in ceea ce priveste proiectul de Ordonanta pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal:
 
· in contextul masurilor de modificare a unor reglementari fiscale, trebuie continuate demersurile pentru cresterea colectarii la bugetul de stat, astfel incat, pe termen mediu si lung, sa nu mai fie necesara majorarea taxelor. In acest sens, sustinem faptul ca, in cursul acestui an, trebuie luate cu prioritate, toate masurile de control care se impun din partea organelor fiscale, pentru o cat mai eficienta colectare a impozitelor si taxelor datorate de contribuabili si, in egala masura, trebuie asigurata o crestere considerabila a veniturilor la buget de stat prin combaterea evaziunii fiscale si intensificarea controalelor, in sectoarele de activitate cu cel mai mare risc.
 
· oferirea de facilitati vizand scutirea de impozit a profitului investit si pentru investitiile in active utilizate in activitatea de productie si procesare, activele reprezentand retehnologizare, pentru stimularea contribuabililor de a dezvolta noi capacitati de productie si de a le moderniza pe cele existente.
 
· reducerea plafonului veniturilor obtinute in anul precedent, de la 1 milion de Euro la 500.000 Euro, pentru incadrarea unei companii in categoria microintreprinderilor;
 
· in ceea ce priveste masura instituirii unei taxari de 1% din cifra de afaceri a microintreprinderilor cu conditia ca acestea sa aiba, obligatoriu, cel putin un angajat cu norma intreaga, consideram necesara o evaluare mai aprofundata, in conditiile in care pentru microintreprinderile aflate la debut de activitate este dificil sa se sustina o norma intreaga.
 
· referitor la propunerea de majorare a impozitului pe dividende de la 5% la 8%, care vizeaza descurajarea folosirii veniturilor din dividende pentru remunerarea angajatilor, consideram ca, pentru a avea efecte benefice asupra mediului de business, o asemenea masura ar trebui corelata cu diminuarea taxelor pe munca, care sunt inca necompetitive in Romania;

Taxarea contractelor part-time

 · in privinta propunerii de taxare a contractelor part-time la nivelul salariului minim, consideram ca este necesara reevaluarea oportunitatii implementarii acestei masuri si analiza impactului specific, intrucat aceasta ar putea determina o mai mare crestere a costurilor cu forta de munca, in plina criza existenta pe aceasta piata, la nivel national si european. Sustinem, in acelasi timp, necesitatea intensificarii controalelor din partea Inspectoratelor teritoriale de munca pe latura verificarii cazurilor de „munca la negru” si, implicit, combaterea acestui fenomen;
 
· in ceea ce priveste restrictionarea ca o persoana sa nu poata fi asociat sau actionar care sa detina peste 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare sau a dreptului de vot la mai mult de 3 persoane juridice romane care sa aplice sistemul de impunere pe veniturile microintreprinderilor, consideram aceasta masura ca fiind prea restrictiva si deopotriva descurajanta pentru dezvoltarea initiativelor antreprenoriale in Romania.
 
· consideram justificata preocuparea legiuitorului delegat de a limita exploatarea abuziva a regimului fiscal al microintreprinderii, in cazul acelor contribuabili care, sub pretextul unei multitudini de denumiri si forme a contractelor de servicii incheiate cu microintreprinderi, mascheaza in fapt o relatie de dependenta care mai degraba ar fi trebuit sa se constituie intr-un contract de munca/intr-un raport de ordin salarial;
 
· in privinta propunerii de modificare si completare a articolului 47, alineatul (3), consideram ca  ar trebui exceptate societatile cu activitate de distribuitori (brokeri) de asigurari, de la punctul g), pentru a diferentia marile companii de asigurari si reasigurari de micii intermediari (1). (Rolul intermediarilor de asigurari in protectia consumatorilor de produse de asigurare reprezinta o componenta esentiala a pietei de asigurari din Uniunea Europeana, iar in Romania activitatea de distributie a asigurarilor se realizeaza prin intermediul agentilor, subagentilor brokerilor de asigurari, a asistentilor si sub-asistentilor de brokeraj, organizati, in marea lor majoritate, sub forma de societati cu raspundere limitata.) Potrivit statisticilor oficiale, in Romania functioneaza peste 10 mii de microintreprinderi in acest sector, acestea avand peste 30 mii de angajati, iar peste 80% dintre aceste societati isi desfasoara activitatea in localitati avand sub 30.000 de locuitori. Prin urmare, propunem exceptarea acestor categorii de intreprinderi de la aplicarea noilor modificari fiscale, astfel incat acestea sa isi poata continua activitatea prin aplicarea regimului fiscal al microintreprinderilor;

Contributia la asigurarile sociale

 · va rugam sa dispuneti si analiza impactului modificarilor propuse asupra intreprinderilor individuale (P.F.A., I.I., A.F.), deoarece, in cazul acestora, contributia la asigurarile sociale practic se va dubla. Concret, aceasta inseamna ca acei mici antreprenori, care realizeaza venituri mai mari de 5.100 de lei pe luna vor plati 20.000 de lei, in loc de 10.000 de lei pe an, cat platesc in prezent, la asigurarile sociale;
 
· Prin OUG nr.114/28.12.2018 au fost instituite facilitati fiscale privind veniturile salariale ale angajatilor din domeniul constructiilor pentru o perioada de 10 ani (2019-2029), dar, in prezent, dupa doar 3 ani si jumatate, se pune problema modificarii acestei reglementari. Consideram necesara reevaluarea masurii propuse, intrucat in domeniul constructiilor, contractele de lucrari au durate de executie ce se intind de la mai multe luni, pana la mai multi ani, iar clauzele contractuale privind costurile lucrarilor si bugetarea preturilor la licitatii sunt ferme si, ca atare, nu pot fi modificate pe parcurs.

Transportul de marfuri si persoane

 · va rugam, de asemenea, sa dispuneti analiza impactului modificarilor propuse asupra sectorului transportului rutier de marfuri si persoane; prin legislatia in vigoare, nu sunt considerate a fi impozabile indemnizatia de delegare, cea de detasare, inclusiv indemnizatia specifica detasarii transnationale, sumele suplimentare primite de salariati in baza clauzei de mobilitate, precum si orice sume de aceeasi natura, cu conditia ca acestea sa se incadreze in plafonul de 3 salarii de baza. Daca s-ar introduce noile modificari propuse la art. 76, dupa alin. (4), exista riscul ca organele fiscale cu atributii de control sa recalifice veniturile reprezentand indemnizatiile mai sus mentionate, ca fiind neimpozabile numai in limita a 33% din salariul de baza si nu in limita a 3 salarii de baza, ceea ce ar duce, din nou, la imprevizibilitatea fiscala cu care acest sector s-a confruntat pana in luna martie 2022. Din aceste considerente, consideram oportun ca, in cadrul variantei finale a proiectului de Ordonanta, acest paragraf sa fie eliminat;
 
· sesizam necesitatea reanalizarii propunerii de majorare a limitelor minime ale cotelor de impozitare, atat pentru cladirile rezidentiale, cat si pentru cele nerezidentiale. Propunem realizarea unei analize de impact a diferentelor generate de modificarea propusa fata de nivelurile actuale ale impozitelor pe cladiri si implementarea majorarii propuse, ulterior, pornind de la calcule concrete si realiste;

Impozitele indirecte

 · la categoria impozitelor indirecte, in ceea ce priveste masura propusa referitoare la aplicarea cotei reduse de TVA de 5% la achizitia de locuinte – la inceputul anului a fost majorata valoarea maxima pentru care se poate aplica aceasta cota, de la 450.000 de lei la 700.000 de lei, iar in prezent se propune reducerea plafonului la 600.000 de lei. Fata de aceste aspecte, propunem pastrarea in vigoare a plafonului actual, de 140.000 de euro, la care sa se aplice TVA de 5%, pentru o singura locuinta, per familie, masura menita sa echilibreze preturile locuintelor construite si sa incurajeze activitatile in domeniul constructiilor civile, in Romania;
 
· in contextul propunerii cresterii cotei de TVA pentru serviciile turistice (de cazare, alimentatie publica etc.), de la 5% la 9%, consideram oportuna evaluarea oportunitatii echilibrarii cotei de TVA aplicata serviciilor prestate de agentiile de turism, care, in prezent, aplica o cota de 19%. In prezent, agentiile de turism incaseaza de la turisti si platesc prestatorilor de servicii din turism preturi, respectiv tarife, la care se aplica o cota redusa de TVA, dar sunt obligate sa aplice cota de 19% la comisionul aplicat de acestea;
 
· in privinta cresterii costurilor salariale cu zilierii, in special in agricultura, consideram ca este necesara o analiza mai aprofundata a situatiei acestora si propunem, pentru moment, renuntarea la modificarile legislative specifice in discutie, cel putin pana la identificarea unor solutii si forme de colaborare care sa fie benefice atat angajatorilor cat si angajatilor”, arata CCIR.

[1] Rolul intermediarilor de asigurari in protectia consumatorilor de produse de asigurare reprezinta o componenta esentiala a pietei de asigurari din Uniunea Europeana, iar in Romania activitatea de distributie a asigurarilor se realizeaza prin intermediul agentilor, subagentilor brokerilor de asigurari, a asistentilor si sub-asistentilor de brokeraj, organizati, in marea lor majoritate, sub forma de societati cu raspundere limitata.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Ultimele articole