Ministrul de Finante, Tanczoz Barna (foto), declara ca salariile nu vor creste in 2025. Potrivit acestuia, statul are insa banii pentru plata salariilor la nivelul lunii noiembrie 2024, valoare la care au fost inghetate. 

Barna sustine ca nu se ia in calcul nicio majorare de taxe sau impozite in 2025, fiind convins ca veniturile la buget pot fi realizate, avand in vedere doar la plusul de 70 de miliarde de lei obtinut anul trecut de ANAF fata de 2023. Ministrul de Finante nu crede ca vor fi probleme pe partea de venituri.

Datoria publica

Potrivit acestuia, cresterea accelerata a datoriei publice intra pe un trend descrescator, ca suma absoluta incepand cu 2025, dar efectele anilor anteriori se vor resimti pe partea de cheltuieli cu dobanzile in anii urmatori. Astfel. Romania trebuie sa scada expunerea pe pietele externe si sa acopere deficitul bugetar cat mai ieftin.
Barna a mai anuntat ca se vor reduce cheltuielile in toate institutiile publice, atat la nivel central, cat si la nivel local:
“Si cheltuielile de personal ca procent din PIB au inceput sa scada incepand cu anul 2025 si ajungem la un 8,9% fata de 9,3% anul trecut, in conditiile in care am avut si cheltuieli sau majorari salariale in 2024. In acelasi timp, cheltuielile statului ca procent in PIB trebuie sa se reduca treptat si trebuie sa mergem mult mai mult, cu mai multa atentie, catre investitii. Am impus o reducere a cheltuielilor de personal cu 5% la ministere, cu exceptia catorva ministere: Sanatate, Educatia, Ministerul Apararii si Ministerul de Interne”. 

Prezentam declaratiile facute de ministrul de Finante:

“Anul acesta, cu siguranta, nu putem vorbi de cresteri salariale. Ne-am asumat plata salariilor la nivelul lunii noiembrie 2024 si ne vom tine de aceasta promisiune. 
Noi nu luam in calcul nicio majorare de taxe sau impozite in 2025. Sunt convins ca veniturile pot fi realizate daca ma uit doar la plusul de 70 de miliarde de lei obtinut anul trecut de ANAF fata de 2023. Cred ca si anul acesta, in alte conditii conjuncturale, institutiile vor fi capabile sa aduca suficienti bani pentru a finanta acest buget. Sunt convins ca si sistemele informatice vor contribui la acest lucru. Nu cred ca vom avea probleme pe partea de venituri. 

Si anul trecut, daca nu ar fi fost cresterile multiple de salarii si daca nu ar fi fost majorate semnificativ sumele pentru investitii, s-ar fi apropiat bugetul. Nu spun ca s-ar fi incadrat in 5,5% de exemplu, dar s-ar fi apropiat de deficitul prognozat. Anul acesta, cu siguranta, nu putem vorbi de cresteri salariale. Ne-am asumat plata salariilor la nivelul lunii noiembrie 2024 si ne vom tine de aceasta promisiune.
Am spus si am facut un calcul la sfarsitul anului si am vazut ca nu este spatiul fiscal pentru a mai face o data indexarile de pensii la inceputul anului si am luat aceasta decizie. Ne vom tine de promisiune si vom plati toate pensiile la nivelul anului trecut si, cu siguranta, nu se va repeta scenariu din anul trecut, care a fost un an extrem de dificil din toate punctele de vedere. A fost an electoral, a fost an cu foarte multe dispute pe tot ce inseamna cresteri de salarii, dar anul acesta obiectivul acestui Guvern este sa mentinem la acest nivel salariile, pensiile sa le putem plati si sa incepem acea reforma care va duce treptat la reducerea cheltuielilor cu personalul, anvelopa de personal, in total bugetul raportat la PIB.

Cresterea accelerata a datoriei publice intra pe un trend descrescator, ca suma absoluta incepand cu 2025, dar efectele anilor anteriori se vor resimti pe partea de cheltuieli cu dobanzile in anii urmatori. Romanii ar trebui sa produca mai mult, sa se imprumute mai putin. Aceasta este, foarte pe scurt, concluzia si trebuie sa incepem sa scadem expunerea pe pietele externe si sa putem acoperi deficitul bugetar cat mai ieftin. Acest lucru este foarte important si este o provocare pentru orice ministru al finantelor si in prezent si va fi si in viitor. Echilibrul bugetar trebuie restabilit si consolidat prin crestere economica si primul pas il facem anul acesta, construind acest buget pe trei piloni. In primul rand, un stat mai suplu, un stat care trebuie sa isi reduca cheltuielile si sa respecte cetatenii si agentii economici prin servicii de calitate si cheltuieli mai mici. 

Nu vrem sa franam brusc, nu vrem sa perturbam sistemele functionale, dar, treptat, vom reduce cheltuielile in toate institutiile publice, atat la nivel central, cat si la nivel local. Acesta este obiectivul acestui guvern. Si cheltuielile de personal ca procent din PIB au inceput sa scada incepand cu anul 2025 si ajungem la un 8,9% fata de 9,3% anul trecut, in conditiile in care am avut si cheltuieli sau majorari salariale in 2024. In acelasi timp, cheltuielile statului ca procent in PIB trebuie sa se reduca treptat si trebuie sa mergem mult mai mult, cu mai multa atentie, catre investitii. Am impus o reducere a cheltuielilor de personal cu 5% la ministere, cu exceptia catorva ministere: Sanatate, Educatia, Ministerul Apararii si Ministerul de Interne. Am redus nu salariul fiecarui angajat, ci anvelopa de cheltuieli de personal. Cred in aceasta filozofie. Cred ca fiecare manager de institutie publica este capabil sa reduca cheltuielile treptat si sa intre pe aceasta filozofie, pe acest trend de reducere treptata a poverii cheltuielilor de personal pe bugetul de stat, dar cu mentinerea, inca o data, a serviciilor pe care trebuie sa le ofere fiecare institutie. Avem, de asemenea, cateva institutii cu reduceri de cheltuieli: Camera Deputatilor, Senatul, Administratia Prezidentiala.
Avem, de asemenea, cresteri la ministere, cum sunt Ministerul Educatiei, Ministerul Sanatatii, Ministerul Apararii, Ministerul Mediului, Ministerul Transporturilor si exemplele ar putea continua. Nu reducem din salarii si din pensii in ceea ce priveste nivelul alocat, nivelul aprobat anul trecut si este un lucru foarte important. Avem o suma de 169,5 miliarde de lei pentru cheltuieli de personal, astfel incat salariile sa fie platite, iar pensiile sa fie acoperite dintr-o suma de 182,7 miliarde de lei. Salariul mediu va creste si anul acesta cu 6,1% peste nivelul inflatiei. Este pachetul prin care implementam acest principiu de stat mai suplu, treptat, fara a interveni brusc in sistemul public. 

A doilea pilon este reprezentat de investitiile masive. Si aici pot sa va spun ca avem 7,8% din PIB pentru investitii in 2025, in primul si primul rand pentru dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii la nivel national, infrastructura de transport; Ministerul Transporturilor va avea cu 20% mai multi bani pentru infrastructura, Ministerul Sanatatii, de asemenea, un buget mai mare cu 35%, Ministerul Mediului o crestere de 51%. Aceste cresteri vin in primul si in primul rand de baza fondurilor europene care sunt preconizate a fi atrase in anul 2025 de catre aceste ministere. Am putea veni si cu cateva exemple de proiecte punctuale, dar cred ca dumneavoastra le cunoasteti deja: autostrazile Sibiu-Pitesti, Sibiu-Fagaras sau spitalele regionale de la Craiova la Iasi sau la Cluj; iar programul Anghel Saligny primeste, de asemenea, peste 11 miliarde de lei. Asiguram finantare si pentru crese, finantare pentru scoli, finantare pentru infrastructura de invatamant.
Al treilea pilon important a bugetului pe anul 2025 este crearea acelui fond de solidaritate nationala pentru unitatile administrativ-teritoriale. O noua filozofie in ceea ce priveste ajutarea celor care nu-si pot acoperi cheltuieli de functionare din veniturile proprii. Se discuta deja de ceva timp si reforma administrativ-teritoriala. Prin aceasta masura, practic, incepem sa pregatim o astfel de decizie. Trebuie sa vedem exact care sunt unitatile administrativ-teritoriale care an de an sunt pe crestere de venit in urma cresterii economice, de exemplu, pentru ca vin din sumele din impozitul pe venit si daca avem crestere economica, companii noi, parcuri industriale noi in anumite zone, acolo impozitul pe venit ramanand pe plan local asigura o finantare sigura pentru unitatea administrativ-teritoriala.
Avem, de asemenea, celelalte comune, sate, orase, chiar si judete unde tara trebuie sa vina si sa sprijine, pentru ca dezechilibrele trebuie eliminate. Nu putem sa dezvoltam doar Bucurestiul si sa lasam restul tarii sa se descurce. Nu putem dezvolta doar cate un pol de crestere: Timisoara, Cluj, Iasi, Constanta, de exemplu si sa nu ne intereseze restul tarii. Acest Fond National de Solidaritate creeaza baza unei dezvoltari echitabile, echilibrate si implementarea principiului: pe nimeni nu lasam in urma. Nu avem aceleasi avantaje geografice, economice, infrastructurale pentru fiecare unitate administrativ-teritoriala si trebuie sa gasim solutii si pentru echilibrari".

Sursa foto: Facebook Tanczos Barna