SALARIILE MILITARILOR – Inalta Curte a admis recursul in interesul legii. Iata cum se solutioneaza litigiul (Document)

Lumea Banilor prezinta Decizia 19/2021 prin care Inalta Curte de Casatie si Justitie-Completul pentru solutionarea recursului in interesul legii, a admis sesizarea Curtii de Apel Constanta.

Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost investita prin sesizarea formulata de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Constanta cu solutionarea recursului in interesul legii ce vizeaza urmatoarea problema de drept:
Interpretarea art. 382 lit. h) si a art. 536 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificarile si completarile ulterioare, a art. 1 lit. p) teza I din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si a art. 23 alin. (1) si (6) din Legea nr. 550/2004 privind organizarea si functionarea Jandarmeriei Romane, cu modificarile si completarile ulterioare, urmand a statua caror sectii sau completuri specializate din cadrul tribunalelor le apartine competenta materiala procesuala de solutionare in prima instanta a cauzelor avand ca obiect obligarea institutiilor publice din cadrul Jandarmeriei Romane la plata unor drepturi salariale catre personalul militar al acestora: celor specializate in materia conflictelor de munca sau celor specializate in materia contenciosului administrativ.

Iata decizia Inaltei Curti:

"Admite recursul in interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Constanta si, in consecinta, stabileste ca:   
In interpretarea art. 382 lit. h) si a art. 536 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificarile si completarile ulterioare, a art. 1 lit. p) teza I din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si a art. 23 alin. (1) din Legea nr. 550/2004 privind organizarea si functionarea Jandarmeriei Romane, cu modificarile si completarile ulterioare, competenta materiala procesuala de solutionare in prima instanta a cauzelor avand ca obiect obligarea institutiilor publice din cadrul Jandarmeriei Romane la plata unor drepturi salariale catre personalul militar al acestora apartine sectiilor/completurilor specializate in materia conflictelor de munca din cadrul tribunalelor.
    Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedura civila”.

Iata pasaje din decizia Inaltei Curti, pe care o atasam integral la finalul articolului:

"In esenta, divergenta de opinie in stabilirea competentei materiale procesuale a primei instante a rezultat din calificarea diferita a acestor litigii ca fiind litigii de munca sau litigii de contencios administrativ, avand in vedere deciziile nr. 5 din 5 martie 2018 si nr. 10 din 16 aprilie 2018, pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii, precum si, mai ales, evolutia legislativa in aceasta materie.
Dintru inceput, pentru determinarea limitelor asupra carora Inalta Curte de Casatie si Justitie este chemata a se pronunta, se impune a se sublinia ca, desi autorul sesizarii a facut trimitere atat la alin. (1), cat si la alin. (6) ale art. 23 din Legea nr. 550/2004, in realitate, asa cum rezulta din cuprinsul actului de sesizare si din anexele atasate, jurisprudenta neunitara a aparut numai in ce priveste competenta de solutionare a cauzelor avand ca obiect drepturile banesti ale personalului militar, nu si ale celui contractual din cadrul Jandarmeriei Romane. Este motivul pentru care Completul pentru solutionarea recursului in interesul legii nu are a se pronunta si asupra competentei de solutionare a litigiilor privitoare la drepturile banesti ale personalului contractual din cadrul Jandarmeriei Romane, in privinta caruia alin. (6) al art. 23 din Legea nr. 550/2004 arata ca este supus reglementarilor din legislatia muncii, in masura in care prin lege nu se dispune altfel.

Fondul recursului

Pe fondul recursului in interesul legii se observa ca prin Decizia nr. 5 din 5 martie 2018 Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii a stabilit ca ‘litigiile avand ca obiect acordarea ajutoarelor salariale de care beneficiaza cadrele militare, politistii si functionarii publici cu statut special la trecerea in rezerva sau direct in retragere, in temeiul art. 20 alin. (1) din capitolul II al anexei nr. VII din Legea-cadru nr. 284/2010, sunt de competenta in prima instanta a sectiilor/completurilor specializate in solutionarea litigiilor de munca, respectiv raportat la calitatea de functionar public a reclamantilor, a sectiilor/completurilor specializate de contencios administrativ’.
Prin Decizia nr. 10 din 16 aprilie 2018, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii a stabilit ca ‘in interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 23 alin. (3) si art. 27 alin. (1) din Legea nr. 550/2004 privind organizarea si functionarea Jandarmeriei Romane, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 20 din Legea nr. 121/1996 privind organizarea si functionarea Corpului Pompierilor Militari, cu modificarile ulterioare, art. 15 alin. (2) si (3), art. 16, art. 17 si art. 18 din Ordonanta Guvernului nr. 88/2001 privind infiintarea, organizarea si functionarea serviciilor publice comunitare pentru situatii de urgenta, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 363/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, raportat la art. 2 alin. (2) teza intai, art. 5 alin. (1) lit. f) si g) si art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si art. 1, art. 4-6 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt de competenta instantelor de contencios administrativ litigiile avand ca obiect drepturile banesti solicitate de jandarmii din cadrul inspectoratului de jandarmi judetean si pompierii din cadrul Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, personal militar avand statutul de cadre militare (ofiteri, maistri militari si subofiteri) care isi desfasoara activitatea in baza unor raporturi de serviciu, specifice functionarilor publici cu statut special’.
In considerentul din paragraful 82 inscris in aceasta ultima decizie in interesul legii se arata ca pentru calificarea raporturilor juridice de munca ale pompierilor si jandarmilor militari trebuie sa fie avute in vedere mai multe aspecte: consacrarea normativa a functiei exercitate, calificarea expresa a acesteia si a persoanelor care o exercita, ca functionari publici, atributiile specifice functiei exercitate, precum si incadrarea in criteriile prevazute de art. 2 alin. (1)-(3), art. 4 alin. (1) si art. 6 din Legea nr. 188/1999.
In conditiile art. 109 din Legea nr. 188/1999, cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al functionarului public sunt de competenta sectiei de contencios administrativ si fiscal a tribunalului, cu exceptia situatiilor pentru care este stabilita expres prin lege competenta altor instante.
La randul sau, art. 6 din Legea nr. 188/1999 dispunea ca prevederile prezentei legi nu se aplica:
a) personalului contractual salariat din aparatul propriu al autoritatilor si institutiilor publice, care desfasoara activitati de secretariat, administrative, protocol, gospodarire, intretinere-reparatii si de deservire, paza, precum si altor categorii de personal care nu exercita prerogative de putere publica. Persoanele care ocupa aceste functii nu au calitatea de functionar public si li se aplica legislatia muncii;
b) personalului salariat incadrat, pe baza increderii personale, la cabinetul demnitarului; c) corpului magistratilor; d) cadrelor didactice; e) persoanelor numite sau alese in functii de demnitate publica.
In respectarea deciziilor in interesul legii sus-mentionate, art. 109 din Legea nr. 188/1999 era aplicabil si in privinta personalului militar, intrucat art. 6 din aceeasi lege nu statua ca dispozitiile sale nu se aplica acestei categorii de personal.

Lege abrogata

In prezent, fata de dispozitiile art. 518 din Codul de procedura civila, conform carora decizia in interesul legii isi inceteaza aplicabilitatea la data modificarii, abrogarii sau constatarii neconstitutionalitatii dispozitiei legale care a facut obiectul interpretarii, chiar daca textul art. 109 din Legea nr. 188/1999 a fost preluat in art. 536 din Codul administrativ, solutiile de unificare a practicii judiciare adoptate prin deciziile nr. 5 din 5 martie 2018 si nr. 10 din 16 aprilie 2018, intemeiate pe art. 109 mentionat - exclusiv in ceea ce priveste competenta de prima instanta in solutionarea litigiilor avand ca obiect drepturile banesti solicitate de personalul militar din cadrul Jandarmeriei Romane, iar nu si cu privire la statutul acestuia -, precum si considerentele aferente pentru sustinerea acestor solutii trebuie apreciate ca si-au incetat aplicabilitatea odata cu abrogarea Legii nr. 188/1999 prin art. 597 alin. (2) lit. b) din Codul administrativ, respectiv fata de continutul art. 382 lit. h) din Codul administrativ.

Interpretarea prevederilor

Interpretarea coroborata a prevederilor art. 382 lit. h) si art. 536 din Codul administrativ conduce la excluderea din competenta instantelor de contencios administrativ a litigiilor avand ca obiect drepturile banesti solicitate de personalul militar din cadrul Jandarmeriei Romane.
Astfel, conform art. 536 din Codul administrativ, cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al functionarului public sunt de competenta sectiei de contencios administrativ si fiscal a tribunalului, cu exceptia situatiilor pentru care este stabilita expres prin lege competenta altor instante.
Art. 382 lit. h) din Codul administrativ statueaza ca prevederile prezentului titlu nu se aplica urmatoarelor categorii de personal bugetar: personalul militar.
Art. 382, precum si art. 536 sunt inscrise in titlul II al Codului administrativ, motiv pentru care, in privinta personalului militar, competenta instantei de contencios administrativ nu mai poate fi retinuta, chiar daca intrarea in vigoare a Codului administrativ nu a schimbat natura juridica a raporturilor dintre parti, care raman raporturi de serviciu, specifice functionarilor publici cu statut special.

Legea nu cuprinde prevederi speciale

Cum nici Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, nici Legea nr. 80/1995 nu cuprind prevederi speciale referitoare la competenta instantelor de a solutiona litigii privind raportul de serviciu al personalului militar al Jandarmeriei Romane, astfel cum este definit prin art. 23 din Legea nr. 550/2004, devin aplicabile dispozitiile dreptului comun, respectiv cele ale art. 1 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, conform carora prezentul cod se aplica si raporturilor de munca reglementate prin legi speciale, numai in masura in care acestea nu contin dispozitii specifice derogatorii, precum si cele ale art. 1 lit. p) teza I din Legea nr. 62/2011, conform carora conflict individual de munca este conflictul de munca ce are ca obiect exercitarea unor drepturi sau indeplinirea unor obligatii care decurg din contractele individuale si colective de munca ori din acordurile colective de munca si raporturile de serviciu ale functionarilor publici, precum si din legi sau din alte acte normative.
In aceste conditii, litigiile avand ca obiect obligarea institutiilor publice din cadrul Jandarmeriei Romane la plata unor drepturi salariale catre personalul militar al acestora sunt de competenta sectiilor/completurilor specializate in materia conflictelor de munca - art. 35/11, 35/12 si 35/14 din Legea nr. 80/1995 stabilind in mod expres competenta instantei de contencios administrativ numai in materia contestarii sanctiunilor disciplinare aplicate cadrelor militare”.

*Decizia Inaltei Curti