SALARIILE BUGETARILOR, INFORMATIE PUBLICA – Inalta Curte a pronuntat decizia definitiva (Document)

1032
drept de proprietate

Lumea Banilor prezinta Decizia 584/2022 prin care Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins recursul formulat de ministerul Muncii si Protectiei Sociale impotriva sentintei 90 din 26 martie 2021 pronuntate de Curtea de Apel Cluj, sectia a III-a contencios administrativ si fiscal, ca tardiv declarat.

Concret, este vorba despre furnizarea de informatii privind salariile bugetarilor.

Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul Curtii de Apel Cluj, sectia a III-a contencios administrativ si fiscal, reclamanta Federatia Nationala a Sindicatelor din Administratie (FNSA) a solicitat sa se dispuna obligarea paratilor Guvernul Romaniei, Ministerul Dezvoltarii Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor Europene, Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Muncii si Justitiei Sociale la transmiterea de indata a datelor si informatiilor publice solicitate, si anume:
-nivelul maxim de salarizare corespunzator fiecarei functii, grad, treapta, vechime in munca si specialitate din cadrul familiei ocupationale „Administratie” la data de 21.12.2016, respectiv la data de 30.06.2017, atat la nivel national, atat pentru intreaga familie ocupationala „Administratie”, conform anexei la Legea nr. 284/2010, cat si pentru Administratia Publica Locala pe categorii de unitati administrativ teritoriale de acelasi rang (comune, orase, municipii, municipii resedinta de judet/primaria municipiului Bucuresti/primariile de sectoare/consiliile judetene). S-a mai cerut recunoasterea dreptului FNSA de a dispune de aceste date in vederea transmiterii lor catre toate sindicatele membre si catre toate unitatile administrativ-teritoriale pentru a se face aplicarea corecta si unitara a legii, conform celor statuate de Curtea Constitutionala a Romaniei.

Hotararea primei instante


Prin sentinta civila 59 din 9 martie 2018, Curtea de Apel Cluj a admis exceptia inadmisibilitatii cererii invocata din oficiu si a respins, ca inadmisibila, cererea de chemare in judecata formulata de reclamanta Federatia Nationala a Sindicatelor din Administratie, in contradictoriu cu paratii Guvernul Romaniei, Ministerul Dezvoltarii Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor Europene, Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Muncii si Justitiei Sociale.

Calea de atac exercitata in cauza

Impotriva sentintei a declarat recurs reclamanta Federatia Nationala a Sindicatelor din Administratie, intemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitand, in principal, casarea sentintei atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiasi instante, iar in subsidiar, casarea sentintei atacate, retinerea cauzei spre rejudecare, cu consecinta admiterii cererii de chemare in judecata, asa cum a fost formulata.

Hotararea instantei de recurs

Prin decizia nr. 6840 din data de 16.12.2020, Inalta Curte de Casatie si Justitie, sectia de contencios administrativ si fiscal a admis recursul declarat de reclamanta Federatia Nationala a Sindicatelor din Administratie impotriva sentintei civile nr. 59 din 9 martie 2018, pronuntata de Curtea de Apel Cluj, sectia a III-a, contencios administrativ si fiscal, a casat sentinta civila recurata si a trimis cauza spre rejudecare aceleiasi instante.
Cauza a fost inregistrata pe rolul Curtii de Apel Cluj, sectia a III-a de contencios administrativ si fiscal.

Hotararea instantei de fond dupa casare

Prin sentinta civila nr. 90 din data de 26.03.2021, Curtea de Apel Cluj, sectia a III-a, contencios administrativ si fiscal a respinge exceptia lipsei calitatii procesuale active, invocata de paratii Ministerul Dezvoltarii Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor Europene si Guvernul Romaniei, prin Secretariatul General al Guvernului, a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor Guvernul Romaniei, Ministerul Dezvoltarii Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor Europene si Ministerul Finantelor Publice, a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Ministerul Muncii si Justitiei Sociale, a admis in parte cererea de chemare in judecata formulata de reclamanta Federatia Nationala A Sindicatelor din Administratie, in contradictoriu cu paratul Ministerul Muncii Si Justitiei Sociale.
Instanta a obligat paratul la transmiterea de indata catre reclamanta a datelor si informatiilor publice solicitate, si anume nivelul maxim de salarizare corespunzator fiecarei functii, grad, treapta, vechime in munca si specialitate din cadrul familiei ocupationale „Administratie” la data de 21.12.2016, respectiv la data de 30.06.2017, atat la nivel national pentru intreaga familie ocupationala „Administratie”, conform anexei la Legea nr. 284/2010, cat si pentru Administratia Publica Locala, pe categorii de unitati administrativ teritoriale de acelasi rang (comune, orase, municipii, municipii resedinta de judet/primaria municipiului Bucuresti/primariile de sectoare/consiliile judetene).
A respins cererea formulata de reclamanta in contradictoriu cu paratii Guvernul Romaniei, Ministerul Dezvoltarii Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor Europene si Ministerul Finantelor Publice, ca fiind indreptata impotriva unor persoane lipsite de calitate procesuala pasiva.
A respins in rest cererea.

Cererea de recurs

Impotriva sentintei civile nr. 90 din data de 26.03.2021, pronuntata de Curtea de Apel Cluj, sectia a III-a, contencios administrativ si fiscal a declarat recurs paratul Ministerul Muncii si Protectiei Sociale prin care a solicitat admiterea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive si pe fond, respingerea actiunii, ca neintemeiata.
Intimata Federatia Nationala a Sindicatelor din Administratie a depus intampinare prin care a invocat exceptia nulitatii recursului pentru lipsa criticilor si in subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Decizia Inaltei Curti:

Respinge recursul formulat de recurentul-parat Ministerul Muncii si Protectiei Sociale impotriva sentintei nr. 90 din 26 martie 2021 pronuntate de Curtea de Apel Cluj, sectia a III-a contencios administrativ si fiscal, ca tardiv declarat. Definitiva”.

Iata pasaje din decizia ICCJ, pe care o atasam la finalul articolului:

Analizand cu prioritate exceptia tardivitatii recursului, in temeiul dispozitiilor art. 248 din C. proc. civ., Inalta Curte constata ca recursul este declarat peste termenul legal, pentru argumentele expuse in continuare.
Potrivit dispozitiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., ‘(1) Instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura, precum si asupra celor de fond care fac inutila, in tot sau in parte, administrarea de probe ori, dupa caz, cercetarea in fond a cauzei’.
In materia contenciosului administrativ, conform dispozitiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, ‘Hotararea pronuntata in prima instanta poate fi atacata cu recurs, in termen de 15 zile de la comunicare’.
Termenul de 15 zile stabilit prin textul legal mentionat se calculeaza potrivit dispozitiilor procedurale cuprinse in art. 101 alin. (1) din C. proc. civ. care prevad ca ‘termenele se inteleg pe zile libere, neintrand in socoteala nici ziua cand a inceput, nici ziua cand s-a sfarsit termenul’.
Pe de alta parte, aliniatul 5 al aceluiasi articol stabileste ca ‘termenul care se sfarseste intr-o zi de serbatoare legala, sau cand serviciul este suspendat, se va prelungi pana la sfarsitul primei zile de lucru urmatoare’.
Din actele dosarului rezulta ca sentinta atacata a fost comunicata recurentului-parat la data de 28 aprilie 2021, conform dovezii de indeplinire a procedurii de comunicare aflata la dosarului de fond, iar recursul a fost transmis prin email la data de 21 mai 2021, conform dovezii atasate la dosarului de recurs.
Calculand termenul de 15 zile prevazut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, modificata, potrivit regulilor stabilite prin dispozitiile art. 101 alin. (1) si (5) din C. proc. civ., pe zile libere, rezulta ca intervalul de timp in care recurentul-parat avea dreptul sa declare recurs era cuprins intre 28 aprilie 2021 si 14 mai 2021, inclusiv.
Or, in cauza de fata, recursul este declarat si formulat cu depasirea termenului legal, ultima zi in care se putea depune recursul a fost data de 14 mai 2021.
Cum data de 21 mai 2021, ca zi de declarare a recursului, astfel cum rezulta din actele dosarului, a depasit termenul de 15 zile de la comunicarea sentintei, impus de lege, rezulta ca recursul paratului este tardiv formulat.
Conform dispozitiilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ.:
‘Cand un drept procesual trebuie exercitat intr-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decaderea din exercitarea dreptului, in afara de cazul in care legea dispune altfel. Actul de procedura facut peste termen este lovit de nulitate’.
Avand in vedere ca in cauza, recurentul-parat nu a invocat si nu a dovedit ca a fost impiedicat in exercitarea, in termen, a caii de atac din motive temeinic justificate, Inalta Curte va retine tardivitatea recursului declarat
”.

*Decizia Inaltei Curti

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Ultimele articole