ROMANIA, IN PRAGUL DEZASTRULUI ALIMENTAR – Fermierii cer OUG privind starea de calamitate: In loc sa facem rezerve, se exporta in cantitati imense cereale si alimente de baza
Mediatizarea excesiva a crizei medicale, economice si politice a aruncat in umbra o alta criza, mai crancena chiar, despre care se vorbeste doar in publicatiile de specialitate. Fermierii romani se afla, in acest moment, in prag de colaps si cer cu insistenta Guvernului adoptarea OUG privind starea de calamitate, arata Alianta pentru Agricultura si Cooperare intr-un comunicat transmis vineri, 30 octombrie. Dupa un an agricol cu recolte compromise de seceta pedologica, agricultorii exporta masiv sub presiunea executarii silite, cu fermele indatorate, in prag de faliment. Romania ramane fara rezerve de hrana, in pragul unui an de maxima incertitudine economica. Pretul alimentelor este, in acest moment, in crestere in majoritatea tarilor europene. Si este abia inceputul.
Romania, in ciuda unui an agricol dezastruos, exporta in cantitati imense cereale si alte materii prime pentru industria alimentara si pentru zootehnie, fara absolut nicio grija de a-si face rezerve strategice pentru anul 2021, scrie si avocatul Gheorghe Piperea pe pagina sa de Facebook, prezentand o ampla analiza a cifrelor care indica proximitatea unui dezastru in aprovizionarea cu alimente a populatiei.
„Ne paste o criza alimentara care va avea o asemenea anvergura, incat va face ca discutiile despre drepturile omului si libertatile cetatenesti sa devina, pur si simplu, lux teoretic” - Gheorghe Piperea
La o zi dupa analiza prezentata de Gheorghe Piperea, Alianta pentru Agricultura si Cooperare transmite un comunicat -SOS pentru adoptarea de urgenta a OUG privind starea de calamitate, cu speranta ca disperarea fermierilor va fi luata in seama de Guvern.
„Fermierii se afla la acest moment intr-un blocaj total. Vorbim de necesitatea unei OUG privind starea de calamitate ca urmare a secetei pedologice din anul 2020, fenomen extern vointei fermierilor, exceptional si insurmontabil. Pentru ca intr-o astfel de situatie, exceptionala Guvernul trebuie sa fie cel care reglementeaza printr-un cadru legal situatia (...) In aceasta perioada, fermierii sunt amenintati si executati silit, desi incearca sa justifice starea de calamitate a culturilor asimilata fortei majore si sa negocieze cu furnizorii de input-uri si traderii de cereale pentru rescadentarea obligatiilor, cu dobanzi marite, cu ferma indatorata, aproape pierduta, din motive neimputabile lor”, se arata in comunicatul Aliantei pentru Agricultura si Cooperare, publicat in Revista Fermierului.
Cifre alarmante
Un raport din 26 octombrie 2020 privind piata cerealelor, realizat de Casa de Trading a Fermierilor indica cifre alarmante: 60% din graul romanesc ajunge la export. Recoltele de porumb sunt compromise, dar chiar si asa se exporta masiv din putin.
„Destinatia marfurilor este un mix intre piata interna (aproximativ 40%) si cea de export (aproximativ 60%). Calitatea fizico-chimica a marfii influenteaza pretul contractual prin penalizarile care se pot aplica din cauza conditiei calitative a marfii”, arata Cezar Gheorghe, consultant senior si analist in raport.
In cazul porumbului „Portul Constanta indica intre 935-945 lei/tona, iar line-up-ul navelor ne indica o activitate de export a porumbului care ar fi normala, daca am fi intr-un an normal”, spune analistul, mentionand ca productia de porumb e compromisa de aparitia micotoxinelor si de seceta.
Avocatul Gheorghe Piperea mentioneaza si acest raport, dar merge mai departe cu analiza, facand referire la Baltic Dry Index, un index maritim si comercial, emis si permanent actualizat de Baltic Exchange din Londra, care masoara si afiseaza in timp real costul transportului pe mare al materiilor prime si al altor marfuri strandardizate.
Baltic Dry Index a crescut cu 41,80% fata de anul trecut, scrie Piperea. Este mult. Chiar foarte mult.
Avocatul explica, in continuare, semnificatia acestei cifre: daca acest indice a crescut atat de mult este fie pentru ca volumul de materii prime si marfuri transportate pe mare (si, deci, volumul comertului exercitat prin lanturi lungi de aprovizionare) a scazut foarte mult, fie pentru ca puterea de cumparare a banului este mai mica, iar inflatia este (mult) mai mare decat ni se spune official, fie ambele variante.
„Cert este ca mancarea este, pe plan global, mai putina si mai scumpa, ceea inseamna nimic altceva decat criza alimentara si foamete globale”, precizeaza Piperea.
Pe site-ul Trading Economics sunt afisate in timp real preturi de referinta Baltic Dry Index la materii prime care circula pe piata prin intermediul unor contracte standardizate (de genul futures, forward sau options), inclusiv pretul la materii prime pentru industria alimentara si pentru zootehnie – grau, porumb, orez, floarea soarelui, soia, lapte, branza, zahar sau cafea.
Astfel, pretul graului a crescut cu 5,45% pe luna (septembrie - octombrie) si cu 8,57% pe an, pretul porumbului a crescut cu 6,6% pe luna si cu 6% pe an, pretul soiei (inclus in hrana animalelor de carne) a crescut cu 3,8% pe luna si cu 10,8% pe an, pretul laptelui – 32,42% pe luna, 26,91% pe an.
Mai mult decat atat, pretul gazului natural (inclusiv al gazului furnizat populatiei si al celui care este utilizat la producerea energiei electrice) a crescut cu 29% pe luna (septembrie – octombrie) si cu 53.5% fata de anul trecut.
Lantul previzibil al dezastrului
In contextul unei previzibile crize alimentare globale, Romania exporta grau in Turcia, Egipt, Algeria, la o medie de pret de 279 dolari pe ton; in doar 4 licitatii, derulate in 2-3 zile, s-au vandut cica 1,1milioane tone de grau catre aceste destinatii. Pentru noiembrie se preconizeaza un pret FOB Constanta de 249 dolari/tona, de unde concluzia ca exportul masiv va continua. Aceeasi este situatia cu porumbul si cu soia, precum si soia si cu floarea soarelui.
„Sa nu uitam – atat euro, cat si dolarul, vor creste vertiginos dupa alegeri (cand Isarescu nu va mai fi presat de puterea pandemica sa tina ideologic cursul constant). Probabil, cursul va evolua catre 5,15-5,2 lei pe euro in februarie 2021. Cum mancarea pe care o vom cumpara la anul va fi din export (pentru ca acum nimeni nu s-a gandit sa faca rezerve si, deci, sa cumpere productia de anul asta pentru a ramane pe loc, pentru vremuri grele, cu toate ca se fac in draci rezerve de masti neconforme si inutile, cu preturi cvadruple fata de referinta) inseamna ca va fi un cost si mai mare de platit, umflat fiind de cursul valutar”, explica avocatul Gheorghe Piperea.
Consecintele? Gheorghe Piperea arata lantul previzibil al dezastrului: imprumuturi externe, austeritate „la patrat”, eliminarea salariului minim, cresterea taxelor si impozitelor, somajul, falimentul generalizat al IMM-urilor si crunta supra-indatorare a simplilor particulari.
