ROMANIA IN PERICOL – Urmeaza adevarata incercare pentru Guvernul Orban. Banca Centrala Europeana asteapta evolutii sumbre ale economiei mondiale din cauza crizei COVID-19. Contractiile vor fi mai puternice decat pe vremea Marii Recesiuni din 1929-1933 (Do
Criza provocata de pandemia de coronavirus va fi chiar mai puternica decat Marea Recesiune a anilor 1929-1933. Avertismentul apare in Buletinul economic nr. 4/2020, emis de Banca Centrala Europeana joi, 18 iunie 2020, si tradus de Banca Nationala a Romaniei.
Numeric, BCE se asteapta ca economia globala sa se contracte cu 4% in ceea ce priveste produsul intern brut real exceptand zona euro.
Totusi, exista si o parte buna, expertii Bancii Centrale Europene aratandu-se optimisti pentru anii 2021-2022. Mai precis, BCE estimeaza o crestere a economiei mondiale de 6% in trimestrul al treilea din 2021 si de 3,9% in 2022. Toate aceste lucruri vor fi amplificate de perturbarile logistice si de inchiderea frontierelor.
In acest context, Consiliul guvernatorilor din statele care compun Banca Centrala Europeana a hotarat ca ratele dobanzilor reprezentative ale BCE sa ramana nemodificate. BCE anticipeaza mentinerea acestora la nivelurile actuale sau la niveluri inferioare pana la convergenta robusta a perspectivelor inflatiei catre un nivel inferior, dar suficient de apropiat de 2% in cadrul orizontului de proiectie, precum si pana la reflectarea consecventa a acestei convergente in dinamica inflatiei de baza.
Analiza efectuata de BCE in perioada 12 martie – 3 iunie 2020 mai releva faptul ca in decursul ultimelor trei luni paradigma s-a schimbat in mai multe domenii, aparand contractii fara precedent in ceea ce priveste zona economica si zona de politica monetara la nivel de UE.
Banca Centrala Europeana remarca la nivelul intregii Uniuni Europene pierderi serioase ale locurilor de munca, precum si ingradirea anumitor libertati cetatenesti si sociale, toate acestea avand ca rezultat o crestere economica redusa si foarte redusa din zona euro, cu oscilatii si cu un grad ridicat de incertitudine pentru perioada imediat urmatoare.
In acest context unde domneste instabilitatea, BCE a decis adoptarea unui set de masuri de politica monetara care sa vina in intampinarea si sprijinirea economiei pe parcursul relansarii etapizate a acesteia. La fel de importanta este si decizia de mentinere a stabilitatii preturilor pe termen mediu.
Analiza arata faptul ca in trimestrul I din 2020, PIB real in zona euro s-a redus cu 3,8% fata de trimestrul al IV-lea din 2019, BCE anticipand o revigorare a activitatii economice in zona euro nu mai departe de trimestrul al III-lea, pe fondul unei relaxari a masurilor de izolare, sprijinita de conditiile favorabile de finantare, o orientare expansionista a politicii fiscale si reluarea activitatii globale, cu toate ca viteza si amploarea redresarii raman, in ansamblu, cu semnul intrebarii.
La baza analizei sta o fundatie destul de solida in ceea ce priveste proiectiile expertilor Eurosistemului, astfel incat acestia anticipeaza o scadere cu un procentaj de 8,7% in termeni anuali a PIB real in anul 2020 si o redresare a acestuia cu un procentaj de 5,2% in 2021, respectiv cu un procentaj de 3,3% in 2022. In comparatie cu proiectiile macroeconomice ale expertilor BCE din luna martie 2020, perspectivele dinamicii PIB real au fost revizuite substantial in sens descendent cu 9,5 puncte procentuale pentru anul 2020, precum si in sens ascendent cu 3,9 puncte procentuale pentru 2021 si cu 1,9 puncte procentuale pentru 2020.
Pe cale de consecinta, Consiliul guvernatorilor a decis, in data de 4 iunie 2020, adoptarea unui set de masuri de politica monetara menite sa sprijine mentinerea unui grad amplu de acomodare monetara necesar convergentei robuste a ratelor inflatiei catre niveluri inferioare, dar apropiate de un procentaj de 2% pe termen mediu.
Aceste masuri sunt in numar de sase si le redam mai jos:
1. Majorarea pachetului aferent PEPP cu 600 miliarde euro, pana la o valoare totala de 1350 miliarde euro, in contextul pandemiei.
2. Extinderea orizontului achizitiilor nete efectuate in cadrul PEPP cel putin pana la sfarsitul lunii iunie 2021, precum OTRTL III si operatiunile de refinantare pe termen mai lung in regim de urgenta in caz de pandemie (pandemic emergency loger-term refinancing operation – PELTRO).
3. Reinvestirea principalului aferent titlurilor ajunse la scadenta achizitionate in cadrul PEPP, cel putin pana la sfarsitul anului 2022. Reducerea progresiva in viitor a portofoliului PEPP va fi gestionata astfel incat sa se evite o interferenta cu orientarea adecvata a politicii monetare.
4. Achizitiile nete in cadrul APP vor continua intr-un ritm lunar de 20 miliarde euro, alaturi de achizitiile efectuate in cadrul pachetului temporar suplimentar in valoare de 120 miliarde euro, pana la sfarsitul lui 2020.
5. Reinvestirea in totalitate a principalului aferent titlurilor ajunse la scadenta, achizitionate in cadrul APP pe o perioada extinsa, dupa data la care va initia majorarea ratelor dobanzilor reprezentative ale BCE.
6. Ratele dobanzilor reprezentative ale BCE raman nemodifcate, anticipand mentinerea acestora la nivelurile actuale sau la niveluri inferioare pana la convergenta robusta a perspectivelor inflatiei catre un nivel inferior, dar suficient de apropiat de un procentaj de 2% in cadrul orizontului de proiectie, precum si pana la reflectarea consecventa a acestei convergente in dinamica inflatiei de baza.
In concluzie, deciziile Consiliului guvernatorilor au menirea sa sprijine conditiile de lichiditate si de finantare din economie, sa contribuie la sprijinirea fluxului de credite pentru populatie si firme si nu in ultimul rand, sa sustina mentinerea unor conditii favorabile de finantare pentru toate sectoarele si jurisdictiile. Toate aceste decizii sunt luate in si cu scopul final de a favoriza redresarea economiei in urma repercusiunilor pandemiei de coronavirus (COVID-19).
