ROMANIA EDUCATA, CEA MAI SFRUNTATA MINCIUNA PREZIDENTIALA - Nu se mai maresc lefurile profesorilor. Iohannis si-a uitat promisiunile electorale cand se lauda ca a fost profesor de fizica si ca intelege nevoile dascalilor
Regimul Iohannis dovedeste ca nu da doi bani pe conditiile grele in care sunt nevoiti sa-si duca traiul cei mai multi dintre profesorii Romaniei. Guvernul condus pe hartie de premierul Ludovic Orban si in realitate de presedintele Klaus Iohannis (foto) este pe cale sa-si incalce promisiunea de a mari salariile profesorilor de la 1 septembrie 2020.
Sumbra realitate transpare din proiectul de ordonanta de urgenta elaborat de catre Ministerul Finantelor Publice privind rectificarea bugetara. Inainte de orice, subliniem ca documentele au fost urcate pe site-ul MFP in seara zilei de joi, 13 august 2020 (in jurul orei 22:30), iar sedinta de Guvern in care ar trebui sa fie adoptata aceasta OUG este programata pentru ziua de vineri, 14 august 2020. Cu alte cuvinte, proiectul va fi stat in consultare publica mai putin de 24 de ore.
Ministerul lui Citu recunoaste ca incalca legea
Mai exact, in dreptul Ministerul Educatiei si Cercetarii este trecuta o taiere de aproape 523 de milioane de lei la capitolul „Cheltuieli de personal” (vezi facsimil 1). In schimb, Ministerul de Finante – condus de Florin Citu – propune amanarea la 1 septembrie 2021 a cresterii salariilor pentru cadrele didactice. Acelasi MFP recunoaste singur ca, procedand astfel, incalca Legea 153/2017 (Legea salarizarii unitare):
„Se propune ca incepand cu 1 septembrie 2020 valoarea punctului de pensie sa fie majorata cu 14%, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei. Totodata, se propune majorarea incepand cu aceeasi data a indemnizatiei minime sociale pentru pensionari, cu 14%, de la 704 lei la 800 lei.
De asemenea, se propune ca masura de aplicare devansata a nivelului de salarizare stabilit pentru anul 2022, pentru personalul didactic de conducere si personalul de indrumare si control din invatamant, potrivit prevederilor art.38 alin.(4/1) lit.c) din Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare, sa se aplice de la 1 septembrie 2021.
Aprobarea acestor masuri conduce la reducerea semnificativa a necesarului de finantare pentru majorarea pensiilor si salariilor personalului didactic, atat in anul 2020 (de la 11,2 miliarde lei la 3,6 miliarde lei) cat si in anul 2021 (de la 34,3 miliarde lei la 19,3 miliarde lei)”.
Tot MFP sustine ca majorarea salariilor profesorilor ar insemna un efort de peste 1% din produsul intern brut:
„Potrivit prevederilor art.38 alin.(41) lit.c) din Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere si personalul de indrumare si control din invatamant beneficiaza incepand cu 1 septembrie 2020 de salariile de baza prevazute de lege pentru anul 2022.
Aplicarea prevederilor legale mai sus mentionate presupun un necesar de finantarea din fonduri publice de 11,2 miliarde lei in anul 2020, respectiv 1,06% din PIB si 34,3 miliarde lei in anul 2021 (reprezentand 3,05% din PIB)”.
Pe Citu si pe Anisie nu i-a durut gura sa promita
Atat ministrul Finantelor, Florin Citu, cat si cel al Educatiei, Monica Anisie, au dat asigurari in ultimele 8 luni ca salariile profesorilor vor creste de la 1 septembrie 2020 (subliniem: 2020, nu 2021).
Iata mai intai ce declara Citu in decembrie 2019:
„Salariile profesorilor au fost incluse, atat cresterea de la 1 ianuarie cu 1/4 din diferenta pana la 2022, dar si cresterea de la 1 septembrie care aduce salariile la grila din 2022. Este inclusa in buget ca sa nu mai existe niciun fel de dezbatere in spatiul public. Stiu si multumesc premierului pentru intelegere. A fost o decizie pe care ministerul Finantelor a anuntat-o ieri, deci sa nu mai avem discutia despre asta in spatiul public”.
Redam si afirmatia lui Anisie din februarie 2020:
„Da, o spun clar acum, desi am mai spus-o: salariile profesorilor vor creste la 1 septembrie. Au crescut deja la 1 ianuarie, conform legii, si avem prinsi banii in legea bugetului de stat pentru cresterea salariilor si de la 1 septembrie”.
Iohannis n-a putut dormi de grija profesorilor in precampanie
Revenind la Klaus Iohannis, trebuie sa spunem ca in mai 2019 (in precampania pentru realegerea ca presedinte), la o dezbatere despre asa-zisul proiect de tara „Romania Educata”, primul om in stat se arata preocupat de soarta cadrelor didactice, dandu-se ca exemplu pe sine insusi, care chipurile a fost nevoit sa traiasca doar cu un biet salariu de profesor. Tragicomedia a fost ingrosata in acel moment de catre prim-ministrul Ludovic Orban, care s-a grabit sa-si completeze seful, dand si el asigurari ca Guvernul are grija de cadrele didactice.
Dincolo de aceste declaratii melodramatice, acelasi Iohannis – dar de data aceasta folosind limba de lemn – a tratat problema profesorilor si in PDF-ul de prezentare a „Romaniei Educate” (proiect pe care, apropo, s-a asternut un strat gros de praf).
In paranteza fie spus: in declaratia lui Ludovic Orban pe care o veti citi mai jos, prim-ministrul ii critica pe cei care „faulteaza limba romana”. Cu cateva secunde mai devreme, acelasi Orban comisese agramatismul „n-o sa le placa la unii”.
Prezentam afirmatia lui Iohannis de anul trecut:
„De ce nu raman mai multi tineri bine pregatiti in sistem? Am avut acum mai multi ani un director de scoala cu care am discutat in mod surprinzator de deschis pentru vremurile acelea si am pus aceeasi intrebare. Omul a spus un lucru simplu, noi am intrebat de ce sunt asa putini tineri. El a zis ca atata vreme cat nu ii dau unui dascal suficient pentru a-si intretine familia nu va dori sa devina dascal. Sunt foarte putini care au sansa sa mearga sa isi exercite hobby-ul lor dar sa fie si bine platiti. Majoritatea oamenilor merg la serviciu ca sa castige bani ca sa traiasca decent. Daca unui dascal nu ii dai bani sa traiasca decent, raman in sistem entuziastii si cei slabi care nu gasesc in alta parte.
Ca nu e singura motivatie si argument, e iarasi adevarat, dar nu poate sa imi explice nimeni ca nu este un argument. Dascalii vor sa vada cum pot construi o cariera, dar sa conteze. In momentul de fata, cred ca este aproximativ cum a fost pe vremea mea: termini universitatea, te duci la scoala, dai gradul I, gradul II. M-am trezit cu gradul I. Tot nu mi-au ajuns banii niciodata, nu interesa pe nimeni ca am gradul I. Am facut si eu si m-am trezit cu gradul I ca e slab, tot nu mi-au ajuns banii niciodata si in loc sa se consolideze statutul dascalului in societate. Au aparut intre timp tot felul de contra modele, in special pe televiziuni, in anii 90, care dintr-o data ne transformau in caricaturi. Spuneai ca esti dascal, lumea radea ca si cum ai zis un banc. Conteaza sa fii respectat si ca si dascal, sa iesi pe strada, sa zici: 'Da, domn'e, sunt dascal, am gradul I, conteaza ca statut si cariera'.
Statutul social conteaza. Conteaza sa fii respectat si ca si dascal sa iesi pe strada sa zici: da, dommnule, sunt dascal, am gradul I, conteaza ca statut si cariera. Majoritatea dascalilor sunt foarte enervati cand li se cer verzi si uscate. Sistemul in interior trebuie bine organizat si atunci deja ne apropiem de ceva care poate sa functioneze, pentru ca niciunui dascal nu ii place sa mearga la scoala si sa aiba impresia ca sistemul isi bate joc de el. El vrea un sistem care il ajuta, care ii pune la dispozitie materiale didactice si posibilitati. Conteaza si dotarea materiala. De exemplu, un profesor de fizica, asa cum am fost eu, se simte mai bine atunci cand merge la scoala si are un laborator care sa fie dotat cu ceva mai mult decat doua sarme”.
Redam si iesirea lui Orban:
„Daca educatie nu este, nimic nu este. Preocuparea oricarui Guvern serios, a oricarei autoritati locale serioase din Romania trebuie sa fie pentru educatie, pentru a sustine procesul de educatie, nevoile care exista in sistemul de educatie, evolutia permanenta a sistemului de educatie. O sa spun un lucru care poate n-o sa le placa la unii: s-au fabricat universitati prin decizii politice (atat universitati de stat, cat si universitati private), pe banda rulanta dupa Revolutie si, din pacate, multi dintre cei pe care ii vedem astazi in capul trebii sunt produsele acestor universitati, cu diplome facute pe puncte de oameni care nici macar nu au trecut pe la cursuri, de oameni care faulteaza limba romana in fiecare aparitie publica, de oameni care nu au o minima inzestrare intelectuala si un minim bagaj de cunostinte care sa le permita sa inteleaga un fenomen de ansamblu dintru-un domeniu sau altul al societatii.
Trebuie sa readucem competenta, meritocratia, trebuie sa readucem profesionalismul in toate sectoarele publice din Romania, iar misiunea principala in acest proces de readucere a Romaniei intr-o situatie de normalitate, ii apartine in primul rand sistemului de educatie, iar in ceea ce ne priveste pe noi, este preocuparea noastra de capatai”.
Incheiem, aratandu-va ce scrie in asa-zisul proiect de tara „Romania Educata” (vezi facsimil 2):
„4. Profesorii sunt mentori si facilitatori, veritabili profesionisti in educatie
Societatea recunoaste rolul si importanta profesorilor pentru formarea viitorilor cetateni. Cadrele didactice, indiferent de ciclul de studiu la care predau, sunt absolventi de studii universitare. Formarea initiala a tuturor cadrelor didactice include etape de mentorat, o perioada de practica de minim sase luni si un proces riguros de selectie. In predarea la clasa, cadrele didactice beneficiaza de contributia/ ajutorul unor specialisti (consilieri, psihologi, profesori de sprijin, logopezi etc.) si au acces la programe de formare continua de calitate, adecvate nevoilor acestora si ale comunitatii educationale. Acestea le permit sa fie la curent cu ultimele schimbari din practica pedagogica si sa indeplineasca multiplele roluri care le revin, in scoala si comunitate.
Pe termen mediu, este necesar un sistem integrat de management al carierei didactice. Intr-un astfel de sistem, cadrele didactice cu performante deosebite sunt stimulate, iar cele cu carente in activitate sunt ajutate si trec printr-o etapa intermediara de sprijin didactic pentru ca, ulterior, sa fie identificate, daca este cazul, solutii individuale, onorabile, de reorientare profesionala sau iesire din sistem.
5. Pentru educatie se aloca resurse suficiente, in mod transparent si eficient
Finantarea educatiei se face in raport cu viziunea si strategia asumate, precum si cu performantele inregistrate si nevoile existente, tinand cont de descentralizarea sistemului educational si capacitatea autoritatilor publice locale de a sustine educatia fara a afecta calitatea acesteia. Se asigura finantare pentru resurse de invatare si pentru infrastructura educationala, conform standardelor nationale, inclusiv pentru extinderea cu prioritate a infrastructurii catre acele zone in care cea existenta este insuficienta sau neadecvata. Finantarea asigura resursele de invatare si infrastructura adecvate pentru elevii/studentii cu diverse forme de dizabilitate sau cu cerinte educationale speciale. Finantarea este corelata cu obiectivele formulate la nivel national si cu cele asumate de fiecare institutie de invatamant. Sistemul de finantare cuprinde mecanisme de compensare care, indiferent de algoritmul de finantare folosit, garanteaza alocarea de resurse suficiente pentru a acoperi nevoile locale”.
* Cititi aici intregul proiect de OUG privind rectificarea bugetara
