Romania din servieta goala. A lui Iohannis
Am fost ieri prea optimist. Am lasat deschis si un scenariu pozitiv in ceea ce priveste rezultatul consiliului maraton al Uniunii Europene. Am pus confuziile, neclaritatile si contradictiile din scurta declaratie a lui Klaus Iohannis cumva pe seama fie a oboselii, fie a entuziasmului sau. Dar m-am inselat. Amarnic. Romania a pierdut o sansa imensa. Pentru ca nu a negociat nimic. Presedintele Romaniei s-a predat din capul locului in mana partenerilor europeni. Si iata demonstratia.
Asadar Klaus Iohannis, inecandu-se de fericire, ne-a anuntat ca la capatul unor sedinte prelungite si furtunoase, Romania a inregistrat o mare victorie. Obtinand 79,9 miliarde de euro pentru relansarea economica si pentru marile proiecte de infrastructura. O zi mai tarziu, victoria se transforma in infrangere. O infrangere usturatoare.
Aceasta infrangere de mari proportii reiese cu claritate din studierea documentului final al Consiliului UE. Un Consiliu pe drept cuvant istoric. Niciodata in istoria Uniunii Europene nu a fost gandit si demarat un program atat de ambitios si de generos de dinamizare a economiei pe de-o parte si de ridicare a gradului de coeziune, practic de solidaritate, pe de alta parte. Romania, daca prin presedintele ei ar fi negociat capitol cu capitol, ar fi avut imens de castigat. Dar a pierdut. E limpede ca domnul Klaus Iohannis nu a negociat nimic. Faimoasa sa servieta maro a fost fie goala, fie burdusita cu sandvisuri.
Ce reprezinta pana la urma cele 79,9 miliarde de euro? Din aceasta suma de bani, 16 miliarde sunt imprumuturi. Care se adauga uriaselor imprumuturi cu dobanzi mari angajate in mod iresponsabil pe termen lung de ministrul Finantelor Florin Citu. Contributia Romaniei la bugetul european este intr-o crestere accentuata. S-a ajuns la 1,7 miliarde pe an. Deci, in perioada de referinta prognozata in acest Consiliu European istoric, noi vom achita in total 24 de miliarde. Intre timp, asa cum s-a stabilit, Uniunea Europeana va impune statelor membre noi taxe. Pentru ca in final cetateni europeni sa poata returna imprumuturile uriase angajate in perioada imediat urmatoare de Consiliul Uniunii. In propunerea initiala, convenita in principiu tot la nivelul Consiliului, Romania urma sa beneficieze nu de 79,9 miliarde, ci de 85 de miliarde de euro. Deci am pierdut din start, in absenta unui negociator ferm, 5,1 miliarde de euro. Fara a mai lua in discutie faptul ca a existat si un scenariu fluturat pe sub nasul Romaniei, conform caruia urma ca tara noastra sa poata accesa din totalul de 1800 de milarde de euro, 100 de miliarde de euro.
Cum stam fata de celelalte state europene, dintr-o categorie asemanatoare cu cea a Romaniei? Polonia primeste 174 miliarde. Italia – 209. Grecia, cu o populatie la jumatate decat cea a Romaniei, 80 de miliarde. Fix ca Romania. Statistica nu minte. Cifrele de mai sus il dau de gol pe Klaus Iohannis. Dar situatia este si mai rea.
La acest Consiliu maraton s-au discutat si s-au batut in cuie si alte pachete financiare, care vin in sprijinul unor state. Cum este de exemplu dezvoltarea rurala. Bugetul de care a beneficiat Romania la acest capitol a fost de 7,1 miliarde. Cu Klaus Iohannis „negociator”, macaroana a fost taiata. La 6,2 miliarde. Am pierdut deci aici aproape un miliard. Initial ni s-a dat pe la nas un buget mult mai mare pentru relansarea economica, din care doua treimi urmau sa fie granturi. Adica sume pe care nu mai trebuia sa le returnam. Acum bugetul alocat Romaniei este mai mic, iar granturile reprezinta doar o jumatate.
Dan Nica, liderul europarlamentarilor PSD, trage un puternic semnal de alarma. El precizeaza ca Romania nu a fost luata deloc in calcul in ceea ce priveste o serie de alocari privind politica de coeziune si, atentie, politica agricola. Sunt cele mai importante doua domenii pentru tara noastra. Pentru ca ne afam in concurenta in domeniul agricol cu alte state puternice din Europa. Povestea sparanghelului german versus sparanghelul romanesc, atunci cand am scris-o, s-a referit in esenta la faptul ca romanii se transforma in mod voluntar in sclavi pe plantatiile germane, pentru ca fermierul roman nu este incurajat nici de la Bruxelles si nici de la Bucuresti prin pachete de stimulente financiare sa cultive el insusi sparanghel. Aceasta istorie poate fi imediat extrapolata la toate produsele rezultate din agricultura. si tocmai in acest domeniu suntem loviti in moalele capului. Cat priveste politica de coeziune, unde de asemenea am fost sariti din schema, era vital pentru Romania sa primeasca fonduri substantiale. Altfel cum Dumnezeu am mai putea prinde din urma statele dezvoltate ale UE?
Exista o decizie a Uniunii Europen extrem de importanta de care presedintele Klaus Iohannis a uitat cu desavarsire. Statele care pierd cetateni intr-un procent mai mare de 1% pe an beneficiaza in compensatie, dar si pentru a fi oprita hemoragia, de la Uniunea Europeana de sume importante de bani, reprezentand 500 de euro per persoana pierduta. Noi suntem statul UE care cunoaste cel mai mare exod de populatie din intreaga istorie a lumii intr-o perioada atat de scurta si fara a fi trecut prin vreun razboi sau vreo mare calamitate naturala, si, desi exista acest mecanism pus la punct la Bruxelles, nu primim in compensatie niciun cent in schimbul exportului de forta de munca.
Statele UE care au zone mai putin dezvoltate, Romania fiind daca vreti un prototip in acest sens, mai primesc suplimentar 400 de milioane de euro anual. intrucat in servieta lui Klaus Iohannis nu a existat niciun document in acest sens, iar in capul presedintelui nicio preocupare, am pierdut la acest capitol 400 de milioane de euro.
Pentru incurajarea competitivitatii, cresterii economice si a sporirii numarului locurilor de munca, din nou sunt alocate fonduri care ne ocolesc. Sa facem acum un inventar al alocarii de fonduri pentru agricultura si pentru rezolvarea unor probleme de natura structurala din acest domeniu. Desigur un inventar din care, din nou, Romania lipseste. Un domeniu absent si din servieta si din capul lui Klaus Iohannis. Un inventar extrem de trist pentru noi. Iata, Bulgaria primeste 200 de milioane pentru regiuni mai putin dezvoltate. Cehia, 1,15 miliarde pentru sporirea gradului de coeziune agricola. Polonia, 600 de milioane pentru regiuni mai putin dezvoltate. Portugalia, 300 de milioane de euro pentru regiuni de tranzitie. Romania, zero barat.
Sectorul agricol este incurajat in Grecia pe banii UE cu 300 de milioane de euro. in Slovacia, cu 200 de milioane de euro. In Croatia, cu 100 de milioane de euro. in Franta, cu 1,6 miliarde de euro. in Romania, din nou, nimic.
Imi pare extrem de rau, dar trebuie sa constat ca avem un presedinte ales pe doua mandate, care din punctul de vedere al interesului national reprezinta un zero barat. Dar nu este suficienta simpla constatare a acestui fapt, de acum demonstrat. Mai trebuie sa fac o observatie. Si anume ca exclud cu desavarsire ipoteza conform careia presedintele Klaus Iohannis ar fi total pafarist la acest capitol vital pentru un sef de stat al negocierilor politice. Asa ceva este exclus. El a dovedit ca este un iscusit negociator atunci cand a devenit presedintele Forumului Democratic al Germanilor din Romania. In aceasta calitate, a reusit sa negocieze cu autoritatile administratiei centrale de la Bucuresti adjudecarea unui patrimoniu urias, care apartinuse Grupului Etnic German, organizatie fascista criminala, condamnata ca atare in baza Tratatului de Pace si Conventiei de Armistitiu si al carei patrimoniu a fost confiscat de statul roman la solicitarea Marilor Puteri, pentru ca o buna parte din el fusese obtinut prin jaf. Iar Klaus Iohannis a stiut sa se faca luntre si punte pentru a pune mana pe aceasta uriasa avere, in valoare de mai multe miliarde de euro. Tot el s-a priceput de minune sa negocieze cu Guvenul Romaniei si cu guvernele altor state, atunci cand Sibiul, condus de el in calitate de primar, a devenit capitala culturala europeana. Dupa care sa ne amintim ca a negociat cu USL, ajungand sa fie propus ca vicepremier al Romaniei. Calitatile lui de bun negociator au fost demonstrate si atunci cand a capatat brusc relevanta in PNL. O relevanta atat de mare, incat a reusit sa-i dea branci lui Crin Antonescu, insurubandu-se in locul acestuia in caliate de presedinte. si asa mai departe, exemplele pot continua.
Prin urmare, Romania sufera un esec urias la Bruxelles nu fiindca presedintele Klaus Iohannis este incapabil sa negocieze. Ci fiindca nu a vrut sa negocieze. Iar de ce nu a vrut, vom afla cu certitudine mai devreme sau mai tarziu. Pana atunci insa, eu avansez ipoteza conform careia el si-a asumat in mod deliberat comportamentul de vasal al Germaniei. in numele poporului roman. Fara sa intrebe poporul roman daca este de acord. Iar acum, cei care l-au ales si cei care nu l-au ales culeg roadele.
