ROMANIA A PIERDUT PE MANA LUI IOHANNIS – Ex-ministrul Economiei, Alexandru Petrescu, face calculul real al fondurilor europene: „Romania trebuia sa primeasca 85 miliarde euro… Pe politica de coeziune avem mai putin cu 4,2 miliarde euro… Pe zona agricola nu am luat absolut nimic”

3503

Presedintele Romaniei Klaus Werner Iohannis s-a trezit pe 22 iulie 2020, dis de dimineata, pentru a anunta victorios ca a reusit dupa negocierile de la Bruxelles cu sefii de state europene sa faca un „deal” bun pentru Romania: 79,9 miliarde de euro de la Uniunea Europeana reprezentand bugetul multianual pentru 2021-2027 (46,4 miliarde euro) si fondul pentru redresare economica si investitii (33,5 miliarde euro). Bani garla, ar zice unii, numai ca nu e chiar asa! Presedintele Romaniei a fost jecmanit la Bruxelles de 5,1 miliarde de euro, fonduri taiate de la politica de coeziune, de la programul de reconstructie rurala, dar si din agricultura, domeniu care nu a primit niciun un ban in urma negocierilor purtate de Iohannis.

Realitatea „victoriei” obtinute de Klaus Iohannis este devolata de un expert in economie, finante banci si fonduri europene. Vorbim despre unul dintre putinii oameni politici romani care, inainte de a ajunge in Guvernul Romaniei s-a perfectionat si a profesat peste 17 ani in Marea Britanie, ajungand vicepresedintele unei renumite banci comerciale.

Alexandru Petrescu (foto), fost ministru al Economiei, fost ministru pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat, si ministru al Comunicatiilor si Societatii Informationale, dar si fost director general al Fondului National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri si al Postei Romane a acordat un interviu exploziv publicatiei Lumea Banilor in care a devoalat situatia reala a discutiilor purtate de Iohannis la Bruxelles dar si consecinta acestor negocieri.

Intr-un amplu interviu pe care il vom prezenta in doua parti, Alexandru Petrescu a aratat ca desi initial Romaniei ii reveneau 31 de miliarde euro pe politica de coeziune (crearea de locuri de munca, dezvoltarea sustenabila, ridicarea nivelului standardului de viata pana la nivelul european), dupa negocierile lui Iohannis de la Bruxelles aceasta suma a scazut cu 4,2 miliarde, la 26,8 miliarde euro.

O scadere similara a fondurilor s-a inregistrat, explica Alexandru Petrescu in interviul acordat Lumea Banilor, si in cazul banilor destinati programului de reconstructie rurala. Spre exemplu, de la 7,2 miliarde euro cat avea Romania pentru exercitiul financiar actual 2014-2021, in urmatorul exercitiu financiar au fost prevazuti 6,2 miliarde euro.

Desi ar fi trebuit sa fie o prioritate pentru Romania, tara considerata in trecut granarul Europei, agricultura a fost lasata de izbeliste, in timpul negocierilor de la Bruxelles nefiind prevazute fonduri pentru aceasta ramura extrem de afectata in ultimii ani.

Asa se explica, precizeaza Alexandru Petrescu de ce, in ciuda anuntului victorios al lui Iohannis, piata monetara si bursa nu au reactionat, lucra care arata increderea in Guvernul Orban : Piata a ramas la fel de modesta si imperturbabila, semn ca ceea ce anunta astazi un guvernant al Romaniei nu are credibilitate in cel mai sensibil barometru, piata monetara si piata de valori„, conchide Alexandru Petrescu.

Publicam in cotinuare prima parte a interviului realizat cu Alexandru Petrescu, urmand ca in editiile urmatoare sa prezentam si partea a doua:

Venind din zona Diasporei in politica, ce credeti, este bine ca Diaspora sa se intoarca in momentul actual? Este nevoie de Diaspora in Romania?

-Cred ca este bine ca orice om de calitate sa se intoarca in Romania, dar pentru asta trebuie sa ii cream oportunitati. Dupa cum ati spus, sunt un exemplu de roman care, la un moment dat, a hotarat sa se intoarca in tara. Toata lumea mi-a pus nepotrivita intrebare: de ce te intorci, dar cum de te intorci? M-am bucurat sa ma pot intoarce si fiecare dintre noi, atunci cand lucram in strainatate cautam sa stim de Romania. Eu urmaream stirile, eram la curent poate mai mult decat erau colegii mei din tara cu ceea ce se intampla. Nu aveam cadrul in care sa ma manifest si sa explic ce as face eu.

Am vazut tentative guvernamentale de a crea programe de intoarcere a oamenilor din Diaspora. Trebuie sa creeze oportunitati. Daca aceste programe nu se materializeaza in oportunitati, nu ca ii mai dai o facilitate fiscala la masina repatriata, caci am vazut de toate. Trebuie sa creezi oportunitati economice care sa poata permite un venit similar sau chiar mai jos. Oamenii accepta mai jos pentru dragul de a se intoarce in tara.

Ati fost vicepresedinte de banca in Anglia si ma gandesc ca era o functie foarte bine remunerata. Totusi v-ati intors in Romania. Ce v-a convins?

-Nu vreau sa spun cuvinte mai romantate decat isi au locul astazi, dar posibilitatea sa vin sa creez ceva mai special in Romania a fost extrem de atragatoare. Am facut lucruri foarte interesante in Regatul Unit, lucrand in sistemul bancar pentru foarte multi ani. Am pornit de la middle management pana la nivel de vicepresedinte si membru in consilii de administratie in institutii financiar bancare de prestigiu in Londra. Am avut o deschidere la un sistem de business de o performanta inegalabila. Londra ramane arena serviciilor financiare, poate cea mai competitiva din lume. Ca vorbim de piata monetara, ca vorbim de burse de valori, Londra ramane totusi reperul serviciilor financiare mondiale, din punctul meu de vedere. Aceasta expunere m-a ajutat extrem de mult, m-a maturizat profesional. Practic, primul job pe care l-am avut in viata mea cu o carte de munca, cu exceptia celor de studentie, a fost in Marea Britanie. In momentul in care mi-am creat oportunitatile si am putut sa ma intorc in tara nu am stat deloc pe ganduri si ma bucur ca am facut-o, cu toate ca au fost si momente in care nu mi-a fost deloc usor. O calitate a mea este adaptabilitatea. Pot cobori la Heathrow si sunt exact de acolo, pot cobori la Henri Coanda si sunt exact de aici, din perceptia intelegerii mecanismelor societare, a institutiilor, a administratiei. M-a ajutat foarte mult aceasta putere de adaptabilitate, dar a fost o noua campanie de a invata in momentul in care am intrat in sistemul administratiei de stat romanesti. Am fost conducatorul companiei Posta Romana, director general, o institutie fata de care am ramas cu un atasament emotional. Este o institutie speciala, din punctul meu de vedere. Ulterior, cariera mea s-a diversificat. Am avut ocazia si privilegiul de a deservi tarii participand ca membru al Cabinetului domnului Grindeanu ca ministru al Economiei si ministru al IMM-urilor si sub doamna prim-ministru Dancila, pentru un an de zile, ministru al Comunicatiilor si Societatii Informationale si, in special, o amintire extrem de calda si o experienta inegalabila a fost participarea de succes a Romaniei la presedintia Consiliului Uniunii Europene. Toate, cumulate, imi dau un bagaj de expertiza, nu as vrea sa zic unica, poate mai sunt si altii, poate vor mai fi si altii care sa capete o experienta similara.

Cum comentati rezultatul negocierilor de la Bruxelles, de unde s-a anuntat ca Romaniei i s-au alocat 80 de miliarde de euro. Este un lucru bun, un lucru rau? Vor veni banii acestia in Romania de-a valma sau vor veni sub forma unui imprumut? O parte sunt alocati pe fonduri europene. Va avea Romania capacitatea sa atraga acesti bani prin proiecte care sa fie si fezabile si acceptate?

-Orice suma alocata Romaniei nu poate fi decat un motiv de incurajare insa avem o circumstanta nefasta, din punctul meu de vedere. Haideti sa ne referim la cei ce trebuie sa se puna pe treaba si sa cheltuiasca acesti bani. Avem un Guvern Orban aproape euforic, anesteziat la orice fel de realitate romaneasca. Totul se comunica in zona impresionantului, in zona lucrurilor fantastice pentru romani. Este o lipsa de pragmatism, de profesionalism in abordare pe intregul spectru de activitatea guvernamentala: comunicare, operationalizare.

-Din pacate, acesti bani ce pot veni in Romania imi este teama ca aparatul administrativ guvernamental nu este pregatit sa ii atraga fiindca, dincolo de suma, avem arondate atragerii acestor fonduri o serie de criterii. Ele pot tine de obiective, de neutralitate climatica, asa numita tranzitie climatica, asa numitul green deal, fie ca sunt alte tipuri ce tin de calendar de conditionalitati, ce tin de proiecte, sunt foart emulte filtre prin care noi putem ajunge la acesti bani.

-Daca ne intoarcem la suma, in momentul in care a iesit domnul presedinte Iohannis la o ora matinala, neasteptat de devreme, sa ne anunte cei 79,9 miliarde de euro alocate Romaniei, foarte multa lume m-a sunat sa ma intrebe de unde sunt acesti bani. Ei bine, in traditionala comunicare a Guvernului Orban care tinde sa fie mai mult fastuos decat pragmatic… au aruncat acolo toate cifrele, toate programele, toate politicile ca sa iasa o suma si sa fie atat de impresionat pe cat de mult a spus presedintele ca este in urma a patru zile si patru nopti de lupta la baioneta, presupun, pentru acesti bani.

-Daca stam sa ne uitam putin la cei 79,9 miliarde euro sunt mai multe repere pe care sa le luam in discutie. As incepe cu alocarea planificata initial, anuntata de altfel si de domnul ministru al Fondurilor Europene, Bolos, pe data de 28 mai 2020, unde Romania trebuia sa primeasca, conform alocarilor, pe statele membre 85 miliarde de euro. Sa primim de la acest fapt, simplu, clar: 85 miliarde de euro se anuntau, am venit de la Bruxelles cu 79, 9 miliarde euro. Ca sa fie clar! Evident ca ceea ce am obtinut este mai putin decat a fost spus prin singura declaratie ce a presupus o minima planificare.

-In momentul in care mergi la astfel de negocieri si discutii trebuie sa ai o pozitie de tara, pleci de la ea si vezi unde ajungi. Si atunci poti califica demersul tau impresionant, mai putin impresionant, modest, prost, foarte prost.

Ne-a costat 5 miliarde ca nu a purtat domnul presedinte masca?

-E posibil sa fi fost o penalizare care se da doar la sefii de stat. Revenind, daca ne uitam la cei aproape 80 de miliarde pe care se presupune ca i-am atrage, avem defalcat mai multe tipuri de fonduri. Spre exemplu, pe politica de coeziune, unde initial aveam 31 de miliarde euro alocati, acum a scazut la 26,8, deci mai putin cu 4,2 miliarde euro. Ce inseamna asta? Astia sunt toti bani si toate proiectele pe care le dadeam pentru crearea de locuri de munca, dezvoltarea sustenabila, pentru ridicarea nivelului standardului de viata. Tot ce tine de fonduri alocate unor programe, unor proiecte care sa ridice media economica a Romaniei la media economica europeana. Aici avem 4,2 miliarde euro taiate. Si incet asa vedem de ce ne lipsesc 5 miliarde euro.

-O alta suma care a fost aruncata doar sa fie asa comunicare bombastica, de la 33 la 80, sunt banii ce tin de exercitiul financiar 2021-2027, acel cadru financiar multianual, bani care ar fi trebuit sa ii revina Romaniei, asa cum ii revine fiecarui stat membru. Deci nu trebuia sa te bati la baioneta cu nimeni pentru ei, ca ei oricum erau alocati intr-un cadru financiar multianual care s-a negociat foarte bine si pe vreme presedintiei Romaniei la Consiliul Uniunii Europene. Chiar nu trebuia sa te bati cu nimeni, trebuia doar sa urmaresti care este fluxul de alocare a acestor bani si sa ii poti operationaliza in economie, industrie, in toate sectoarele care necesita investitii europene. Deci, nu trebuia sa fim agresivi cu nimeni ca ei erau acolo.

-Am mai vazut niste scaderi. Noi avem un program pe care l-am prins ca romani si e foarte popular, este programul de reconstructie rurala. Este un program de regenerare rurala, unde aveam alocati pe exercitiul financiar actual 2014-2021 o suma de 7,2 miliarde euro. Am vazut ca au venit cu 6,2 miliarde euro. Deci, de acolo a mai fugit un miliard, asa ca ne putem da seama de unde lipsesc cele 5 miliarde.

-Mai sunt alte tipuri de ajutoare, uitandu-ma pe ansamblul rezultatelor pe celelalte tari. Putem discuta ca Polonia s-a dus bine peste 126-130 miliarde euro, iar algoritmul de alocare ca Polonia are o populatie mai mare decat a Romaniei nu merge pentru ca vedem alte tari precum Grecia sau Bulgaria care se apropie ca si sume alocate, dar mai sunt alocari pe care alte tari din zona noastra le-au primit. Si aici ma refer la fondurile de convergenta pentru regiunile slab dezvoltate. La nivelul UE sunt declarate 20 de regiuni slab dezvoltate care au nevoie de investitii suplimentare pentru a fi aduse la nivelul mediei europene. Noi avem doua in Romania: o regiune este zona de nord-este care este cu 39% sub media europeana, iar o alta regiune este sud-vest care este cu 45% sub media europeana. Noi nu am primit niciun ban din aceste fonduri de convergenta, Bulgaria a primit 200 de milioane, Portugalia 300 de milioane, 1,45 miliarde Cehia, Grecia a primit 300 de milioane. Noi nu am primit absolut nimic.

-Au mai fost alocate fonduri pentru zona agricola. Evident Franta aspira foarte mult din aceste fonduri si au luat 1,4 miliarde, Grecia a luat 300, a mai luat si Bulgaria, a mai luat si Croatia. Noi pe zona asta nu am luat absolut nimic.

-O alta tema care ar trebui sa ne preocupe este calendarul foarte strans de accesare a acestor fonduri. Daca ne intoarcem la acest pachet de 33 de miliarde special alocat, dedicat, pentru relansarea economica in contextul impactului COVID-19, si aici avem o problema pentru ca initial pachetul, atunci cand a devenit ca si cifre public, pentru Romania exista o pondere de fonduri nerambursabile, asa numitele subventii si o pondere de imprumuturi. In linii mari, aveai o treime imprumut, doua treimi subventii. Acum ne-am intors cu aproape doua treimi imprumut si o treime subventii. Banii acestia trebuie accesati intr-un spatiu de timp destul de scurt, in doi ani. Noi nu avem un istoric extrem de performant la a atrage bani europeni, din diferite motive. Ne facem si noi viata grea singuri cu toate corectiile pe care ni le punem. Undeva trecem de o oarecare rezonabilitate si a aprecierii cheltuirii banilor, si a penalitatilor ce se aplica.

Per total, sa ne uitam la acesti aproape 80 miliarde anuntati de domnul presedinte. De ce nu au avut impactul pe care Guvernarea Orban si presedintele il sperau? Ne uitam imediat pe pietele monetare. O piata monetara intr-o economie serioasa, cu un guvern credibil imediat ar fi trebui sa reactioneze: totul sa mearga pe pozitiv dupa ce au intrat 80 de miliarde, totul trebuia sa arate incurajator, semnele sa mearga in sus. Dar nu s-a intamplat asta, totul arata exact la fel, suntem in aceeasi depresie economica, suntem la doi pasi de Bursa de Valori Bucuresti, daca va uitati, indicatorii bursieri sunt la fel. In orice alta tara, daca presedintele ar fi zis „impresionant” asta se traducea ca piata monetara, indicele de tara, piata de valori ar fi aratat semne pozitive. Din pacate, piata a ramas la fel de modesta si imperturbabila, semn ca ceea ce anunta astazi un guvernant al Romaniei nu are credibilitate in cel mai sensibil barometru, piata monetara si piata de valori.

Ce parere aveti despre programul de relansare a Romaniei al Guvernului Orban?

-Cred ca inaintea de elaborarea unui plan de relansare economica un Guvern trebuie sa se conecteze exact la realitati si ma intorc la o idee mentionanta mai devreme in care spuneam ca Guvernul Orban este complet anesteziast, vis a vis de ce se intampla acum in Romania. Iar asta se vede in acest program de relansare economica, care este o insailare de programe probabil initiate in ultimii 10 ani, dar multe programe sunt fie in implementare, fie deja finalizate, ele apartin ca idee altor guverne, nu tineau de o relansae punctuala. Exista o pondere foarte mare de asistenta financiara pe termen mediu si lung, si vedeti ca daca ne uitam la mediul de afaceri, antreprenorial, astazi si ieri este stingent sa ii ajutam. Este un nou exercitiu de PR si comunicare publica, in speranta ca mai ancoreaza ceva incredere intr-o populatie care devine din ce in ce la fel de neincrezatoare cum am aratat ca sunt pietele monetare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Ultimele articole

liternet