REDRESAREA ECONOMIEI ESTE MAI LENTA DECAT DECLINUL – BCR prezinta o perspectiva pesimista asupra revirimentului de dupa criza COVID-19
Relansarea economica a Romaniei va fi mai lenta decat criza in care ne-au aruncat masurile guvernamentale luate sub pretextul luptei impotriva COVID-19.
Aceasta este principala idee ce se desprinde din cel mai recent raport de analiza emis de catre BCR in data de 9 iunie 2020, intitulat „Focus lunar. Revenirea din abis”.
Motoarele economiei se tureaza gradual, dar expertii si analistii financiari constata ca redresarea economiei este mai lenta decat declinul, fiind complicat sa ajungem ca societate la valori economice normale, precum cele din luna februarie 2020, ultima in care s-a simtit o crestere reala a PIB-ului. Mai exact spus, cresterea economica a fost de +0,3% fata de trimestrul anterior si de +2,4% fata de trimestrul similar din anul trecut.
Indicele BCR privind activitatea economica zilnica include opt indicatori, dintre care cel mai important in contextul dat, al crizei sanitare provocate de COVID-19, este indicatorul "capacitatea de productie". Acesta se refera la contractele de munca suspendate si incetate. Concret, in luna mai, pe zona pietei muncii nu s-a simtit nicio imbunatatire semnificativa, ci dimpotriva: daca la inceputul pandemiei o parte a contractelor de munca suspendate din cauza somajului tehnic s-au transformat in contracte incetate definitiv, in a doua parte a lunii mai lucrurile s-au inrautatit, astfel incat numarul contractelor incetate definitiv a crescut cu aproape 20%.
Ceilalti sapte indicatori sunt:
- consumul de electricitate
- consumul de gaze
- poluarea aerului
- volumele tranzactiilor cu carduri BCR
- indicii de mobilitate comunicati de Google pentru locurile de munca
- indicii Google pentru locurile de cumparaturi si recreere
- indicii Google pentru piete si farmacii.
Pentru al doilea trimestru (T2 2020), analistii BCR se asteapta la o contractie a PIB-ului exprimata prin doua cifre fata de T1 2020, urmata de o revenire substantiala in T3 2020.
Reprezentantii BCR preconizeaza o revenire a industriei dupa luna mai a anului 2020, dupa o analiza amanuntita a ultimelor trei luni, in care productia industriala a scazut abrupt indeosebi in luna martie (cu -14,5% comparativ cu martie 2019, dupa o rata de -2% in luna februarie). Evoluţia sectorului manufacturier orientat spre export reprezinta aproximativ 80% din toata industria si a fost destul de slaba (-17,9%). Comparativ cu trimestrul anterior, datele arata o contractie a industriei de -1% in T1 2020, dupa -1,5% in T4 2019.
Prelucrarea tutunului (+4,3%), industria farmaceutica (+4,2%) si industria alimentara (+3,7%) au fost singurele pe plus in luna martie. Indicele BCR arata ca doar procesarea titeiului a fost constanta in termeni anuali. Cele mai abrupte scaderi din martie le gasim in sectoarele: tabacirea pieilor (-42,5%), fabricarea articolelor de imbracaminte (-36,2%), industria mobilei (-32,8%), industria auto (-31,4%), fabricarea articolelor din lemn (-31,1%). In acest context, ne putem intreba ce au in comun aceste sectoare. Raspunsul este unul destul de simplist si previzibil: orientarea puternica spre pietele externe si in cateva dintre cazuri o competitivitate afectata de cresterile salariale din ultimii ani si de o instabilitate reala a leului din ultimii ani, se mai arata in analiza BCR.
In actualul context, nu este surprinzator faptul ca vanzarile cu amanantul au scazut cu un procentaj de 18,5% in aprilie, fata de luna similara din 2019. Vanzarile de alimente au suferit un proces de comprimare cu un procentaj de 5%, in termeni anuali, iar vanzarile de bunuri nealimentare cu 21,6%, in timp ce carburantii auto cu 37,7%. In randul bunurilor nealimentare, in luna aprilie, comertul cu imbracaminte si incaltaminte s-a prabusit cu 83,5%, cauzele fiind mai mult decat evidente. In cazul vanzarilor de electrocasnice si al mobilei, gasim o pierdere de 23,4%. Tot in aceasta perioada, vanzarile de medicamente au fost mai mici cu 6,8%. O crestere generoasa o intalnim in comertul electronic, cu 33,6% in aprilie 2020 fata de aprilie 2019, ceea ce inseamna ca oamenii si-au facut cu precadere cumparaturile in mediul online.
Pe cale de consecinta, din datele prezentate de catre BCR rezulta faptul ca in luna aprilie ne-am confruntat cu o diminuare abrupta a comertului, iar acesta din urma se confrunta cu doua mari riscuri, pe termen scurt si mediu – si anume: un nou val de pandemie COVID-19 si masurile fiscale care ar putea fi luate de la inceputul anului viitor de catre guvernanti, privind reducerea deficitului bugetar, in conditiile in care avem deja o deteriorare a pietei muncii, ce a dus deja la o rata a somajului de 4,8%.
Constatam ca fata de luna anterioara preturile de consum s-au majorat cu 0,3% in aprilie, cu presiuni generoase din partea scumpirii alimentelor (cu 1,3%), lucru care se vede si la raft, cu usurinta.
In urma analizarii datelor furnizate de catre BCR, tragem concluzia ca alimentele sunt principalul factor inflationist. Aici, se estimeaza o rata a inflatiei intre 2,5% si 3%, in cea mai mare parte a acestui an.
Inflatia mica si deciziile similare ale altor banci centrale din regiune au reprezentat motive sustenabile pentru ca Banca Nationala a Romaniei sa reduca din nou dobanda de politica monetara la 1,75% (cu 25 de puncte de baza), la finalul lunii mai. Doar cu o zi inainte de decizia BNR, Banca Centrala a Poloniei a redus dobanda la 0,1%.
BNR a inceput achizitiile de pe piata secundara, astfel incat pana la mijlocul lui mai, cumparase obligatiuni guvernamentale in lei de 3,1 miliarde lei. Pe cale de consecinta, analistii BCR conchid ca banca centrala de la Bucuresti este preocupata mai degraba de stabilizarea randamentelor decat de finantarea deficitului bugetar si refinantarea datoriei publice la costuri semnificativ mai mici.
