RECUNOSTINTA PENTRU GRUPUL ILASCU – Presedintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care Ilie Ilascu si colegii sai detinuti de regimul separatist din Transnistria vor primi fiecare o indemnizatie lunara de 700 de lei pentru fiecare an petrecut in detentie

649

sursa foto: Realitatea.md

Romania isi exprima recunostinta fata de grupul de patrioti moldoveni condusi de Ilie Ilascu (foto centru-stanga), care in 1992 au luptat pentru respingerea agresiunii rusesti asupra nou-aparutei Republici Moldova, in razboiul de pe Nistru.

Presedintele Klaus Iohannis a promulgat vineri, 7 august 2020, Legea nr. 169/2020 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice cu incepere de la 2 iunie 1992 si care au fost condamnate in 9 decembrie 1993 de o instanta de judecata nerecunoscuta din regiunea transnistreana a Republicii Moldova.

Actul normativ – pornit din initiativa deputatului PMP Eugen Tomac – prevede ca fiecare membru al grupului Ilascu sa primeasca o indemnizatie de 700 de lei pentru fiecare an petrecut in detentia ilegala impusa de regimul separatist de la Tiraspol. Mentionam ca Transnistria nu este recunoscuta de catre niciun stat propriu-zis, ci doar de alte trei republici separatiste, aparute – la fel ca Transnistria – ca urmare a conflictelor inghetate create prin actiunea Rusiei: Abhazia, Artah (Nagorno-Karabah) si Osetia de Sud.

Amintim ca la 2 iunie 1992, separatistii transnistreni i-au arestat pe Ilie Ilascu (in acel moment presedintele filialei din Tiraspol a Frontului Popular din Moldova – partid care milita pentru unirea cu Romania), Andrei Ivantoc (foto stanga), Tudor Petrov Popa (foto centru-dreapta) si Alexandru Lesco (foto dreapta), membri ai unei unitati speciale a Ministerului Securitatii Nationale de la Chisinau, intitulate „Grupul Bujor”. Grupul Ilascu a actionat in spatele frontului, provocand mari pierderi Armatei a XIV-a a Federatiei Ruse din Transnistria. Condamnat initial la moarte, pedeapsa lui Ilascu a fost comutata la inchisoare pe viata. Totusi, in urma presiunilor internationale, Ilie Ilascu a fost eliberat in 5 mai 2001. Ceilalti trei au fost scosi din detentie mult mai tarziu: Alexandru Lesco in 2 iunie 2004, Andrei Ivantoc in 2 iunie 2007, iar Tudor Petrov-Popa in 4 iunie 2007. Precizam ca Lesco, Ivantoc si Petrov-Popa au fost eliberati la expirarea pedepselor primite de catre asa-zisul tribunal de la Tiraspol: 12, respectiv 15 ani de inchisoare.

Astfel, potrivit legii lui Eugen Tomac, cei patru luptatori basarabeni vor primi lunar indemnizatii de 6.300 de lei (Ilascu – adica 700 de lei/an × 9 ani), 8.400 de lei (Lesco) 10.500 de lei (Ivantoc) si 10.500 de lei (Petrov-Popa).

Iata textul Legii nr. 169/2020:

(1) Beneficiaza de indemnizatia lunara prevazuta la art. 4 alin. (1) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, si persoanele, cetateni romani la data depunerii cererii, care au fost persecutate din motive politice cu incepere de la 2 iunie 1992 si care au fost condamnate in 9 decembrie 1993 de o instanta de judecata nerecunoscuta din regiunea transnistreana a Republicii Moldova.

(2) Persoanele prevazute la alin. (1), care au domiciliul in strainatate, pot depune cererea personal, la agentiile pentru plati si inspectie sociala judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, sau prin mandatar desemnat prin procura speciala, la agentia teritoriala in a carei raza teritoriala domiciliaza mandatarul”.

Redam dispozitiile relevante din Decretul-lege nr. 118/1990 (in forma la zi):

– art. 1 alin. 1:

Constituie vechime in munca si se ia in considerare la stabilirea pensiei si a celorlalte drepturi ce se acorda, in functie de vechimea in munca, timpul cat o persoana, dupa data de 6 martie 1945, pe motive politice:

a) a executat o pedeapsa privativa de libertate in baza unei hotarari judecatoresti ramase definitiva sau a fost lipsita de libertate in baza unui mandat de arestare preventiva pentru infractiuni politice;

b) a fost privata de libertate in locuri de detinere in baza unor masuri administrative sau pentru cercetari de catre organele de represiune; (…)

e) a fost stramutata intr-o alta localitate.

f) a participat in actiuni de impotrivire cu arma in mana si de rasturnare prin forta a regimului comunist pana la data de 31 decembrie 1964”.

– art. 4 alin. 1:

Persoanele care s-au aflat in situatiile prevazute la art. 1 alin. (1) lit. a), b), e) si f) si alin. (2) au dreptul la o indemnizatie lunara de 700 lei pentru fiecare an de detentie, stramutare in alte localitati, deportare in strainatate sau prizonierat, indiferent daca sunt sau nu sunt pensionate”.

Prezentam expunerea de motive a deputatului PMP Eugen Tomac:

Dupa prabusirea sistemelor dictatoriale, tarile din Europa Centrala si de Est au parcurs procese complexe de dezvoltare democratica.

Un moment de grea cumpana pentru libertate si democratie l-a reprezentat data de 9 decembrie 1993, cand un tribunal ilegitim al regimului separatist de la Tiraspol, nerecunoscut pe plan international, a acuzat pe nedrept si a condamnat, fara drept de apel, un grup de patrioti din Republica Moldova – Ille llascu, Aadrei Ivantoc, Tudor Petrov-Popa si Alexandru Lesco, cunoscut sub numele de grupul Ilascu.

Ilie Ilascu a fost condamnat la moarte, Andrei Ivantoc si Tudor Petrov-Popa au primit cate 15 ani de inchisoare, iar Alexandru Lesco a primit 12 ani de inchisoare. Ulterior, pedeapsa lui Ilie Ilascu a fost comutata in inchisoare, iar in urma presiunilor comunitatii internationale a fost eliberat in anul 2001, dupa noua ani de detentie. In anul 2004, a fost pus in libertate si Alexandru Lesco, la expirarea termenului de detentie. In acelasi an, dupa ce fusese sesizata de Ilie Ilascu, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a condamnat Republica Moldova si Federatia Rusa si a cerut punerea in libertate a ultimilor doi membri ai grupului. Cu toate acestea, Tudor Petrov-Popa si Andrei Ivantoc au fost eliberati in anul 2007, de asemenea, la expirarea termenului de detentie.

In perioada de detentie politica, grupul Ilascu a avut de infruntat conditiile grele din inchisoare, izolarea, tortura si infometarea fiind uneltele utilizate pentru distrugerea lor fizica si psihica.

Inca din acel moment, prin Apelul din 9 decembrie 1993 al Senatului Romaniei catre Senatul Statelor Unite ale Americii, Romania se adresa SUA cu rugamintea de a nu se permite din nou instaurarea totalitarismului imperial, a arbitrariului, a faradelegii si a terorismului institutionalizat in Estul Europei.

Grupul Ilascu a devenit cunoscut atat societatii romanesti, cat si celei europene si internationale pentru continuarea luptei anticomuniste si promovarea valorilor si principiilor democratice.

Se poate afirma ca Romania are o pleiada de eroi de-a lungul istoriei sale, iar alaturi de eroii din timpul si dupa cel de-al doilea razboi mondial, cei ai revoltei de la Brasov sau ai Revolutiei din decembrie, se inscriu la loc de cinste si eroii care s-au luptat pentru libertate si democratie cu ultimul bastion al comunismului din Transnistria, cu ramasitele agresive ale bolsevismului sovietic.

Adevarul istoric cu privire la faptele si evenimentele in care s-a implicat grupul Ilascu este deja consacrat, fiind reliefat de documente ale autoritatilor din Romania si Statele Unite ale Americii, ale institutiilor Uniunii Europene, ale Consiliului Europei etc. Romania, insa, inca nu a reusit sa-si exprime gratitudinea fata de acesti cetateni romani.

Prin urmare, se impune o initiativa legislativa prin care sa se realizeze atat o reparatie morala, cat si una pecuniara fata de grupul Ilascu, asa cum Parlamentul Romaniei a legiferat deja recunostinta fata de ceilati eroi ai luptei anticomuniste.

Cheltuielile generate de punerea in aplicare a acestei initiative legislative urmeaza sa se faca cu incadrarea in bugetul aprobat al Ministerului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice”.

Guvernul Ponta s-a opus

Depus la Senat in 23 aprilie 2015, proiectul de lege a trecut de aceasta camera cu 71 de voturi „pentru”, 10 „impotriva” si 11 abtineri, in timp ce un senator nu a votat. La 14 iulie 2020, initiativa de act normativ a trecut si de Camera Deputatilor, cu 279 de voturi „pentru”, niciunul „impotriva” si 18 abtineri.

Intre timp, pe 16 septembrie 2015, Guvernul Romaniei – condus in acel moment de catre premierul Victor Ponta – a emis un punct de vedere negativ asupra proiectului legislativ, invocand Decizia CCR nr. 303/2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 si 12 din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, republicat, cu modificarile ulterioare.

Iata punctul de vedere al cabinetului Ponta:

Potrivit textului propus, persoana persecutata de regimul politic al altui stat ar urma sa beneficieze de drepturi pecuniare, facilitati fiscale si drepturi in natura in conditii identice cu persoanele persecutate de dictatura instaurata in Romania cu incepere de la 6 martie 1945.

Mentionam ca jurisprudenta Curtii Constitutionale (n.r. Decizia nr. 303/2003), cu referire directa la Decretul-lege nr. 118/1990, statueaza ca:

‘Dispozitiile art. 16 alin. (1) din Constitutie vizeaza egalitatea in drepturi intre cetateni in ceea ce priveste recunoasterea in favoarea acestora a unor drepturi si libertati fundamentale, iar nu si identitatea de tratament juridic asupra aplicarii unor masuri, indiferent de natura lor. In felul acesta se justifica nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit fata de anumite categorii de persoane, dar si necesitatea lui. Pe cale de consecinta, hotararea legiuitorului de a se acorda masuri reparatorii numai persoanelor condamnate ori celor care au suferit masuri represive aplicate de dictatura instaurata in Romania nu contravine principiului egalitatii in drepturi sau principiului nediscriminarii, intrucat statului roman nu ii revine nici o obligatie fata de cetatenii romani asupra carora au fost exercitate masuri politice sau dispozitii abuzive de autoritatile altor state, in afara teritoriului sau, in speta, de regimul dictatorial din R.S.S. Moldova. In acest context afirmatia autorului exceptiei, potrivit careia „regimul comunist, instituit initial in fosta U.R.S.S. si extins in tarile est-europene, printre care si Romania (…), a fost cel care a aplicat masuri politice de natura sa produca consecinte negative, sub aspect material si moral, printre care si masura deportarii silite in Siberia”, nu are relevanta in sustinerea neconstitutionalitatii textelor legale criticate. Faptul ca, prin jocul unor prevederi legale, unele persoane pot ajunge in situatii defavorabile, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, in acest fel, nu reprezinta o discriminare’.

Fata de cele precizate si avand in vedere prevederile art. 1357 din Codul civil, potrivit carora obligatia de reparare a prejudiciului revine celui care l-a cauzat prin fapta proprie, pentru persecutiile exercitate de autoritatile altor state asupra propriilor cetateni aflati pe un teritoriu situat in afara jurisdictiei statului roman, nu se poate justifica acordarea de drepturi reparatorii, chiar daca ulterior acestia au devenit cetateni romani.

Totodata, semnalam faptul ca, avand in vedere ca majorarea numarului de beneficiari de indemnizatii acordate persoanelor persecutate din motive politice conduce la un impact suplimentar asupra cheltuielilor bugetare, ar fi fost necesara respectarea prevederilor art. 15 alin. (1) lit. a) din Legea responsabilitatii fiscal-bugetare nr. 691/2010, republicata, conform carora in cazul propunerilor de introducere a unor masuri / politici / initiative legislative a caror adoptare atrage majorarea cheltuielilor bugetare, initiatorii au obligatia sa prezinte fisa financiara prevazuta la art. 15 din Legea nr. 500/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, insotita de ipotezele si metodologia de calcul utilizate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *