RECTIFICAREA BUGETARA A GUVERNULUI CITU – Consiliul Fiscal da de pamant cu proiectul: “Slabeste consolidarea bugetara. Derapaj major pe partea de cheltuieli” (Document)

2870

sursa foto: facebook Guvernul Romaniei

Consiliul Fiscal (CF) condus de Daniel Daianu critica Proiectul de rectificare bugetara al Guvernului Citu si arata ca slabeste consolidarea bugetara asa cum era anuntata pentru anul 2021.

CF atrage atentia asupra faptului ca aceasta rectificare bugetara este singulara in istoria rectificarilor din 2010 pana in prezent prin magnitudinea rectificarii pozitive a veniturilor si cheltuielilor bugetare.

Riscuri considerabile


Potrivit Consiliului, alocarea de venituri, in cadrul rectificarii, comporta „riscuri considerabile, ce se pot materializa prin evolutii economice defavorabile viitoare la nivel intern si international”.
Mai mult, aceste venituri, unele fara caracter permanent, se regasesc, intr-o proportie importanta, in cheltuieli bugetare permanente, ceea ce accentueaza riscurile aferente sustenabilitatii pozitiei fiscale a sectorului public.

Iata concluziile Consiliului Fiscal:

-Revizuirea de amploare a veniturilor bugetare (crestere de 17,6 miliarde lei) din proiectul de rectificare are doua surse principale: incorporarea recuperarii impozitelor amanate la plata de catre companii in prognoza de venituri (neluate in considerare initial ca urmare a unei abordari conservatoare a MFP) si revizuirea favorabila a cadrului macroeconomic – crestere economica prognozata de 7% fata de prognoza initiala de 4,3%;

-CF apreciaza drept plauzibila prognoza actualizata a veniturilor bugetare, mai putin sumele provenind din inchirierea benzilor de frecventa (2,5 mld. lei, respectiv 0,21% din PIB) asupra carora apreciem ca exista riscuri relevante ca aceste venituri sa nu se realizeze. Se cuvine a fi subliniat caracterul temporar (engl. one-off) al sumelor recuperate din impozitele aferente anului anterior amanate la plata de agentii economici, cuantumul acestora pentru anul in curs fiind unul ridicat (circa 10 mld. Lei);

-Pe partea de cheltuieli bugetare, are loc o majorare de proportii (+21,4 miliarde lei) comparativ cu parametrii aprobati prin proiectul de buget, cauzele principale fiind suplimentarile cheltuielilor de capital, alte transferuri, bunuri si servicii, cheltuieli de personal si asistenta sociala. Se manifesta astfel un derapaj major pe partea de cheltuieli bugetare avand drept explicatii principale incapacitatea de a tine sub control cheltuielile, o sub-bugetare in constructia bugetara initiala si cresteri de preturi peste asteptari la bunurile si serviciile achizitionate de stat;

-CF identifica o sub-bugetare la nivelul cheltuielilor de asistenta sociala in cuantum de 0,3 pp din PIB si riscuri de depasire a anvelopei bugetare pentru cheltuielile de personal si cele cu bunuri si servicii;

-Considerand nerealizarea probabila a veniturilor din inchirierea benzilor de frecventa 5G si necesarul suplimentar identificat de CF la nivelul cheltuielilor cu asistenta sociala, rezulta un ecart nefavorabil in cuantum de circa 0,5% din PIB fata de noua estimare de deficit bugetar de 7,13% din PIB care reclama masuri suplimentare pentru respectarea acesteia;

Proiectul de rectificare bugetara slabeste consolidarea bugetara asa cum era anuntata pentru anul 2021. Soliditatea constructiei bugetare programate la rectificare este inferioara celei aferente proiectului de buget, chiar daca nivelul tintit al deficitului bugetar (7,13% din PIB) este apropiat de cel initial (7,16% din PIB);

Derapaj major

-In conditiile evolutiei mai favorabile a economiei si a cuantumului mai ridicat al veniturilor provenind din recuperarea impozitelor amanate la plata, un nivel optim si realizabil al tintei de deficit bugetar ar fi trebuit sa fie, in opinia CF, semnificativ sub 7% din PIB – in jurul valorii de 6,5% din PIB. Un asemenea nivel nu este plauzibil sa fie atins, dat fiind derapajul major pe partea de cheltuieli bugetare;

-Este de judecat si oportunitatea unor noi cheltuieli de investitii din resurse proprii ale bugetului public in conditiile unui deficit bugetar ridicat si stringentei consolidarii bugetare din urmatorii ani;

Aceasta rectificare bugetara este singulara in istoria rectificarilor evaluate de Consiliul fiscal, din 2010 pana in prezent, prin magnitudinea rectificarii pozitive a veniturilor si cheltuielilor bugetare (cresterea acestora fiind de aproximativ 4,8% fata de valorile propuse anterior). In prezenta rectificare, sume mai mari decat sporul veniturilor programate sunt alocate suplimentarii cheltuielilor;

-In conditiile in care o parte a acestor venituri este temporara (cel putin cele amanate la plata din 2020), iar o alta parte este datorata dinamicii ciclice favorabile a economiei, CF considera ca alocarea de venituri, in cadrul rectificarii, comporta riscuri considerabile, ce se pot materializa prin evolutii economice defavorabile viitoare la nivel intern si international. Mai mult, aceste venituri, unele fara caracter permanent, se regasesc, intro proportie importanta, in cheltuieli bugetare permanente, ceea ce accentueaza riscurile aferente sustenabilitatii pozitiei fiscale a sectorului public;

-Ajustarea tintelor de deficit exclusiv prin restrictivitate la nivelul cheltuielilor bugetare – prin diminuarea ponderii in PIB a acestora – are o probabilitate de realizare foarte redusa, misiunea consolidarii bugetare doar pe cheltuieli putand fi, in anumite conditii, iluzorie, cu efecte adverse in privinta sustenabilitatii finantelor publice;

-Situatia bugetului public din Romania fata de majoritatea tarilor din UE este problematica din mai multe ratiuni: a) deficit structural de cca 5% din PIB in Romania la inceput de pandemie; b) multe din tarile membre ale UE au pornit cu deficite structurale relativ reduse, sau inexistente, in criza pandemica si, mai mult, au aplicat masuri temporare, care isi epuizeaza efectul asupra deficitului bugetar efectiv aproape de la sine, ceea ce duce la revenirea acestui deficit in apropierea celui structural anterior crizei pandemice; c) in cazul Romaniei ajustarea fiscala este un proces intins pe mai multi ani, si are, implicit, un efect de majorare substantiala a datoriei publice, care induce riscuri de sustenabilitate in crestere; d) lipsa acuta de spatiu fiscal (generata si de un nivel foarte jos al veniturilor fiscale/bugetare) expune economia Romaniei la riscul de a nu putea interveni in cazul unor noi momente de mare tensiune pe plan intern si pe plan international – induse de datoriile mari in lume, un nou val al pandemiei, impactul schimbarilor climatice, tensiuni geopolitice si alte crize, etc;

Riscurile de finantare

-O inasprire a politicii monetare interne si pe plan extern, la nivelul principalelor banci centrale din tarile dezvoltate, poate agrava riscurile de finantare, prin reducerea ofertei de fonduri, cresterea costului acestora si o inrautatire a perceptiei in ceea ce priveste riscul activelor emise de entitatile/institutiile romanesti. Deja sunt semne ale inceputului de inasprire a politicii monetare de catre unele banci centrale importante;

-Experienta nationala si internationala arata ca realizarea unei consolidari bugetare si ajustari fiscale in conditiile unui set de politici contractioniste (indeosebi a unei politici monetare restrictive) este mult mai dificila si dureroasa;

-O ajustare fiscala in ritm insuficient face ca nivelul de deficit necesar stabilizarii datoriei publice in PIB sa fie din ce in ce mai constrangator, si, totodata, mai greu de realizat pe orizontul de timp programat;

Dezechilibrele balantei externe

-Romania se singularizeaza in regiune, in UE, prin dezechilibre mari ale balantei externe. Datele pe prima jumatate a anului 2021 in ceea ce priveste balanta de plati arata o crestere a deficitului contului curent cumulat ianuarie-iunie 2021, in raport cu cel cumulat in aceeasi perioada a anului trecut, de 73,5% (de la 4,1 mld. euro la 7,0 mld. euro), deficitul de cont curent indreptandu-se probabil catre depasirea pragului de 6% din PIB in acest an.
Dezechilibrul extern in crestere este determinat, preponderent, de conduita politicii fiscal-bugetare. De aceea, reducerea vulnerabilitatilor externe, in special prin inversarea conduitei politicii fiscal-bugetare, de la stimulativa la restrictiva este reclamata si de aceste date;

-Acoperirea deficitelor din fluxuri prin indatorare se poate constitui si intr-un generator de riscuri pentru sustenabilitatea pozitiei externe a economiei romanesti. Din aceste motive, coroborate cu prognoza CNSP a unui deficit extern in reducere semnificativa – dar fara a specifica factorii determinanti – putem conchide ca informatiile curente ridica cu stringenta problema ajustarii dezechilibrelor economiei romanesti;

-Este dificil de imaginat realizarea consolidarii bugetare in absenta cresterii veniturilor fiscale cu cateva procente din PIB – la peste 30% din PIB. Aceasta crestere poate proveni din: imbunatatirea eficientei colectarii (inclusiv prin digitalizare), largirea bazei de impozitare, ingustarea exceptiilor si portitelor care abat in sens negativ taxele platite de unii contribuabili de la cotele standard, combaterea ferma a evaziunii fiscale, a concurentei fiscale neloiale si a „optimizarii” ratelor de impozitare/taxare;

-Ca sa avem o crestere economica reala respectabila, robusta, este nevoie de atragere masiva de fonduri europene, care pot fi un piston puternic pentru a atenua impactul contractionist al masurilor de corectie a deficitului bugetar. Fondurile europene pot ajuta restructurarea economiei (tranzitia verde), pot stimula reforme necesare si cresterea competitivitatii, pot ajuta corectia macroeconomica. Sunt aspecte ce au fost adesea subliniate in documente ale CF;

-Atragerea de finantare din resursele UE care sa inlocuiasca pe cat posibil din utilizarea resurselor bugetare proprii ar ajuta la crearea de spatiu fiscal. Atragerea fondurilor europene se constituie intr-o conditie sine-qua-non a unei politici fiscal-bugetare si economice sustenabile, care sa amelioreze bonitatea financiara a Romaniei;

-Analiza de perspectiva a bugetului public trebuie sa tina cont de provocari extraordinare, precum impactul schimbarilor climatice, care vor pune presiune mare pe bugetul public. Cu atat mai mult este nevoie de cresterea veniturilor fiscale/bugetare;

Piata energiei

-Un impact asupra bugetului public va fi si din cauza situatiei pe piata autohtona a energiei (intre altele nevoia de a sustine consumatorii vulnerabili);

-Test sever pentru corectia bugetara va fi anul 2022, cand se va simti inevitabila reducere a impulsului fiscal in conjunctie cu intarirea politicii monetare, ca si efecte ale derapajului bugetar din acest an. Deficitul bugetar (cash, ESA, structural) ar trebui fie in jur de 3% din PIB in 2024, conform programului de corectie asumat de Guvern si convenit cu CE. In octombrie acest an, Guvernul trebuie sa trimita la Bruxelles un set de masuri care sa concretizeze planul de corectie macroeconomica. Este de amintit ca Romania este sub incidenta procedurii de deficit excesiv (PDE).

*Cititi aici Opinia Consiliului Fiscal

2 comentarii la “RECTIFICAREA BUGETARA A GUVERNULUI CITU – Consiliul Fiscal da de pamant cu proiectul: “Slabeste consolidarea bugetara. Derapaj major pe partea de cheltuieli” (Document)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *