RATELE ROMANILOR LA BANCI – Consiliul de Administratie al BNR condus de Mugur Isarescu ia decizia. Dobanda-cheie a ajuns la 7% 

Romanii vor afla joi, 9 februarie 2023, decizia Bancii Nationale a Romaniei cu privire la dobanda-cheie. Consiliul de Administratie al BNR va stabili daca mentine nemodificata rata de politica monetara la 7%, sau o creste, ceea ce teoretic ar insemna si marirea ratelor bancare.

Exista o mare posibilitate ca nimic sa nu se schimbe, iar dobanda-cheie sa ramana la 7%. Scopul majorarii dobanzii cheie este scaderea inflatiei. De fiecare data cand BNR majoreaza dobanda, este de asteptat ca si bancile sa creasca dobanzile atat la credite, cat si la depozite, pentru a tempera consumul pe credit. Cu toate acestea, ratele continua sa scada, chiar daca Banca Nationala a marit dobanda-cheie, din nou, in ianuarie, la 7%.
Miercuri, 8 februarie 2023, indicele ROBOR la trei luni folosit pentru calcularea dobanzilor variabile la creditele in lei contractate inainte de luna mai 2019 era in stagnare: 7,14%, la fel ca in 6 februarie. In 30 ianuarie, ROBOR „valora” 7,20%.

Majorarea din ianuarie

Banca Nationala a Romaniei a majorat in 10 ianuarie 2023 dobanda-cheie la 7% pe an, de la 6,75 %. O crestere cu 0,25 puncte procentuale, dar ROBOR nu a crescut, ci a scazut.
Banca Centrala a mai decis si majorarea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la suta pe an, de la 7,75 la suta pe an, si cresterea ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 6,00 la suta, de la 5,75 la suta pe an, incepand cu data de 11 ianuarie 2023. S-a stabilit si mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.

Prognoza BNR

BNR arata ca potrivit actualelor evaluari, rata anuala a inflatiei va scadea probabil in trimestrul I 2023, precizand ca a ajuns in noiembrie 2022 la 16,76 la suta, peste nivelul prognozat.
Banca Centrala precizeaza ca rata anuala a inflatiei a ajuns in noiembrie 2022 la 16,76 la suta, peste nivelul prognozat, dupa ce in octombrie a scazut la 15,32 la suta, de la 15,88 la suta in septembrie. Cresterea a fost determinata si in acest interval mai cu seama de majorarea preturilor alimentelor, dar si de scumpirea mai pronuntata a marfurilor nealimentare si a serviciilor de piata. Impactul lor a fost contrabalansat totusi consistent de scaderea dinamicii pretului combustibililor, pe fondul trendului descendent al cotatiei petrolului, precum si al plafonarii pretului lemnelor de foc.