RATA DOBANZII – Decizie de ultima ora luata de BNR

Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei condusa de Mugur Isarescu (foto) a hotarat urmatoarele:

-Mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 1,25 la suta pe an;
-Mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la suta pe an si a ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard) la 1,75 la suta pe an;
-Pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.

Potrivit BNR, rata anuala a inflatiei a scazut in luna martie 2021 ceva mai putin decat s-a anticipat - la 3,05 la suta, de la 3,16 la suta in februarie -, in conditiile in care descresterile de dinamica inregistrate de componentele LFO si produse din tutun, alaturi de cea a inflatiei de baza, au fost in buna masura compensate, ca impact, de majorarea peste asteptari a variatiei pretului combustibililor.

Rata anuala a inflatiei a crescut

Fata de luna decembrie 2020, cand a coborat la 2,06 la suta, rata anuala a inflatiei a crescut insa considerabil la finele trimestrului I 2021, sub impactul tranzitoriu al liberalizarii pietei energiei electrice pentru consumatorii casnici si ca efect al scumpirii combustibililor pe fondul majorarii cotatiei petrolului, doar partial contrabalansate de influentele dezinflationiste venite de pe segmentele LFO si produse din tutun, precum si din decelerarea inflatiei de baza.

Institutia condusa de Mugur Isarescu precizeaza ca rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat a continuat sa descreasca in trimestrul I 2021, coborand la 2,8 la suta in luna martie 2021, de la 3,3 la suta in decembrie 2020, in principal pe seama efectelor de baza dezinflationiste asociate evolutiei preturilor unor produse alimentare procesate, carora li s-au alaturat influentele modeste ale deficitului de cerere agregata si ale temperarii deprecierii in termeni anuali a leului in raport cu euro.
Banca Nationala arata ca dinamica acestei componente continua insa sa fie marcata de presiuni inflationiste ale factorilor fundamentali din perioada pre-pandemie, reflectand, totodata, tendinta ascendenta a asteptarilor inflationiste pe termen scurt, precum si influente venite din dinamizarea consumului pe anumite segmente, dar si din perturbari pe partea ofertei si din costuri asociate pandemiei si masurilor de prevenire a raspandirii infectiei cu coronavirus.
Rata medie anuala a inflatiei IPC in luna martie a ramas la nivelul lunii decembrie 2020, respectiv 2,6 la suta, in timp ce rata media anuala calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum s-a redus la 2,1 la suta, de la 2,3 la suta in luna decembrie 2020.

Cresterea economiei la finalul lui 2020

Potrivit BNR, noile date statistice reconfirma cresterea cu 4,8 la suta a economiei in trimestrul IV 2020 si reducerea la -1,4 la suta a declinului acesteia in termeni anuali, de la -5,6 la suta in trimestrul III, implicand resorbirea considerabila a deficitul de cerere agregata la finele anului trecut.
Redresarea activitatii economice s-a datorat in totalitate cererii interne. Alaturi de contributia majoritara a variatiei stocurilor, un mic aport la impulsionarea absorbtiei interne a fost adus de consumul administratiei publice. Influenta pozitiva a formarii brute de capital fix a scazut insa fata de trimestrul III, chiar daca variatia sa anuala s-a marit usor, pe fondul dinamizarii puternice a constructiilor noi, inclusiv cu aportul investitiilor publice si al programelor guvernamentale.
In acelasi timp, dinamica anuala negativa a consumului privat a crescut marginal, in conditiile reaccentuarii contractiei cumpararilor populatiei - in principal pe seama comprimarii serviciilor, in contextul reacutizarii pandemiei -, contrabalansata totusi in mare masura, ca impact, de cresterea altor subcomponente, dupa scaderea considerabila consemnata de acestea in trimestrul III:

“In schimb, exportul net si-a marit aportul negativ la dinamica anuala a PIB, pe fondul cresterii relativ mai pronuntate a importurilor de bunuri si servicii, ce a antrenat si o reamplificare a deficitului balantei comerciale in raport cu aceeasi perioada a anului trecut. In aceste conditii, dar si ca urmare accentuarii deteriorarii balantei veniturilor primare, pe seama fluxurilor de dividende distribuite, deficitul de cont curent si-a marit substantial avansul in termeni anuali, in pofida cresterii intrarilor de fonduri europene de natura contului curent.
Potrivit celor mai recenti indicatori cu frecventa ridicata, redresarea economiei a continuat in trimestrul I 2021, dar intr-un ritm mult incetinit, si in contextul unor evolutii mixte in structura cererii agregate si la nivel sectorial. Astfel, comertul cu amanuntul si-a accelerat usor cresterea in termeni anuali in trimestrul I, iar vanzarile auto-moto au revenit consistent in teritoriul pozitiv ca dinamica anuala in intervalul ianuarie-februarie; totodata, serviciile prestate populatiei si-au cvasi-injumatatit contractia in termeni anuali, in contextul relaxarii, cel putin temporare, a unor restrictii vizand sectorul HoReCa.

Deficitul balantei comerciale

In acelasi interval, s-au consemnat insa si reintrarea/readancirea usoara in teritoriul negativ a dinamicii anuale a constructiilor si a celei a productiei industriale, alaturi de scaderea variatiei pozitive a comenzilor noi in industria prelucratoare, precum si prelungirea contractiei in termeni anuali a investitiilor straine directe nete, desi, exclusiv pe seama creditelor intra-grup. In acelasi timp, deficitul balantei comerciale si-a accelerat cresterea in termeni anuali, pe fondul reamplificarii mai evidente a dinamicii anuale negative a exporturilor. La randul sau, deficitul de cont curent si-a accentuat puternic cresterea fata de aceeasi perioada a anului trecut, inclusiv ca urmare a deteriorarii consistente a balantei veniturilor primare, dar mai ales a celei a veniturilor secundare.
Pe piata financiara, cotatiile relevante ale segmentului monetar interbancar si-au corectat in buna masura in luna aprilie cresterea inregistrata la mijlocul trimestrului precedent. Randamentele titlurilor de stat au cunoscut, de asemenea, ajustari descendente semnificative in aprilie, ramanand totusi vizibil deasupra valorilor foarte scazute din perspectiva istorica atinse anterior amplificarii volatilitatii pe piata financiara internationala. Ratele dobanzilor la principalele categorii de credite noi ale clientilor nebancari au continuat, la randul lor, sa descreasca in intervalul februarie – martie 2021, ori s au consolidat la valorile joase atinse anterior. Totodata, dupa ajustarea ascendenta din luna martie, cursul de schimb leu/euro a mai crescut lent in prima parte a lunii aprilie, pentru ca apoi sa tinda sa se stabilizeze pe noul palier (inclusiv pe fondul diferentialului ratelor dobanzilor).

Credite pentru sectorul privat

Dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat si-a reluat ascensiunea in luna februarie 2021, iar in martie a crescut la 6,6 la suta - in conditiile majorarii la un maxim istoric a fluxului de credite in moneda nationala -, media sa trimestriala marindu-se astfel la 5,7 la suta, de la 4,7 la suta in trimestrul IV 2020. Componenta in lei a continuat sa-si accelereze cresterea, urcand in martie pe palierul de doua cifre, respectiv la 11,3 la suta, de la 8,8 la suta in ianuarie 2021, in contextul redresarii activitatii economice si al trendului descendent al ratelor dobanzilor, precum si pe fondul programelor guvernamentale, al caror aport la fluxul consistent de credite din ultimele doua luni a fost insa marginal. Ponderea creditului in lei in total s-a marit astfel in martie la 70,1 la suta (recordul perioadei post-ianuarie 1996).
Consiliul de administratie al BNR a analizat si aprobat Raportul asupra inflatiei, editia mai 2021, document ce incorporeaza cele mai recente date si informatii disponibile.

Scenariu

Actualul scenariu evidentiaza o traiectorie relativ mai inalta a ratei anuale prognozate a inflatiei pe parcursul urmatorilor doi ani, in conditiile in care aceasta este din nou revizuita sensibil in sens ascendent pe termen scurt si in mai mica masura pe cel de-al doilea segment al orizontului proiectiei. Astfel, rata anuala a inflatiei este asteptata sa urce vizibil peste limita de sus a intervalului tintei in semestrul II 2021, sub impactul tranzitoriu mai puternic al factorilor pe partea ofertei, incluzand cresterea accentuata a cotatiilor unor marfuri de natura sa accelereze inflatia pe plan mondial. In debutul anului viitor, rata anuala a inflatiei este insa anticipata sa revina, dar sa si ramana ulterior in jumatatea superioara a intervalului, deasupra valorilor anticipate in martie 2021, pe fondul cresterii probabil mai alerte a deviatiei pozitive a PIB dupa redeschiderea ei in trimestrul III 2021, in contextul unei cresteri economice relativ mai dinamice, impulsionata inclusiv de atragerea de fonduri europene aferente programului Next Generation EU.

Riscuri

Incertitudini si riscuri considerabile la adresa noii perspective continua sa decurga insa din evolutia pandemiei si a masurilor restrictive asociate, dependenta mai ales de aria de cuprindere si eficacitatea procesului de vaccinare. Surse majore de incertitudini si riscuri in dublu sens raman, de asemenea, conduita politicii fiscale, in contextul consolidarii bugetare prezumate a se realiza gradual pe termen mediu, precum si absorbtia fondurilor europene, in special a celor aferente programului Next Generation EU, avand in vedere inclusiv procedurile aflate deocamdata in derulare vizand Programul de convergenta 2021-2024 si Planul national de redresare si rezilienta. Incertitudini sunt asociate si conditiilor de pe piata muncii, date fiind recentele evolutii pozitive in sfera locurilor noi de munca si a intentiilor de angajare, dar si perspectiva apropiata a masurilor de sprijin guvernamental. Relevante continua sa fie si tendintele sincronizate de crestere a cotatiilor multor materii prime.

Mentinerea stabilitatii preturilor

In sedinta din 12 mai 2021, pe baza evaluarilor si a datelor disponibile in acest moment, precum si in conditiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administratie al BNR a hotarat mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 1,25 la suta pe an; totodata, a decis mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la suta pe an si a ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard) la 1,75 la suta pe an. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
Deciziile CA al BNR vizeaza mentinerea stabilitatii preturilor pe termen mediu corespunzator tintei stationare de inflatie de 2,5 la suta ±1 punct procentual, intr o maniera de natura sa sustina redresarea activitatii economice in contextul procesului de consolidare fiscala, si in conditii de protejare a stabilitatii financiare”.