RATA DOBANZII DE POLITICA MONETARA – BNR A DECIS

Rata dobanzii de politica monetara. Banca Nationala a Romaniei condusa de Mugur Isarescu (foto) a decis mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 1,50 la suta.

Rata dobanzii de politica monetara reprezinta rata dobanzii utilizata pentru principalele operatiuni de piata monetara ale BNR.

Totodata, s-a hotarat mentinerea la 1,00 la suta a ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit si la 2,00 la suta a ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard).

In acelasi timp, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate mentinerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei la nivelul de 8 la suta.

Date fiind evolutia creditului in valuta si nivelul adecvat al rezervelor valutare, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate reducerea ratei rezervei minime obligatorii pentru pasivele in valuta ale institutiilor de credit la nivelul de 5 la suta de la 6 la suta incepand cu perioada de aplicare 24 noiembrie-23 decembrie 2020.

Masura vizeaza inclusiv continuarea armonizarii mecanismului rezervelor minime obligatorii cu standardele si practicile in materie ale Bancii Centrale Europene si ale principalelor banci centrale din statele membre ale Uniunii Europene.

Iata anuntul BNR:

“In data de 12 noiembrie 2020, Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei s-a intrunit intr-o sedinta, la care au fost prezenti urmatorii membri: Mugur Isarescu, presedinte al Consiliului de administratie si guvernator al Bancii Nationale a Romaniei; Florin Georgescu, vicepresedinte al Consiliului de administratie si prim-viceguvernator al Bancii Nationale a Romaniei; Leonardo Badea, membru al Consiliului de administratie si viceguvernator al Bancii Nationale a Romaniei; Eugen Nicolaescu, membru al Consiliului de administratie si viceguvernator al Bancii Nationale a Romaniei; Csaba Balint, membru al Consiliului de administratie; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administratie; Cristian Popa, membru al Consiliului de administratie; Dan-Radu Rusanu, membru al Consiliului de administratie; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administratie.

In cadrul sedintei, Consiliul de administratie a discutat si adoptat deciziile de politica monetara, pe baza datelor si analizelor privind caracteristicile recente si perspectiva evolutiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de directiile de specialitate si a altor informatii interne si externe disponibile.

Potrivit evaluarii membrilor Consiliului, cele mai recente date si informatii indica o redresare mai consistenta a economiei pe parcursul verii decat cea anticipata in sedinta din luna august, sustinuta de programele guvernamentale si de masurile de politica monetara ale BNR, care se va intrerupe insa probabil spre finele anului, sau chiar se va inversa usor, similar evolutiilor pe plan european, sub impactul noului val pandemic si al restrictiilor de mobilitate asociate.

S-a aratat ca rata anuala a inflatiei a scazut in septembrie la 2,45 la suta, de la 2,68 la suta in august, iar in octombrie la 2,24 la suta – vizibil sub nivelul prognozat si usor sub valoarea de 2,58 la suta de la finele trimestrului II –, in principal ca urmare a ieftinirii mult peste asteptari a legumelor si fructelor. Rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat a ramas, in schimb, stabila in trimestrul III, la 3,7 la suta, si a scazut doar marginal in octombrie, la 3,6 la suta, in linie cu previziunile, in conditiile unor divergente minore la nivel structural; astfel, evolutiile de pe segmentul alimentelor procesate au fost usor dezinflationiste, preponderent pe seama unui efect de baza, in timp ce subcomponenta serviciilor a generat mici influente de sens opus, inclusiv pe fondul relativei slabiri a leului in raport cu euro, sensibil mai temperata, insa, decat cea evidentiata in regiune.

In urma analizei, membrii Consiliului au convenit ca persistenta a ramas un determinant important al comportamentului inflatiei de baza, observand ca dinamica recenta a inflatiei CORE2 ajustat si asteptarile inflationiste pe termen scurt continua sa fie marcate de presiunile inflationiste ale factorilor fundamentali din perioada pre-pandemie. Relevante au fost considerate, de asemenea, redresarea consistenta a cererii de consum pe parcursul verii si dinamica inalta a costurilor salariale, precum si influentele, in usoara diminuare totusi, venite din perturbari/constrangeri pe partea ofertei si din cresteri de costuri asociate pandemiei si masurilor de prevenire a raspandirii infectiei cu coronavirus. S-a apreciat ca toate acestea, impreuna cu decalajele temporale inerente explica intarzierea evidentierii la nivelul inflatiei de baza a efectelor dezinflationiste ale deficitului de cerere agregata deschis in trimestrul II.

In ceea ce priveste pozitia ciclica a economiei, membrii Consiliului au aratat ca, asa cum s-a anticipat, economia a suferit o contractie severa in trimestrul II – de 10,3 la suta in termeni anuali si 11,9 la suta in termeni trimestriali –, implicand coborarea abrupta a gap-ului PIB in teritoriul negativ, de la valoarea substantial pozitiva din trimestrul I.

S-a remarcat ca, intr-o proportie covarsitoare, contractia este atribuibila cererii interne, al carei recul a fost provocat cvasi-integral de scaderea ampla a consumului gospodariilor populatiei, in principal pe seama achizitiilor de servicii – afectate puternic de masurile de distantare sociala instituite in contextul starii de urgenta.

In schimb, formarea bruta de capital fix a continuat sa creasca usor in termeni anuali, contrar asteptarilor, pe fondul majorarii investitiilor in utilaje si al rezilientei activitatii in constructii, iar dinamica anuala a consumului administratiei publice a ramas la un nivel de doua cifre, desi s-a redus fata de trimestrul anterior.

Impactul contractionist al exportului net a fost mult mai modest decat cel al absorbtiei interne, dar substantial din perspectiva istorica si doar marginal inferior celui din trimestrul I, au observat membrii Consiliului, in conditiile in care comprimarea masiva a exporturilor de bunuri si servicii a devansat-o vizibil pe cea a importurilor, determinand si o reamplificare a dinamicii anuale a soldului negativ al balantei comerciale.

Deficitul de cont curent

Deficitul de cont curent a continuat totusi sa scada in raport cu perioada similara a anului anterior, ca urmare a ameliorarii considerabile a evolutiei in termeni anuali a balantei veniturilor primare si a celei a veniturilor secundare, pe seama veniturilor din participatii la capital si a intrarilor de fonduri europene.

Referitor la perspectiva apropiata, membrii Consiliului au convenit, in baza celor mai recente date si evaluari, ca economia va recupera probabil in semestrul II o proportie mai mare din contractie decat se anticipa in luna august, in conditiile unei redresari mai consistente in trimestrul III – in pofida performantelor mai slabe ale agriculturii –, care se intrerupe insa sau chiar se inverseaza usor in ultimele luni ale anului, in contextul reacutizarii pandemiei si al instituirii de noi restrictii, mai putin severe totusi decat cele din primavara.

Evolutia implica o resorbire mai consistenta a deficitului de cerere agregata in semestrul II 2020, fata de prognoza precedenta, pe seama restrangerii acestuia cu peste doua treimi in trimestrul III si a stationarii lui in trimestrul urmator la o valoare usor inferioara celei anticipate anterior – perspectiva caracterizata totusi prin mari incertitudini, in contextul extinderii la nivel european a valului pandemic si a masurilor restrictive asociate.

Potrivit indicatorilor cu frecventa ridicata, redresarea economica din trimestrul III se prefigureaza a fi inegala din perspectiva structurala, au observat membrii Consiliului, consumul privat conturandu-se drept un determinant important – dupa contributia decisiva adusa la contractia severa din trimestrul anterior –, in timp ce aportul formarii brute de capital fix ar putea fi modest, ulterior evolutiei peste asteptari din precedentele trei luni.

Si in cazul exportului net este posibila o contributie pozitiva, data fiind comprimarea usoara a deficitului balantei comerciale in iulie-august fata de aceeasi perioada a anului trecut, ca efect al atenuarii vizibil mai pronuntate a declinului in termeni anuali a exporturilor, in raport cu cea evidentiata in cazul importurilor de bunuri si servicii.

Pe acest fond, deficitul de cont curent si-a reaccelerat scaderea fata de perioada similara a anului trecut, beneficiind si de continuarea ameliorarii balantei veniturilor primare, in principal pe seama diminuarii iesirilor de dividende distribuite si de profituri reinvestite.

Acoperirea deficitului de cont curent cu fluxuri de capital autonom si-a reluat insa tendinta de inrautatire, au atentionat unii membri ai Consiliului, in conditiile scaderii ample a investitiilor straine directe.

Membrii Consiliului au remarcat ca pe piata muncii efectele adverse ale crizei pandemice au fost relativ limitate pana acum, inclusiv in raport cu asteptarile, in conditiile repornirii activitatii in numeroase sectoare dupa inceperea relaxarii graduale a restrictiilor, dar si ca urmare a extinderii masurilor de sprijin guvernamental vizand pastrarea relatiilor de munca.

Astfel, efectivul salariatilor din economie si-a stopat practic scaderea in iunie, iar rata somajului BIM si-a incetinit ascensiunea in intervalul mai-iulie, pentru ca in august-septembrie sa consemneze chiar usoare corectii descendente, ajungand la 5,2 la suta.

Rata locurilor de munca vacante a continuat totusi sa se reduca relativ alert in trimestrul II, insa inegal la nivel sectorial, piata muncii devenind astfel mai relaxata, dar in conditiile unor schimbari structurale, relevate inclusiv de cresterea interesului de angajare al firmelor care desfasoara activitati esentiale sau compatibile cu distantarea sociala.

In aceste conditii, dupa ce a franat puternic in perioada starii de urgenta ca urmare a apelului extins la somaj tehnic, cresterea anuala a castigului salarial mediu brut nominal s-a reaccelerat in iunie-iulie si a ramas neschimbata in august, media ei pe primele doua luni ale trimestrului III urcand astfel in apropierea valorilor inregistrate in lunile premergatoare socului pandemic.

Piata muncii

In perspectiva apropiata, piata muncii ar putea insa resimti impactul deteriorarii situatiei epidemiologice, chiar daca unele rapoarte si sondaje de specialitate au evidentiat la inceputul toamnei o usoara imbunatatire a intentiilor de angajare. Este totusi de asteptat ca efectele adverse sa fie atenuate de caracterul mai putin stringent al actualelor restrictii, precum si de masurile de sprijin guvernamental, potential prelungite, au considerat membrii Consiliului.

In ceea ce priveste conditiile financiare, membrii Consiliului au aratat ca acestea au continuat sa se amelioreze, sub impactul celor trei scaderi succesive ale ratei dobanzii de politica monetara efectuate in perioada martie-august si pe fondul lichiditatii furnizate institutiilor de credit de catre banca centrala, de natura sa permita finantarea corespunzatoare a economiei reale si a sectorului bugetar, in conditii de relativa stabilitate a cursului de schimb leu/euro.

Astfel, principalele cotatii ale pietei monetare interbancare si-au continuat in ultimele luni tendinta descendenta, desi relativ incetinita si marcata recent de unele mici oscilatii, iar randamentele titlurilor de stat si-au prelungit miscarea descrescatoare, atingand in cazul maturitatii de zece ani valori minime ale ultimilor 4 ani.

La randul sau, rata medie a dobanzii la creditele noi ale clientilor nebancari a continuat sa scada in trimestrul III, coborand in septembrie la minimul ultimilor aproape 3 ani. Totodata, IRCC si-a accentuat descresterea in ultimul trimestru al anului curent, caracteristicile indicelui ramanand insa o sursa de incertitudini in ceea ce priveste functionarea mecanismului de transmisie a politicii monetare, au semnalat unii membri ai Consiliului.

Fluctuatiile recente ale raportului schimb leu/euro – antrenate de cresterea aversiunii globale fata de risc in contextul noului val pandemic, dar si de decizii politice interne ce induc riscuri la adresa sustenabilitatii finantelor publice –, au fost totusi sensibil mai modeste decat cele din regiune.

Reducerea ratei dobanzilor

Membrii Consiliului au reiterat ca pastrarea increderii in moneda nationala, in conditiile adancirii deficitelor gemene, constituie un element central al conducerii politicii monetare in acest an, presupunand o reducere graduala si sustenabila a ratelor dobanzilor pe piata monetara si a celor la creditele in lei.

In acelasi timp, s-a convenit ca perspectiva finantelor publice si cresterea, in contextul electoral, a incertitudinilor asociate acesteia sunt de natura sa amplifice presiunile asupra primei de risc suveran, cu potentiale consecinte asupra volatilitatii cursului de schimb al leului, implicit asupra inflatiei si in final asupra costurilor de finantare si ritmului redresarii economiei.

S-a observat ca dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat si-a accentuat usor cresterea in septembrie, dupa schimbarea de directie din luna august, ajungand la 4,0 la suta, de la 3,6 la suta in iulie, in conditiile revigorarii creditarii in lei, indeosebi pe segmentul societatilor nefinanciare, inclusiv cu sprijinul programului IMM Invest Romania. Au fost evidentiate si influentele stimulative ale trendului general descrescator al ratelor dobanzilor, reflectate si de prelungirea cresterii robuste, doar usor incetinite, a imprumuturilor in lei pentru locuinte.

Dinamica anuala a creditului in valuta a continuat insa sa se adanceasca in teritoriul negativ, in principal pe seama imprumuturilor societatilor nefinanciare, ponderea in total a componentei in lei urcand astfel la 68,6 la suta – recordul perioadei post-ianuarie 1996. A fost semnalata si tendinta de accelerare a expansiunii masei monetare in august-septembrie, corelata in principal cu dinamizarea cheltuielilor bugetare excedentare, implicand si o foarte usoara scadere a ponderii depozitelor in valuta in acest interval.

In ceea ce priveste evolutiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au remarcat ca in contextul noii prognoze, pattern-ul anticipat al inflatiei se modifica doar pe orizontul apropiat de timp, cand coboara vizibil sub nivelurile previzionate anterior.

Astfel, rata anuala a inflatiei este asteptata sa scada la 2,1 la suta in decembrie 2020 – fata de 2,7 la suta in proiectia precedenta –, si la 2,0 la suta la finele primului trimestru al anului viitor, dar apoi sa urce si sa se mentina pe orizontul relevant pentru politica monetara in proximitatea punctului central al tintei, similar previziunilor anterioare.

Totodata, s-a observat ca responsabile de decelerarea mai pronuntata a inflatiei pe orizontul scurt de timp sunt evolutiile recente si cele anticipate de pe segmentul LFO, atribuibile productiilor peste medie obtinute la unele categorii de legume si fructe, dar si potentialei slabiri a cererii, pe fondul restrictiilor de functionare a unor sectoare in contextul noului val pandemic.

Actiunea de ansamblu a factorilor pe partea ofertei va redeveni insa probabil inflationista incepand cu primul semestru al anului viitor, in principal pe seama unor efecte de baza, dar si in contextul liberalizarii in luna ianuarie 2021 a pietei energiei electrice, al carei impact inflationist ar putea fi chiar mai mare decat cel anticipat, au considerat unii membri ai Consiliului.

S-a apreciat ca influente peste asteptari in sens ascendent ar putea veni si din cotatii ale unor marfuri agroalimentare si din costuri asociate masurilor de prevenire a infectarii cu virusul SARS CoV-2, precum si din perturbatii in lanturile de productie/aprovizionare si din comportamentul de stabilire a preturilor al unor agenti economici – toate de natura a afecta evolutia inflatiei de baza.

Presiunile dezinflationiste ale factorilor fundamentali vor incepe probabil sa se evidentieze usor din trimestrul IV 2020, devenind pregnante doar de la mijlocul anului viitor, au convenit membrii Consiliului. Alaturi de caracterul gradual al manifestarii efectelor dezinflationiste ale deficitului de cerere agregata, determinante pentru intarziere sunt persistenta inflatiei de baza si cresterea ampla a costurilor salariale in acest an, anticipata a se corecta in 2021.

Pe orizontul apropiat de timp, influente dezinflationiste notabile vor decurge insa din dinamica preturilor importurilor, inclusiv pe fondul evolutiei probabile a cursului de schimb al leului, precum si din efecte de baza asociate scumpirii unor alimente procesate, mai ales a carnii de porc, au sesizat membrii Consiliului.

Pe acest fond, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat va scadea probabil doar usor la finele acestui an, la 3,3 la suta, similar previziunilor anterioare, pentru ca apoi sa cunoasca o corectie descendenta consistenta, coborand in a doua parte a anului viitor si ramanand ulterior sub punctul central al tintei, la valori marginal inferioare celor anticipate anterior. Inflatia de baza ar putea dovedi totusi o persistenta relativ mai accentuata pe orizontul proiectiei, implicit o senzitivitate mai redusa la deviatia negativa a PIB, au opinat unii membri ai Consiliului.

Referitor la viitorul pozitiei ciclice a economiei, s-a observat ca noile evaluari indica o contractie mai estompata a economiei in anul curent decat cea anticipata in august, pe fondul influentelor stimulative venite din programele guvernamentale si din conditiile monetare, dar si o crestere economica ceva mai modesta in 2021, in contextul noului val pandemic si al refacerii ceva mai temperate a cererii externe. Perspectiva face probabila o incetinire sensibila a restrangerii deficitului de cerere agregata dupa comprimarea consistenta din semestrul II 2020, implicand inchiderea acestuia ceva mai tarziu decat s-a anticipat anterior.

Incertitudini

Incertitudinile asociate noii perspective continua sa fie extrem de ridicate, au subliniat in mod repetat membrii Consiliului, si de natura a induce riscuri in dublu sens la adresa evolutiei viitoare a inflatiei, in contextul noului val pandemic, dar mai ales in absenta, in conjunctura electorala actuala, a programului bugetar pentru anul 2021, care sa prefigureze coordonatele viitoare ale politicii fiscale si ale celei de venituri.

Au fost evocate cresterea in intensitate a pandemiei pe continentul european si posibila prelungire a noului val, dar si anunturile privind disponibilitatea in viitorul apropiat a unui vaccin eficace, precum si caracterul mai putin sever al actualelor restrictii de mobilitate, alaturi de capacitatea crescuta a populatiei si a agentilor economici de a-si adapta comportamentul la criza de sanatate.

S-a considerat ca, prin potentialul impact exercitat asupra venitului disponibil real si a sentimentului de incredere a populatiei, acestea induc riscuri mixte la adresa consumului gospodariilor – anticipat sa-si slabeasca substantial ritmul in trimestrul IV 2020, sau chiar sa se comprime in termeni anuali, dar sa isi reia apoi ferm trendul de redresare si sa revina in 2021 la o valoare semnificativ pozitiva.

Incertitudini mari caracterizeaza si evolutia viitoare a investitiilor, a caror crestere este asteptata sa se tempereze in trimestrul IV 2020, dar sa ramana pozitiva pe ansamblul anului – inclusiv cu sprijinul programelor si masurilor guvernamentale –, si sa se reaccelereze usor in 2021. S-a aratat ca perspectiva este totusi conditionata de cererea de consum si de cea externa, implicit de functionarea lanturilor internationale de productie, dar si de situatia veniturilor/profiturilor firmelor si de increderea investitorilor, precum si de viteza de recuperare a tarilor de origine a investitiilor straine - toate potential afectate mai durabil de recrudescenta pandemiei.

In schimb, o absorbire consistenta, incepand cu 2021, a fondurilor europene alocate tarii noastre prin pachetul de redresare economica si prin bugetul multianual agreate la nivelul UE ar fi de natura sa antreneze o dinamizare chiar peste asteptari a investitiilor, au subliniat membrii Consiliului.

In perspectiva mai indepartata, aceasta ar putea fi impulsionata si de eventuala relocare in Romania a unor capacitati de productie retrase de companii europene de pe alte continente – conditionata insa de ameliorari interne in planul infrastructurii, al predictibilitatii cadrului legislativ si al digitalizarii economiei.

Deficit bugetar

Membrii Consiliului au discutat indelung situatia finantelor publice si incertitudinile mari asociate perspectivei acesteia, inclusiv in context electoral, de natura sa induca riscuri la adresa evolutiilor si stabilitatii macroeconomice, pe un orizont mai mare de timp. S-au exprimat ingrijorari legate de cresterea ampla, posibil peste asteptari, a deficitului bugetar in acest an, sub impactul crizei pandemice si al masurilor de sprijin adoptate, precum si ca efect al majorarii unor cheltuieli cu caracter permanent, cu repercusiuni asupra executiilor bugetare viitoare, precum si asupra necesarului si costului finantarii.

In acest context, s-a apreciat a fi insa foarte posibila initierea in viitorul apropiat a necesarei consolidari bugetare, de natura sa induca, la randul ei, riscuri la adresa actualei prognoze a evolutiilor macroeconomice, inclusiv prin intermediul caracteristicilor si etapizarii masurilor de corectie implementate. S-a argumentat din nou in favoarea concentrarii acestora la nivelul cheltuielilor curente, in vederea minimizarii efectelor adverse asupra redresarii si potentialului de crestere a economiei pe termen mediu, precum si pentru prevenirea unei agravari a dezechilibrului extern.

Preocupanta a fost considerata si pozitia externa a economiei, in conditiile continuarii cresterii in acest an a deficitului comercial ca pondere in PIB, precum si ale deteriorarii structurii finantarii acestuia, pe fondul comprimarii severe a investitiilor straine directe, cu implicatii asupra dinamicii datoriei externe.

Au fost evidentiate, totodata, riscurile considerabile la adresa economiilor zonei euro, implicit a cererii externe, induse de noul val pandemic si de masurile tot mai restrictive instituite, remarcandu-se insa, concomitent, redresarea solida, peste asteptari, a activitatii economice la nivel global si european imediat dupa contractia ampla din trimestrul II al acestui an.

In aprecierea unanima a membrilor Consiliului, contextul analizat justifica mentinerea neschimbata a ratei dobanzii de politica monetara si a ratelor dobanzilor la facilitatile permanente ale BNR. Astfel calibrata, conduita politicii monetare este de natura sa sustina redresarea activitatii economice pe orizontul prognozei, in vederea aducerii si consolidarii pe termen mediu a ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta de inflatie de 2,5 la suta ±1 punct procentual, in conditii de protejare a stabilitatii financiare.

In aceste conditii, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 1,50 la suta; totodata, a hotarat mentinerea la 1,00 la suta a ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit si la 2,00 la suta a ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard). In acelasi timp, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate mentinerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei la nivelul de 8 la suta.

Date fiind evolutia creditului in valuta si nivelul adecvat al rezervelor valutare, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate reducerea ratei rezervei minime obligatorii pentru pasivele in valuta ale institutiilor de credit la nivelul de 5 la suta de la 6 la suta incepand cu perioada de aplicare 24 noiembrie-23 decembrie 2020. Masura vizeaza inclusiv continuarea armonizarii mecanismului rezervelor minime obligatorii cu standardele si practicile in materie ale Bancii Centrale Europene si ale principalelor banci centrale din statele membre ale Uniunii Europene".