Banca Nationala a Romaniei (BNR) condusa de Mugur Isarescu (foto) prezinta raportul pe economia Romaniei. Potrivit BNR, incertitudini si riscuri mari decurg din conduita politicii fiscale. 

Cele mai recente date si analize indica o crestere mai modesta a economiei in trimestrul III decat cea previzionata anterior, dar in accelerare fata de trimestrul precedent, implicand si o crestere a dinamicii anuale a PIB in acest interval, in conditiile unor evolutii mixte la nivelul principalelor componente ale cererii agregate si al sectoarelor majore. Institutia condusa de Isarescu precizeaza ca rata anuala a inflatiei s-a marit in iulie la 5,42 la suta, de la 4,94 la suta in luna iunie, si a scazut in august la 5,10 la suta. Avansul fata de finele semestrului I este rezultanta accelerarii cresterii preturilor alimentelor si energiei, pe fondul secetei severe si al majorarii tarifelor de distributie pentru gaze naturale, ce a devansat ca impact noile scaderi de dinamica consemnate de preturile administrate si de pretul combustibililor, sub influenta unor efecte de baza si a descresterii cotatiei titeiului.

Riscurile identificate de BNR

Astfel, potrivit BNR,  in luna iulie 2024, dinamica anuala a vanzarilor cu amanuntul s-a mentinut la un nivel ridicat, scazand doar usor fata de media trimestrului II, iar cea a vanzarilor auto-moto a continuat sa se mareasca, in timp ce serviciile prestate populatiei si-au accentuat contractia in raport cu perioada similara a anului trecut. Totodata, productia industriala si-a stopat declinul in termeni anuali, pentru ca volumul lucrarilor de constructii sa se comprime din nou fata de aceeasi perioada din 2023, dupa o relativa redresare pe ansamblul trimestrului II.
“Incertitudini si riscuri mari decurg din conduita politicii fiscale si a celei de venituri, avand in vedere, pe de o parte, rezultatul executiei bugetare din primele opt luni ale anului si caracteristicile recentei rectificari bugetare, iar, pe de alta parte, masurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate in perspectiva in scopul consolidarii bugetare, in contextul planului fiscal structural pe termen mediu prezumat a fi transmis Comisiei Europene in toamna acestui an”, se arata in raportul BNR. 

Prezentam analiza BNR:

“Rata anuala a inflatiei s-a marit in iulie la 5,42 la suta, de la 4,94 la suta in luna iunie, si a scazut in august la 5,10 la suta. Avansul fata de finele semestrului I este rezultanta accelerarii cresterii preturilor alimentelor si energiei, pe fondul secetei severe si al majorarii tarifelor de distributie pentru gaze naturale, ce a devansat ca impact noile scaderi de dinamica consemnate de preturile administrate si de pretul combustibililor, sub influenta unor efecte de baza si a descresterii cotatiei titeiului.
In acelasi timp, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat si-a intrerupt trendul descendent, urcand in august la 5,8 la suta, de la 5,7 la suta in iunie. Evolutia este atribuibila unui efect statistic nefavorabil manifestat pe segmentul alimentelor procesate si majorarii cotatiilor unor marfuri agroalimentare, precum si costurilor salariale crescute, transferate cel putin partial, asupra unor preturi de consum, inclusiv pe fondul asteptarilor inflationiste pe termen scurt inca inalte si al cererii solide de bunuri. Actiunea acestor factori a fost in mare parte contrabalansata de efectele de baza dezinflationiste de la nivelul subcomponentelor non-alimentare si de scaderea dinamicii preturilor importurilor.

Rata inflatiei

Rata anuala a inflatiei calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC – indicator al inflatiei pentru statele membre UE) s-a situat in august 2024 la 5,3 la suta, nivel similar celui din iunie 2024. Rata medie anuala a inflatiei IPC s a redus insa la 6,5 la suta in august, de la 7,2 la suta in iunie 2024. La randul ei, rata medie anuala a inflatiei calculata pe baza IAPC a scazut in august la 6,7 la suta, de la 7,3 la suta in iunie 2024.
Activitatea economica si-a incetinit cresterea in trimestrul II, la 0,1 la suta, de la 0,5 la suta in precedentele trei luni (variatie trimestriala), astfel incat excedentul de cerere agregata a continuat probabil sa se restranga in acest interval, contrar previziunilor.
Fata de aceeasi perioada a anului trecut, avansul PIB s-a marit totusi in trimestrul II 2024, la 0,8 la suta, de la 0,5 la suta in trimestrul precedent, in principal ca urmare a saltului consemnat de dinamica anuala a consumului gospodariilor populatiei. In acelasi timp, cresterea formarii brute de capital fix a ramas robusta, desi a continuat sa incetineasca in raport cu trimestrul anterior.

Evolutia exporturilor

In schimb, evolutia exportului net si-a marit substantial influenta contractionista, in conditiile in care volumul importurilor de bunuri si servicii si-a accelerat cresterea, in timp ce volumul exporturilor si-a prelungit declinul in termeni anuali. Drept urmare, deficitul balantei comerciale si cel de cont curent au inregistrat o ampla crestere de dinamica, ce a fost accentuata in cazul celui din urma de inrautatirea considerabila a soldului balantei veniturilor secundare, sub influenta evolutiei fondurilor europene de natura contului curent.
Cele mai recente date si analize indica o crestere mai modesta a economiei in trimestrul III decat cea previzionata anterior, dar in accelerare fata de trimestrul precedent, implicand si o crestere a dinamicii anuale a PIB in acest interval, in conditiile unor evolutii mixte la nivelul principalelor componente ale cererii agregate si al sectoarelor majore.
Astfel, in luna iulie 2024, dinamica anuala a vanzarilor cu amanuntul s-a mentinut la un nivel ridicat, scazand doar usor fata de media trimestrului II, iar cea a vanzarilor auto-moto a continuat sa se mareasca, in timp ce serviciile prestate populatiei si-au accentuat contractia in raport cu perioada similara a anului trecut. Totodata, productia industriala si-a stopat declinul in termeni anuali, pentru ca volumul lucrarilor de constructii sa se comprime din nou fata de aceeasi perioada din 2023, dupa o relativa redresare pe ansamblul trimestrului II.
In acelasi timp, variatia anuala a exporturilor de bunuri si servicii si-a redus intrucatva decalajul negativ fata de cea a importurilor, consemnand in iulie o crestere relativ mai pronuntata, soldata cu reintrarea ei consistenta in teritoriul pozitiv. Pe acest fond, cresterea in termeni anuali a deficitului comercial, precum si cea a deficitului de cont curent s-au temperat in raport cu media trimestrului precedent, ramanand insa deosebit de alerte.

Piata muncii

Pe piata muncii, efectivul salariatilor din economie s-a majorat doar usor in iunie-iulie, iar rata somajului BIM si-a reluat cresterea in debutul trimestrului III, ajungand la 5,5 la suta in august, de la 5,1 la suta in iunie. In acelasi timp, sondajele de specialitate indica pe ansamblul trimestrului III un declin pronuntat al intentiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, precum si o scadere a deficitului de forta de munca raportat de companii. Dinamica anuala de doua cifre a salariului brut nominal s-a marit insa in iulie, la 17,3 la suta, dupa o mica descrestere inregistrata in trimestrul II, iar cea a costului unitar cu forta de munca din industrie a ramas de asemenea ridicata in prima luna din trimestrul III, reducandu-se marginal fata de media trimestrului precedent.
Principalele cotatii ale pietei monetare interbancare au scazut din nou in august sub impulsul reducerii de catre BNR a ratei dobanzii-cheie si a ratelor dobanzilor la facilitatile permanente, iar apoi au ramas constante. Randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat si-au accentuat descresterea in prima decada a lui august, similar randamentelor din economiile avansate si din regiune – in contextul asteptarilor revizuite ale investitorilor privind traiectoria ratei dobanzii Fed, pentru ca ulterior sa consemneze o crestere semnificativa, ce s-a corectat insa relativ abrupt spre finele trimestrului III. In aceasta conjunctura, dupa ajustarea descendenta consemnata in iulie, cursul de schimb leu/euro a revenit in august si a tins sa se mentina pana la finele trimestrului III la valorile mai ridicate prevalente in trimestrul II, inclusiv pe fondul reamplificarii spre finele intervalului a volatilitatii pe piata financiara internationala, sub impactul acutizarii tensiunilor din Orientul Mijlociu.
Dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat a continuat sa se mareasca in primele doua luni din trimestrul III, pana la 7,7 la suta in august, de la 6,7 la suta in iunie, in principal ca urmare a accelerarii cresterii imprumuturilor in lei ale populatiei, prioritar pe seama celor pentru consum. Ponderea componentei in lei in creditul acordat sectorului privat si-a accentuat ascensiunea, ajungand la 69,7 la suta in august, de la 69,1 la suta in iunie.
Potrivit actualelor evaluari, rata anuala a inflatiei va scadea pana la finele anului curent pe o traiectorie fluctuanta si mai ridicata decat cea evidentiata in prognoza pe termen mediu din luna august 2024.
Descresterea va fi antrenata prioritar de efecte de baza si de decelerarea cresterii preturilor importurilor, in timp ce in sens opus vor continua sa actioneze conditiile meteorologice nefavorabile din acest an si majorarea cotatiilor unor marfuri, in principal prin efectele exercitate asupra dinamicilor preturilor alimentelor si energiei.

Preturile la energie

Incertitudini si riscuri mari decurg din conduita politicii fiscale si a celei de venituri, avand in vedere, pe de o parte, rezultatul executiei bugetare din primele opt luni ale anului si caracteristicile recentei rectificari bugetare, iar, pe de alta parte, masurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate in perspectiva in scopul consolidarii bugetare, in contextul planului fiscal structural pe termen mediu prezumat a fi transmis Comisiei Europene in toamna acestui an. O sursa de incertitudini si riscuri raman, de asemenea, conditiile de pe piata muncii si dinamica salariilor din economie. Totodata, incertitudini insemnate continua sa fie asociate evolutiei preturilor energiei si alimentelor, precum si traiectoriei viitoare a cotatiei titeiului, pe fondul tensiunilor geopolitice.
Incertitudini si riscuri crescute la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, genereaza razboiul din Ucraina si conflictul din Orientul Mijlociu, precum si evolutiile economice din Europa si de pe plan global, in contextul escaladarii tensiunilor geopolitice. Totodata, absorbtia si utilizarea fondurilor europene, in principal a celor aferente programului Next Generation EU, este conditionata de indeplinirea unor tinte si jaloane stricte. Ele sunt insa esentiale pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranzitiei energetice, dar si pentru contrabalansarea, cel putin partiala, a efectelor contractioniste ale conflictelor geopolitice".