Datoria publica a Romaniei a crescut cu 118,1 miliarde de lei (+17,7%) in 2023 fata de anul precedent, iar ponderea acesteia in PIB s-a majorat cu 1,3 puncte, de la 47,5% la 48,8%. Analiza a fost facuta de catre Consiliul Fiscal condus de catre Daniel Daianu (foto) in raportul pe 2023.

Din perspectiva metodologiei nationale, datoria publica a crescut cu circa 130,9 miliarde de lei (+15,9%). In conditiile cresterii mai reduse a PIB nominal, ponderea sa in PIB a crescut cu 0,7 puncte, de la 58,8% in 2022, la 59,5% in 2023. Traiectoria usor ascendenta a datoriei publice a fost determinata de mentinerea unui deficit bugetar ridicat. 
In ceea ce priveste structura datoriei publice, ponderea datoriei administratiei publice centrale a crescut marginal in anul 2023 (97,8% din total, fata de 97,5% in anul anterior), in detrimentul datoriei publice locale (2,2% din total, fata de 2,5% in anul anterior). Obligatiunile de stat si-au mentinut pozitia de principal instrument al datoriei publice guvernamentale, cumuland 34,3% din total (fata de 33,6% in 2022), fiind urmate de euroobligatiuni cu 31,8% (fata de 31,3% in 2022), imprumuturi de stat (15,5%, fata de 16,9% in 2022), titluri de stat destinate populatiei (3,7%, in comparatie cu 3,4% in 2022) si certificate de trezorerie (0,8%, in comparatie cu 0,6% in 2022), in timp ce imprumuturile din contul general al Trezoreriei Statului s-au diminuat usor (12,6%, fata de 13,1% in 2022).

Imprumuturile facute

Potrivit Consiliului Fiscal, structura pe valute releva o crestere marginala a ponderii aferente imprumuturilor in moneda nationala de la 55,1% in 2022, la 56,3% in 2023, dar si a ponderii imprumuturilor contractate in dolari americani, care a crescut de la 7,0% in 2022, la 7,3% in 2023, respectiv, o contractare a ponderii datoriei in euro de la 37,6% in 2022, la 36,3% in 2023. In 2023, necesarul brut de finantare, format din nivelul deficitului bugetar, refinantari, rambursari de rate de capital si prefinantari pentru anul urmator, a fost de 12,8% din PIB (circa 205 miliarde de lei), in crestere fata de 10,6% din PIB in anul 2022 (circa 150 de miliarde de lei).
Cresterea a fost determinata de majorarea cu circa 39% a refinantarilor si rambursarilor de rate de capital (95,8 miliarde de lei in 2023, in comparatie cu 69,2 miliarde de lei in 2022), de crearea unui buffer de circa 19,2 miliarde de lei pentru prefinantarea necesitatilor pentru 2024 si de o crestere cu 11% a finantarii deficitului bugetului general consolidat (89,9 miliarde de lei in 2023, fata de 81 miliarde de lei in 2022). 

S-a depasit tinta de deficit

Institutia condusa de Daniel Daianu arata ca in 2023, in conditiile depasirii tintei de deficit stabilite in buget, necesarul de finantare a fost revizuit de trei ori, de la 160 miliarde de lei, valoarea planificata initial, la 205 miliarde de lei. 

“Cheltuielile cu dobanzile, in standarde cash, au inregistrat, in anul 2023, o majorare de aproape 1,5 miliarde de lei (+5,2%) fata de anul precedent. Aceasta dinamica survine, pe de o parte, pe fondul unei cresteri accelerate a stocului de datorie publica in ultimii ani (+31,7% in 2020, +18% in 2021, +18% in 2022 si +15,9% in 202366), si, pe de alta parte, pe fondul mentinerii unor rate ridicate ale dobanzii. Ponderea cheltuielilor cu dobanzile in PIB a scazut de la 2,1% la 1,9%, in contextul cresterii cu 14,6% a PIB nominal.
Executia efectiva a acestui capitol de cheltuieli s-a situat cu aproape 1,5 miliarde de lei peste proiectia din bugetul initial. Dobanda medie platita in contul datoriei publice, conform metodologiei nationale, a avut o evolutie descendenta, reducandu-se de la 4,2% in 2022, la 3,7% in 2023, dupa o crestere cu 1,1 puncte in 2022”, precizeaza Consiliul Fiscal.

>>Raportul Consiliului Fiscal

Sursa foto: Digi 24