Sectorul bancar romanesc a continuat tendinta de consolidare a sanatatii financiare, iar solvabilitatea se mentine adecvata, indicatorii situandu-se la niveluri superioare mediei europene (22,9 la suta in martie 2024 fata de media UE de 19,9 la suta, decembrie 2023), se arata in raportul cu privire la stabilitatea financiara a Romaniei realizat de Banca Nationala a Romaniei.

Totodata, bancile din Romania detin o rezerva de capital semnificativa fata de cerinta globala de capital (Overall Capital Requirements, OCR – 17,2 la suta) si asigura astfel o capacitate buna de absorbtie a potentialelor pierderi neasteptate in cazul unor socuri macroeconomice. In cursul anului 2023 au continuat demersurile intreprinse de institutiile de credit de atragere de resurse eligibile MREL (cerinte minime de fonduri proprii si de pasive eligibile-n.r.), astfel incat, la incheierea perioadei de tranzitie, respectiv finalul anului 2023, toate institutiile de credit se conformau cu cerinta MREL finala plus cerinta privind amortizorul combinat.

Lichiditate mai mare

In raport se arata ca lichiditatea s-a imbunatatit, indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate LCR ( Liquidity Coverage Ratio) crescand la 286,0 la suta, iar indicatorul de finantare stabila neta NSFR (Net Stable Funding Ratio) la 194,4 la suta, martie 2024. Ultimele rezultate ale exercitiului de testare la stres a lichiditatii, derulat in anul 2023, confirma pozitia adecvata a bancilor autohtone din perspectiva lichiditatii, acestea avand, in general, capacitatea de a gestiona eventuale socuri de lichiditate pe termen scurt.
Indicatorii privind calitatea activelor, cum sunt rata creditelor neperformante si gradul de acoperire cu provizioane (2,4 la suta si 65,9 la suta, martie 2024), plaseaza sectorul bancar in categoria de risc scazut conform categoriilor stabilite de ABE, cota de piata cumulata a institutiilor de credit cu o rata a creditelor neperformante situata sub 3 la suta fiind de 70 la suta (martie 2024), fata de 91 la suta (decembrie 2023) la nivel european. Cu toate ca indicatorii privind calitatea activelor certifica o pozitionare favorabila a bancilor autohtone din perspectiva riscului de credit, cadrul macroeconomic si geopolitic actual indica necesitatea mentinerii unei conduite prudente.

Profitul bancilor

Profitabilitatea sectorului bancar a fost semnificativa, cu indicatori de rentabilitate de 19,8 la suta – ROE (rentabilitatea capitalului-n.r.), respectiv 1,8 la suta – ROA (rentabilitatea activelor-n.r.) in martie 2024, insa sub valorile medii ale sectorului companiilor nefinanciare, rezultat obtinut in mod persistent de-a lungul ultimei decade. In anul 2022, mediile ROE si ROA la nivelul companiilor nefinanciare erau de 28,7 la suta, respectiv 10,7 la suta, pe cand in sectorul bancar romanesc ROE si ROA atingeau 16,4 la suta, respectiv 1,5 la suta. 
Veniturile nete din dobanzi au contribuit predominant la imbunatatirea profitabilitatii, cu precadere ca urmare a cresterii activelor financiare purtatoare de dobanzi (efect de volum), un alt factor determinant fiind nivelul scazut al cheltuielilor cu deprecierea activelor financiare. Din totalul profiturilor aferente anului 2023 obtinute de catre bancile persoane juridice romane, o proportie importanta (57 la suta) a fost incorporata in fondurile proprii ale bancilor, sustinand capacitatea de dezvoltare a acestora. Bancile din Romania sunt caracterizate de un risc de finantare redus, avand in vedere atat ponderea ridicata a depozitelor atrase din sectorul retail, cat si nivelul consistent de active lichide:
“Cu toate ca riscul de finantare in cazul bancilor autohtone este considerat a fi redus, crizele bancare din SUA si Elvetia au aratat usurinta si rapiditatea cu care deponentii isi pot retrage sumele plasate la institutiile de credit, situatii ce se pot translata in panica bancara ( bank run), mai ales in contextul digitalizarii accelerate a serviciilor bancare si a propagarii cu repeziciune a informatiilor in mediul online si social media. 
In pofida situatiei conjuncturale favorabile, persista, insa, o serie de provocari: 
(i) existenta unei polarizari a profitului consemnat de banci in functie de dimensiune;
-(ii) inregistrarea celui mai scazut grad de intermediere financiara din cadrul UE;
 -(iii) orientarea institutiilor de credit catre active cu risc scazut (in special titluri de stat), aspect care potenteaza atat riscul de concentrare, cat si pe cel de rata dobanzii;
-(iv) perspectivele de crestere a riscului de credit in cazul sectorului real, in contextul unor dezechilibre macroeconomice interne". 

>>Raportul BNR