Banca Nationala a Romaniei (BNR) condusa de Mugur Isarescu (foto) a facut o noua analiza privind economia Romaniei. Referitor la viitorul pozitiei ciclice a economiei, membrii Consiliului de Administratie arata ca, potrivit noilor date si evaluari, cresterea economica a incetinit peste asteptari in 2024, iar in intervalul 2025-2026 se va redresa probabil mai putin decat s-a anticipat anterior, dar in conditiile unei accelerari graduale, pe fondul temperarii inflatiei, al revigorarii cererii externe si al utilizarii mai intense a fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU.

BNR arata ca principalul determinant al avansului PIB va ramane consumul privat, dar cu o contributie mult diminuata fata de 2024, mai cu seama in acest an, in contextul pachetului de masuri fiscal-bugetare implementate recent in scopul consolidarii bugetare, de natura sa afecteze mai pronuntat dinamica veniturilor populatiei, dupa cresterea ampla consemnata de aceasta in perioada precedenta.

In schimb, formarea bruta de capital fix isi va accelera cresterea, care a franat puternic in 2024, astfel incat aportul componentei la avansul PIB se va mari progresiv pe orizontul prognozei, in conditiile atragerii si utilizarii unui volum insemnat de fonduri europene, de natura sa sustina investitii publice cu efecte de antrenare in sectorul privat, insa in contextul incertitudinilor asociate programului de ajustare fiscala, precum si evolutiilor economice din Europa, inclusiv pe fondul tensiunilor geopolitice si al extinderii masurilor protectioniste pe plan global, au convenit membrii Consiliului.
Banca Nationala mai precizeaza ca impactul contractionist al exportului net se va reduce considerabil in anul curent, in corelatie cu restrangerea pronuntata a decalajului dintre dinamica anticipata a absorbtiei interne si cea a cererii externe. Pe acest fond, dupa ce a crescut semnificativ ca pondere in PIB in 2024, deficitul de cont curent va cunoaste probabil o corectie evidenta in 2025-2026, dar se va mentine semnificativ deasupra standardelor europene pe orizontul proiectiei, constituind pe mai departe o vulnerabilitate majora, prin riscurile induse la adresa inflatiei, primei de risc suveran si, in final, a sustenabilitatii cresterii economice.

Atragerea de fonduri europene este esentiala

Incertitudini si riscuri continua sa decurga din conduita viitoare a politicii fiscale au aratat   membrii Consiliului de Administratie, facand referiri la masurile fiscal-bugetare corective adoptate pana acum si la programul bugetar aprobat pentru 2025 - decisive pentru reinscrierea deficitului bugetar pe o traiectorie descendenta -, dar si la cerinta consolidarii bugetare in conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum si cu procedura de deficit excesiv.
“In acelasi timp, au fost evidentiate incertitudinile si riscurile crescute induse la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, de razboiul din Ucraina si de situatia din Orientul Mijlociu, dar mai cu seama de mersul economiei globale/zonei euro si al comertului international, in contextul tensiunilor geopolitice si al masurilor de politica comerciala ale administratiei americane.
Avand in vedere intreaga conjunctura, membrii Consiliului au insistat asupra importantei atragerii si utilizarii eficiente a fondurilor europene, indeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esentiale pentru realizarea reformelor structurale necesare si a tranzitiei energetice, dar si pentru contrabalansarea, cel putin partiala, a impactului contractionist al conflictelor geopolitice si al consolidarii bugetare, precum si pentru sporirea potentialului de crestere si intarirea rezilientei economiei romanesti”.