PROIECTUL ROMEXPO – Precizarile Camerei de Comert si Industrie a Romaniei

103
LEGEA PRIVIND TERENUL ROMEXPO – CCIR face precizari

Camera de Comert si Industrie a Romaniei face mai multe precizari in legatura cu proiectul Romexpo.

Iata comunicatul CCIR:

„Fata de articolul publicat de Libertatea, in ziua de 23 noiembrie a.c., potrivit caruia ‘in cazul legii Romexpo (…) senatorii nu au tinut cont de recomandarile ministerului justitiei si al finantelor’, informatie preluata si difuzata in aceeasi zi si la Europa FM, Camera de Comert si Industrie a Romaniei (CCIR) face urmatoarele precizari.
 
Afirmatiile facute la Arena lui Tolontan de la Europa FM in sensul ca ‘CCIR se pretinde si nu se poate numi asociatie reprezentativa pentru mediul de afaceri’, sunt distorsionate, exclusiv tendentioase si menite sa ne denigreze imaginea institutionala, constituindu-se in fapte pentru care constatam aceeasi repetitie in exercitare prin prezentarea deformata a realitatii.
 
Iata de ce aratam astazi, din nou, ca nu ne pretindem, ci suntem, potrivit legii camerelor de comert din Romania, organizatia denumita Camera Nationala, autonoma, neguvernamentala, apolitica, fara scop patrimonial si de utilitate publica. Parlamentul Romaniei ne-a creat in scopul de a reprezenta, apara si sustine interesele comunitatii de afaceri. CCIR nu are si nu poate avea, potrivit legii, membri din randul companiilor, acestea putand deveni membri ai Camerelor judetene, in mod exclusiv voluntar. CCIR si Camerele judetene nu au fost si nu sunt finantate sau subventionate de la bugetul de stat sau cele locale.
 
De altfel, comunicarea cu jurnalistii de la Libertatea este pentru CCIR una cel putin speciala, in conditiile in care am primit, in ultimii doi ani, o multitudine de intrebari de la acestia pe subiectul proiectului legii terenului de la Romexpo, raspunsurile, inclusiv comunicatele, lamuririle si precizarile CCIR, formulate transparent si detaliat, nu au fost insa niciodata date catre opinia publica, nici macar in virtutea recunoscutului ‘drept la replica’.
Am ales, astfel, sa le postam cu regularitate pe site-ul propriu si sa le publicam prin intermediul celor care respecta principiile si transparenta, dar mai ales aleg sa nu dezinformeze si sa nu defaimeze.

Decizia CCR

 In contextul in care, potrivit Deciziei nr. 139/2021 a Curtii Constitutionale a Romaniei, proiectul de lege in discutie a trecut testul constitutionalitatii, rugamintea noastra catre jurnalistii cotidianului Libertatea este aceea de a nu mai dezinforma opinia publica despre rolul si functiile autoritatilor publice din Romania.
 
Afirmatia potrivit careia ministerele aratate au recomandat, insa senatorii nu au tinut cont de aceste recomandari, nu face altceva decat sa adanceasca falia dintre realitate si dezinformare, fie din necunoastere cauzata de ignoranta, fie din rea-vointa, daca nu din interese ascunse.
 
Iata de ce ar fi benefica, pentru opinia publica in general, prin intermediul jurnalistilor, inclusiv a celor de la Libertatea, o cunoastere si o mediatizare mai indeaproape a spiritului Constitutiei si a legilor tarii, a rolului si competentelor autoritatilor publice versus apologia facuta fara cea mai mica retinere a intereselor unor grupuri private.
 
In ce litera poate fi citita si apreciata afirmatia jurnalistilor Libertatii potrivit careia punctul de vedere al unui minister primeaza in fata deciziei unui parlamentar care vrea (cu dedicatie) altceva decat ministrul insusi? Cunosc jurnalistii publicatiei Libertatea faptul ca Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a tarii? Si daca da, de ce nu isi incep astfel ‘dezvaluirile’? Pentru ca nu fac rating?! Sau pentru ca sustin pe altcineva?
 
Daca tot dezvaluie punctele de vedere ale ministerelor justitiei si finantelor, de ce nu informeaza opinia publica si despre decizia Curtii Constitutionale (care a transat definitiv faptul ca proiectul de lege este constitutional)? Aici intuim raspunsul – poate pentru ca citind, aprofundand si publicand, nu ar mai avea cum sa dezinformeze si sa defaimeze in beneficiul grupului privat.
 
Exclusiv din respect pentru cititorii Libertatii si pentru opinia publica in general, reluam in continuare un pasaj din decizia Curtii Constitutionale. Cu micile noastre sublinieri si explicatii, intre paranteze.
 
‘Curtea constata ca tine de optiunea exclusiva a legiuitorului (adica Parlamentul) sa adopte o reglementare generala care sa stabileasca conditiile in care bunurile ce fac obiectul proprietatii private a statului pot fi instrainate, caz in care autoritatile publice cu competente in aplicarea legii (adica Guvernul) isi vor ordona, in mod corespunzator conduita (…) avand ca obiect realizarea acestui transfer de proprietate, in scopul satisfacerii unor obiective de interes pentru dezvoltarea unui segment economic din societate. 
Finalitatea legii criticate consta in valorificarea in conditii optime a acestor bunuri prin dezvoltarea unor proiecte social-economice de catre o entitate care desfasoara o activitate de utilitate publica (adica CCIR). (…) De altfel, cele expuse mai sus se coreleaza si cu orientarea jurisprudentiala a Curtii Constitutionale Federale a Germaniei care, in esenta, a retinut ca reglementarea vietii economice este lasata in seama legiuitorului, care dispune de libertatea de a lua decizii, in limitele impuse de Legea fundamentala, fara a mai fi nevoie de o alta legitimare, dincolo de propria legitimitate democratica generala. (…) [Decizia din 1 martie 1979 – 1 BvR 532, 533/77, 419/78 si 1 BvL21/78 – BVerfGE 50, 290]”.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *