30.000 LOCURI DE MUNCA – Planul CCIR pentru terenul Romexpo

Proiect pentru Romania. Camera de Comert si Industrie a Romaniei (CCIR) a dezvaluit planul in 15 pasi pe care il pregateste pentru terenul de la Romexpo dobandit printr-o lege votata zilele trecute de catre Parlament.

Este vorba despre actul normativ care modifica Legea camerelor de comert din Romania nr. 335/2007 si se refera la transmiterea cu titlu gratuit catre Camera de Comert si Industrie a Romaniei a terenurilor proprietate privata a statului aflate deja in folosinta gratuita a CCIR. Printre aceste suprafete se numara terenul de la complexul expozitional Romexpo (click aici pentru a citi).

Printr-un comunicat de vineri, 4 septembrie 2020, Camera de Comert enumera cele 15 proiecte pe care le pregateste pe respectiva suprafata de pamant. Printre ele se numara doua premiere nationale, asa cum veti citi mai jos.

De asemenea, foarte important, prin aceste investitii vor fi creata peste 30.000 locuri de munca.

Iata comunicatul CCIR:

„1. Ce este Proiect pentru Romania si de ce este nevoie de o astfel de dezvoltare?

Proiect pentru Romania este o initiativa a Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, in parteneriat cu Primaria Municipiului Bucuresti, dezvoltata de IULIUS si Atterbury Europe.

Demersul propune transformarea Complexului Expozitional Romexpo intr-un proiect amplu de dezvoltare pentru tara, bazat pe un concept mixed-use unic, care imbina atractii artistice, culturale si sociale cu functiuni de sustinere antreprenoriala. Initiativa raspunde obiectivelor de dezvoltare a activitatii Romexpo si integrare in circuitul international, dar si misiunii CCIR de sustinere a antreprenoriatului autohton, print-un proiect care genereaza oportunitati pentru mediul economic, cultural – artistic si social, dar si un etalon pe care Romania il va seta la nivel international.

Pe scurt, proiectul propune:

• Revitalizarea si modernizarea pavilioanelor expozitionale ca parte integrata a unui proiect mixt, care sa genereze targuri si expozitii de anvergura nationala si internationala.

• Reconfigurarea Pavilionului Central actual in Sala Polivalenta „Nadia Comaneci”, care va gazdui evenimente de anvergura, precum expozitii, concerte, competitii sportive si altele.

• Muzeul de Arta „Constantin Brancusi”, dedicat exclusiv artistului.

• Un nou parc si zona de recreere, care vor crea o conexiune cu Parcul Regele Mihai I al Romaniei si Piata Charles de Gaulle.

• Polul de business al Capitalei, care va crea 30.000 de locuri de munca.

• Cel mai mare spatiu destinat producatorilor si comerciantilor autohtoni, care va sustine promovarea produselor locale.

• Centru al antreprenoriatului romanesc, care sa ofere oportunitati de crestere pentru initiativele autohtone.

• Cel mai mare lifestyle center din Europa, cu noi concepte de entertainment si ancore de retail in premiera in Romania.

• Cel mai mare parc acvatic din tara.

• Muzeu al Istoriei Monetare, o premiera nationala.

• Un nou hotel de 5 stele.

• Noi solutii de modernizare a infrastructurii si de fluidizare a traficului:

• cresterea de conectivitate a retelei prin crearea de noi artere, largirea unor benzi de circulatie, piste de bicicleta si functiuni pentru sustinerea mobilitatii urbane;

• punerea in valoare a axelor, marcarea acceselor si activarea fronturilor la bulevard prin introducerea unor functiuni de relatie cu publicul.

• Cel mai mare parcaj din Romania, cu peste 12.000 de locuri.

2. Cine are in patrimoniu cladirile aferente Complexului Expozitional Romexpo?

Toate cladirile, constructiile anexe si platformele aferente Complexului Expozitional Romexpo se afla in patrimoniul Romexpo S.A, societate al carei actionar majoritar este Camera de Comert si Industrie a Romaniei, cu un procent de 91,26 %.

3. De ce ar putea primi CCIR dreptul de proprietate, cu titlu gratuit, asupra terenului de la Romexpo? S-ar putea crea astfel o situatie neechitabilă si discriminatorie fata de alte organizatii non-profit?

Terenul de la Romexpo se afla in administrarea Camerei de Comert si Industrie a Romaniei inca din anul 1972, moment in care, printr-un act normativ (Decizia nr. 1146/1972 a Biroului Permanent al Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Municipiului Bucuresti (C.P.M.B.), in temeiul Decretului nr. 409/1955 si a Dispozitiei Consiliului de Ministri nr. 92/1961), Statul Roman a decis acest lucru. De altfel, tot potrivit legii de la acea vreme, CCIR era sigura institutie din Romania care asigura, inca din 1961, activitatea de targuri si expozitii. Intreprinderea de Targuri si Expozitii (I.T.E.), actuala Romexpo, a fost infiintata in 1972, iar CCIR a fost autorizata sa transfere, concomitent cu infiintarea noii societati, fondurile fixe si mijloacele circulante necesare functionarii acesteia. Dupa Revolutia din 1989, prin sentinta civila nr. 2920/1991, Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti a autorizat functionarea societatii comerciale “Romexpo” S.A, avand ca actionar majoritar CCIR (98%) si actionari minoritari fosti salariati ai I.T.E. Incepand cu anul 2004, terenul de la Romexpo, aflat in proprietatea privata a statului, a iesit din administrarea CCIR, aceasta pastrand numai dreptul de folosinta gratuita pentru o perioada de 49 de ani. Ca urmare a acestor situatii de fapt, solicitarea CCIR de a primi cu titlu gratuit dreptul de proprietate asupra terenului de la Romexpo, in contextul dezvoltarii proiectului investitional, apare pe deplin justificata, terenul fiind in administrarea Camerei timp de 31 de ani, pana in anul 2004, si de atunci inca 49 de ani in folosinta gratuita, deci inca 33 de ani pastrand acelasi regim juridic.

4. Transmiterea cu titlu gratuit a dreptului de proprietate asupra terenului de la Romexpo este constitutionala?

In momentul de fata, ca si contraargument este invocat faptul ca transmiterea cu titlu gratuit a dreptului de proprietate asupra terenului de la Romexpo este neconstitutionala pentru ca incalca Codul Administrativ. Istoria recenta a Romaniei consemneaza cel putin doua cazuri in care bunuri din proprietatea privata a statului au trecut gratuit catre o societate comerciala. Astfel, in 2005 Parlamentul a emis o lege (Legea nr. 208/2005) prin care patrimoniul Bursei de Valori Bucuresti, societate de interes public la acea data, a fost trecut in proprietatea membrilor Asociatiei Brokerilor, in cote egale, fiind considerat aport la capitalul social al nou-infiintatei SC Bursa de Valori Bucuresti SA.

Camera de Comert si Industrie a Romaniei beneficiaza, pentru o perioada de inca 33 de ani, pana in anul 2053, de un drept de folosinta gratuita asupra terenurilor corespunzatoare Complexului Expozitional Romexpo, acesta fiind constituit din constructiile aflate in proprietatea Romexpo S.A. si amplasate pe terenul acordat in folosinta gratuita Camerei de Comert si Industrie a Romaniei. Pe de-o parte, in baza legislatiei actuale, Camera de Comert si Industrie a Romaniei nu poate valorifica dreptul sau de folosinta gratuita in vederea demararii amplelor obiectivelor investitionale propuse. Legislatia privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii limiteaza decisiv potentialul de dezvoltare al terenului de catre Camera de Comert si Industrie a Romaniei in baza dreptului de folosinta. Consolidarea in patrimoniul CCIR a dreptului de proprietate, cu sarcina de neinstrainare a terenului pe o perioada de 30 de ani sau mai mult, ar permite demararea si edificarea proiectului investitional, ceea ce in baza actualei folosinte nu se poate realiza.

Practic, exista varianta ca lucrurile sa ramana in acelasi stadiu pentru o perioada de inca 33 de ani sau se poate alege varianta dezvoltarii si revitalizarii urbane prin implementarea unui proiect durabil pentru comunitate, un proiect pentru tara.

5. Odata obtinut dreptul de proprietate, cu titlu gratuit, asupra terenului de la Romexpo, CCIR intentioneaza sa parceleze si ulterior sa vanda terenul?

Niciodata nu s-a pus problema vanzarii terenului de la Romexpo. Solicitarea CCIR de a primi cu titlu gratuit dreptul de proprietate asupra terenului de la Romexpo, pe o perioada de 30 de ani, vine cu sarcina de neinstrainare. Legiuitorul poate decide chiar sa adauge inca un zero la cei 30 de ani, astfel incat terenul sa ramana, pentru o perioada lunga de timp, in structura sa actuala, fara posibilitatea de a fi vandut.

CCIR urmareste beneficii pe termen lung si doreste sa investeasca intr-un proiect care are premisele de a avea un impact major asupra traiectoriei de evolutie a Capitalei, precum si potentialul de a transforma Bucurestiul intr-unul dintre principalele puncte de destinatie pentru intreaga Europa.

6. Care ar fi beneficiile care s-ar intoarce catre stat in conditiile in care CCIR i-ar fi transferat in proprietate, cu titlu gratuit, terenul?

Transmiterea cu titlu gratuit a dreptului de proprietate a terenului catre CCIR reprezinta, in acelasi timp, si o oportunitate de a creste veniturile Statului Roman, fie ca vorbim de bugetele locale, fie de bugetul de stat. De exemplu, ca orice alt proiect, si cel de la Romexpo va avea nevoie de autorizatie de construire, iar pentru o valoare estimata a investitiei de aproximativ 3 miliarde de euro, cuantumul acesteia este aproximat la 28 milioane de euro. De asemenea, se va achita si cotizatia catre Inspectoratul de Stat in Constructii cu o estimare, raportata la valoarea constructiilor, de 14 milioane de euro. Totodata Primaria Sectorului 1 va incasa si impozitul aferent pentru cladiri, proiectul fiind exclusiv nerezidential, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea unei cote cuprinse intre 0,2%-1,3% asupra valorii impozabile a cladirii. Si nu in ultimul rand trebuie sa mentionam impozitul pe venit si contributiile sociale care merg catre bugetul de stat pentru un numar de aproximativ 30.000 angajati cat presupune acest proiect in faza sa operativa.

Proiectul de la Romexpo are in vedere ca peste 200 de mii de metri patrati sa fie destinati sectorului de retail. Companiile care isi vor desfasura activitatea comerciala in acest spatiu vor obtine profit si, in mod evident, vor plati impozit catre Statul Roman pentru acest profit. Valoarea anuala a acestui impozit este estimata la peste 19 milioane de euro.

De asemenea, pentru realizarea acestui proiect este nevoie de utilaje special destinate constructiilor care, in buna masura, functioneaza utilizand ca si carburant motorina. Accizele pentru motorina se calculeaza si se livreaza la bugetul de stat. Se estimeaza un consum de peste 60 de mii de tone, ceea ce inseamna o valoare a accizelor de peste 25 de milioane de euro incasate de Statul Roman.

In concluzie, in cei 5 ani care cuprind etapa constructiei, Bugetul de Stat si Bugetul Local vor avea de incasat peste 200 de milioane de euro, iar anual, in perioada de operare, contributiile vor depasi 345 milioane de euro.

Desigur, vor fi si numeroase beneficii indirecte - consolidarea unui Centru Expozitional care va permite gazduirea unor evenimente de referinta, a carui activitate va genera venituri semnificative; realizarea, pentru prima data la nivel national, a unor obiective de talie internationala, dedicate exclusiv unor simboluri ale Romaniei, precum Muzeul de Arta „Constantin Brancusi” si Sala Polivalenta „Nadia Comaneci”; crearea unor spatii de sustinere a productiei autohtone si a antreprenoriatului local; cresterea turismului national si international in Bucuresti, generata de componentele culturale, expozitionale si de business, dar si de noi atractii – cel mai mare Oceanariu din tara si Muzeul Istoriei Monetare etc.

7. De ce nu a fost luata in calcul realizarea acestui proiect in regim de parteneriat public-privat?

Romexpo este o societate 100% privata, ceea ce inseamna ca acest demers ar trebui initiat de o autoritate a Statului Roman, lucru care nu s-a intamplat pana in prezent, desi, inca din anul 2015, CCIR a solicitat autoritatilor reglementarea juridica a terenului, in contextul existentei proiectului investitional. Faptul ca CCIR, actionarul majoritar al Romexpo, lucreaza, impreuna cu un partener privat de ani buni la realizarea unui proiect de o asemenea anvergura ar trebui apreciat si incurajat de autoritatile din Romania, mai ales ca proiectul este generator de venituri substantiale la bugetul public. Nu in ultimul rand, trebuie precizat faptul ca, prin activitatea institutionala specifica, CCIR a fost institutia care a depus eforturi considerabile in sensul reglementarii si promovarii parteneriatului public privat in beneficiul mediul de afaceri din Romania.

8. Cum au fost desemnati investitorii?

CCIR si Romexpo doresc optimizarea activitatii curente si sa contribuie la dezvoltarea zonei aferente Complexului Expozitional Romexpo, prin diversificarea serviciilor si facilitatilor oferite expozantilor, clientilor si altor beneficiari si parteneri, precum si prin includerea Complexului Expozitional Romexpo in circuitul expozitional international, insa nu detin resursele financiare necesare pentru o astfel de investitie si nici expertiza ce se impune.

Compania IULIUS este singurul dezvoltator de proiecte mixte de amploare in Romania, cu o experinta in dezvoltarea si operarea acestora de peste 10 ani si cu o prezenta in real – estate de peste 20 de ani. Pe langa know how, parteneriatul cu Atterbury Europe intareste capacitatea financiara necesara pentru realizarea proiectului. Cele doua entitati pot asigura toate resursele necesare realizarii unei dezvoltari de o asemenea anvergura si au experienta unor proiecte complexe si calitative. Cateva exemple sunt: www.iuliustown.ro; www.palasiasi.ro; www.mallofafrica.co.za.

9. Care este natura asocierii? Terenul este oferit gratuit investitorilor?

Camera de Comert si Industrie a Romaniei si Romexpo au semnat un acord de parteneriat cu investitorii privind dezvoltarea Complexului Expozitional Romexpo si integrarea sa intr-un proiect mixt, care sa optimizeze utilizarea unor resurse pentru a aduce plus-valoare si care sa-l transforme intr-o atractie europeana.

Terenul nu este oferit gratuit investitorului. Parteneriatul se va realiza in baza unui contract prin care, evident, investitorii vor achita catre CCIR o taxa de superficie la pretul pietei pentru dreptul de folosinta al terenului, conform legislatiei in vigoare.

10. Ce garantii ofera CCIR asupra faptului ca acest proiect are in vedere dezvoltarea sustenabila a mediului de afaceri din Romania?

CCIR functioneaza in baza Legii nr. 335/2007 care precizeaza foarte clar aria de activitate a acestei institutii, mai exact sprijinirea si promovarea mediului de afaceri romanesc. Asadar, orice abatere de la aceste obligatii ar insemna incalcarea cu buna stiinta a legii.

In ceea ce priveste proiectul propriu-zis de dezvoltare a ROMEXPO, acesta va genera peste 30.000de locuri de munca intr-un centru de business care va atrage noi investitori, dar si facilitati de sustinere si dezvoltare a producatorilor si comerciantilor autohtoni, precum si a antreprenoriatului local. -

Acest proiect nu trebuie vazut ca o simpla dezvoltare imobiliara, ci ca un parteneriat care ofera multiple oportunitati pentru mediul de business national, implicit, pentru Stat.

11. In ce stadiu se afla parteneriatul de colaborare dintre CCIR si autoritatile publice locale fata de transformarea Romexpo intr-un spatiu dedicat desfasurarii unor activitati culturale si sportive?

In anul 2017, a fost semnat un Acord de colaborare intre CCIR, ROMEXPO si Consiliul Local al Sectorului 1 in vederea realizarii unor investitii corespunzatoare exploatarii in comun a Pavilionului Central, prin transformarea acestuia intr-un spatiu dedicat desfasurarii de actiuni culturale si sportive. Acest acord este valabil pana la data de 30 septembrie 2020.

Cele doua demersuri nu se exclud unul pe celalalt, putand fi identificate solutii pentru o colaborare unitara, orientata spre impactul pozitiv in comunitate, inclusiv in ceea ce priveste realizarea Salii Polivalente „Nadia Comaneci” si a altor facilitati publice.

12. Se urmareste de fapt realizarea un proiect rezidential in centrul Bucurestiului?

Nu s-a pus niciodata problema realizarii unui proiect rezidential. Camera de Comert si Industrie a Romaniei intentioneaza sa se implice in realizarea unui proiect de revitalizare urbana ce va purta semnatura evolutiei si a potentialului Romaniei, un proiect despre elitele si valorile romanesti, un proiect initiat de romani pentru romani. Proiectul va avea drept pilon principal – dezvoltarea coeziunii intre cele mai diverse entitati, urmand in acelasi timp principiile strategiei europene pentru o crestere inteligenta, durabila si favorabila incluziunii.

Noul proiect este gandit pentru a permite o sinergie cu toate obiectivele existente si in constructie din zona ale diferitelor entitati, pentru o dezvoltare sustenabila, armonioasa si deschisa spre comunitate a nordului Capitalei.

Totodata, Complexul Expozitional Romexpo va deveni un parc expozitional permanent cu functiune multipla, cu capacitatea de a concentra evenimentele expozitionale majore, nationale si internationale, prin pozitia strategica in centrul de business al Capitalei Romaniei, constituind punctul de intalnire pentru publicul larg, oamenii de afaceri, reprezentantii mediului guvernamental si legislativ, academic, asociativ, profesional, al cercetatorilor etc. Pavilionul Central Romexpo va fi parte integranta a noii dezvoltari, care are premisele de a avea un impact major asupra traiectorii de evolutie a Capitalei, precum si potentialul de a transforma Bucurestiul intr-unul dintre principalele puncte de destinatie pentru intreaga Europa.

Conceptul proiectului graviteaza in jurul unei componente culturale dominante, un omagiu adus marilor valori autohtone. Aici va fi primul Muzeu de Arta din Romania dedicat exclusiv sculptorului Constantin Brancusi, locatie care va intregi simbolul national si va capata rezonanta internationala cuvenita. Totodata, pavilionul central va fi reconfigurat in Sala Polivalenta „Nadia Comaneci”, oferind Capitalei un spatiu artistic la standarde internationale, menit sa stimuleze potentialul mediului cultural contemporan si care, prin evenimentele gazduite, va deveni o atractie constanta pentru publicul de entertainment, inclusiv din afara tarii.

Proiectul integreaza pavilioanele expozitionale Romexpo, pe care le reconfigureaza, modernizeaza si le modeleaza intr-un Centru de Conferinte si Congrese de anvergura, adaptat nevoilor unei capitale europene. Pus in valoare de functiunile culturale, sociale si economice dezvoltate in jurul sau, care asigura infrastructura necesara pentru organizarea evenimentelor de amploare, acesta va deveni o destinatie europeana in sine.

13. Cine a realizat conceptul proiectului?

Propunerea de proiect poarta semnatura reputatei case de arhitectura Jerde Partnership, cu o experienta de peste 40 de ani in remodelarea si revitalizarea urbana la nivel global.

Pentru unele obiective ale proiectului, arhitectii vor fi stabilitati in etapa post – aprobarii Planului Urbanistic Zonal, ca urmare a unor concursuri nationale si internationale de specialitate.

14. Bucurestiul este unul dintre cele mai poluate si aglomerate orase ale Europei, de ce intentioneaza CCIR sa investeasca in proiecte cu multe constructii cand este atata nevoie de spatii verzi?

Proiectul este mult mai amplu si trebuie privit in ansamblu, nu presupune doar construirea mai multor cladiri de birouri. Centrul Expozitional Romexpo se va deschide spre comunitate, prin intermediul unei succesiuni de atractii publice: parc central, gradini inierbate, arbori maturi si vegetatie luxurianta, alei de promenada, esplanada si piatete. Noul parc, care va ocupa 30% din suprafata proiectului, adica 100.000 mp, va face o legatura directa cu Parcul Regele Mihai I al Romaniei si va realiza o conexiune verde de la Piata Charles de Gaulle pana in inima proiectului. In prezent, Complexului Expozitional Romexpo are o configuratie de incinta inchisa, iar noul parc propus in proiect este accesibil publicului 24h din 24h, fiind deschis spre toate arterele perimetrale si, in special, spre Piata Presei Libere, punct de start al axului principal de acces.

In ceea ce priveste traficul, dezvoltarea presupune investitii ample in solutii inovatoare pentru modernizarea infrastructurii rutiere si pietonale si, implicit, pentru cresterea conectivitatii urbane. Proiectul pentru fluidizarea traficului este realizat in colaborare cu una dintre cele mai mari companii specializate din Europa, incluzand crearea de noi artere rutiere si largirea unor benzi de circulatie, dar si piste de bicicleta si facilitati care contribuie la mobilitatea urbana. Mai mult, va fi realizata si cea mai mare parcare din Romania, cu peste 12.000 de locuri, subterane si supraterane, cu un sistem de management inteligent, care permite corelarea cu alte parcari publice.Totodata, dezvoltarea proiectului va sustine finalizarea liniei de metrou Magistrala 6 Bucuresti”.