Profitul si mentinerea pe linia de plutire a firmelor depinde de sprijinul acordat de stat, iar sistarea acestuia ar putea duce la falimente, arata Banca Nationala a Romaniei. Lumea Banilor prezinta discutiile care au avut loc in cadrul sedintei Consiliului de Administratie in care s-a decis politica monetara, mai exact mentinerea dobanzii-cheie la 7% pe an (rata dobanzii de politica monetara  este cea care da tonul celorlalte din piata-n.r.).

Banca Centrala a facut si o analiza a economiei. Astfel, se arata ca sistarea in viitor a masurilor de sprijin guvernamental, precum si nevoia de tehnologizare, ar putea conduce, in contextul costurilor ridicate, la noi restructurari sau falimente de firme, iar efecte tot mai pregnante asupra pietei muncii vor exercita probabil si extinderea automatizarii si digitalizarii, dar si recursul in crestere la angajati extracomunitari, au reiterat mai multi membri ai Consiliului.

Noi evaluari

In ceea ce priveste evolutiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au remarcat ca noile evaluari reconfirma perspectiva inflatiei evidentiata in prognoza din luna februarie, indicand scaderea pe mai departe a acesteia pe o traiectorie aproape similara celei anticipate anterior. Prin urmare, rata anuala a inflatiei va cobori probabil la nivelul de o cifra in urmatorul trimestru si la 7,1 la suta in decembrie 2023, fata de 7,0 la suta in proiectia precedenta, iar apoi se va reduce la 4,2 la suta in decembrie 2024, la fel ca in prognoza anterioara, si la 3,9 la suta in martie 2025, ramanand usor deasupra intervalului tintei la finele orizontului prognozei.

Iata analiza BNR:

"In discutiile privind evolutia recenta a inflatiei, membrii Consiliului au aratat ca rata anuala a inflatiei a scazut semnificativ in martie 2023, la 14,53 la suta, de la 15,52 la suta in februarie, reducandu-se astfel considerabil fata de nivelul de la finele anului trecut, de 16,37 la suta. S-a observat ca dinamica inflatiei a inregistrat in trimestrul I 2023 prima scadere din ultimele 9 trimestre, asa cum s-a anticipat, si ca aceasta a fost antrenata in principal de componentele exogene ale IPC, care si-au accentuat impactul dezinflationist in acest interval, ca urmare a descresterii ample a dinamicilor preturilor combustibililor si energiei electrice, sub influenta unor efecte de baza consistente si a modificarii incepand cu 1 ianuarie 2023 a caracteristicilor schemei de plafonare si compensare a preturilor la energie.

La randul ei, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat si-a stopat ascensiunea in trimestrul I, in conditiile in care, dupa ce s-a marit sub asteptari in primele doua luni ale anului, ea a scazut in martie la 14,6 la suta – nivel similar celui din decembrie 2022 –, pe fondul decelerarii mai pronuntate decat s-a anticipat a cresterii preturilor alimentelor procesate.

In acelasi timp, subcomponenta non-alimentara a inflatiei de baza si-a temperat semnificativ cresterea de dinamica anuala, dar in conditiile inregistrarii unor majorari lunare consistente sau mai accentuate de preturi pe segmentul marfurilor nealimentare si pe cel al serviciilor, justificate doar partial de marirea incepand cu 1 ianuarie 2023 a cotei TVA pentru sectorul HoReCa, au remarcat mai multi membri ai Consiliului.

In urma analizei, membrii Consiliului au convenit ca recentul comportament al inflatiei CORE2 ajustat are ca determinanti majori efecte de baza dezinflationiste, descresteri ale cotatiilor marfurilor, prioritar agroalimentare, precum si ajustarea descendenta a anticipatiilor inflationiste pe termen scurt, evidentiata inclusiv de sondaje de specialitate, indeosebi in cazul agentilor economici din industrie, servicii si comert. Actiunea acestor factori a contrabalansat integral influentele de sens opus ce au continuat sa vina in acest interval din transferarea treptata asupra preturilor de consum a costurilor materiale si salariale crescute, precum si din conservarea marjelor de profit, in contextul rezilientei cererii de consum, dar si din scumpirea unor bunuri de consum importate.

Preturi mai mici

A fost semnalata in acest context inflexiunea produsa in debutul anului curent in evolutia dinamicii anuale a preturilor de productie din industrie pentru piata interna, care, dupa doi ani de ascensiune, a consemnat scaderi notabile in intervalul ianuarie-martie 2023, ca urmare a decelerarii cresterii preturilor si in cazul bunurilor de uz curent. Expectatiile inflationiste pe termen mai lung ale analistilor bancari si-au accentuat insa fluctuatiile, mentinandu-se astfel deasupra intervalului tintei in primele patru luni ale anului, iar puterea de cumparare a consumatorilor si-a stopat erodarea in ianuarie-februarie, in conditiile in care dinamica anuala a salariului net nominal a egalat-o pe cea in scadere a inflatiei, au subliniat mai multi membri ai Consiliului.

In ceea ce priveste pozitia ciclica a economiei, membrii Consiliului au aratat ca noua varianta provizorie a datelor statistice reconfirma cresterea peste asteptari a activitatii economice si in trimestrul IV 2022, intr-un ritm trimestrial doar usor incetinit, de 1,0 la suta, fata de 1,2 la suta in trimestrul III, ce implica o noua marire a excedentului de cerere agregata in acest interval.

Se reconfirma, de asemenea, accelerarea cresterii anuale a PIB in trimestrul IV 2022, la 4,5 la suta, de la 3,7 la suta in precedentele trei luni, dar in conditiile unei structuri schimbate a cererii agregate, au observat membrii Consiliului. Conform noilor date, consumul gospodariilor populatiei a redevenit in ultimul trimestru al anului trecut principalul determinant al cresterii economice, iar aportul substantial al acestuia a fost urmat la mica distanta de cel al formarii brute de capital fix. Totodata, impactul exportului net a ramas doar marginal contractionist, in conditiile in care volumul importurilor a consemnat in acest interval o scadere vizibil mai ampla de dinamica decat volumul exporturilor de bunuri si servicii. Drept urmare, deficitul balantei comerciale si-a injumatatit ritmul anual de crestere, iar cel de cont curent si l-a redus chiar mai pronuntat, beneficiind si de ameliorarea evolutiei soldului balantei veniturilor secundare, pe seama intrarilor de fonduri europene de natura contului curent.

Crestere economica modesta

Referitor la perspectiva apropiata, membrii Consiliului au convenit ca fiind probabila o incetinire modesta a cresterii economiei pe ansamblul trimestrelor I si II 2023, dupa avansul constant peste asteptari al PIB din trimestrele precedente, ceea ce implica o restrangere mai moderata a excedentului de cerere agregata in acest interval decat s-a anticipat in februarie 2023 si de la un nivel relativ mai ridicat, precum si o decelerare usoara a cresterii anuale a PIB in primele trei luni ale anului curent fata de perioada similara din 2022.

S-a apreciat ca, potrivit celor mai recenti indicatori cu frecventa ridicata, cresterea in termeni anuali a economiei a continuat sa fie sustinuta in trimestrul I 2023 prioritar de consumul privat, dar si de formarea bruta de capital fix intr-o proportie insemnata. In acelasi timp, din partea exportului net este posibil un impact neutru sau chiar marginal expansionist, dat fiind decalajul pozitiv consemnat in ianuarie-februarie 2023 intre dinamica anuala a exporturilor de bunuri si servicii si cea a importurilor, pe fondul scaderii mult mai pronuntate a celei din urma, probabil inclusiv ca efect al ameliorarii raportului de schimb. Acestea au avut drept consecinta si o reducere semnificativa a deficitului comercial si a celui de cont curent in raport cu primele doua luni ale anului precedent, au remarcat membrii Consiliului.

In ceea ce priveste piata muncii, membrii Consiliului au evidentiat caracterul mixt al semnalelor transmise de noile date si sondaje de specialitate, aratand ca efectivul salariatilor din economie a continuat sa-si tempereze ritmul de crestere in intervalul ianuarie-februarie 2023, iar deficitul de forta de munca raportat de companii si-a accelerat scaderea in prima luna a trimestrului II, in timp ce rata somajului BIM s-a redus pana la 5,4 la suta in martie, dupa cresterea la 5,7 la suta in trimestrul IV 2022, iar intentiile de angajare pe orizontul apropiat de timp s-au majorat in aprilie peste nivelurile medii din ultimele trei trimestre.

Cresteri salariale

In acelasi timp, s-a observat ca salariul mediu brut nominal si-a accelerat ceva mai pronuntat cresterea anuala de doua cifre in primele doua luni din 2023, inclusiv ca urmare a majorarii salariului minim brut pe economie si a celui din constructii, iar costul unitar cu forta de munca din industrie a continuat sa-si mareasca dinamica anuala deosebit de inalta.

S-a apreciat ca evolutiile fac posibila o intrerupere a tendintei de atenuare a gradului de tensionare a pietei muncii din precedentele doua trimestre, precum si o crestere a presiunilor asupra salariilor in mediul privat de natura sa mareasca peste asteptari costurile unitare cu forta de munca, avand in vedere inclusiv deficientele structurale ale pietei, dar si eventuale majorari suplimentare acordate in sectorul bugetar. Este totusi de asteptat ca, in unele domenii, cresterile sa fie moderate de constrangeri la nivelul firmelor venite din costurile mari si din conditiile financiare inasprite, dar si de slabirea cererii pe plan intern si extern, precum si de perspectiva unei dezinflatii relativ alerte in acest an, au sustinut unii membri ai Consiliului.

Mai multi muncitori straini

Totodata, sistarea in viitor a masurilor de sprijin guvernamental, precum si nevoia de tehnologizare, ar putea conduce, in contextul costurilor ridicate, la noi restructurari sau falimente de firme, iar efecte tot mai pregnante asupra pietei muncii vor exercita probabil si extinderea automatizarii si digitalizarii, dar si recursul in crestere la angajati extracomunitari, au reiterat mai multi membri ai Consiliului.

In discutiile privind conditiile financiare, membrii Consilului au evidentiat relativa incetinire a miscarii descendente a principalelor cotatii ale pietei monetare interbancare din luna aprilie si pozitionarea acestora fata de rata dobanzii de politica monetara, precum si micile oscilatii inregistrate de randamentele titlurilor de stat – relativ in linie cu evolutiile din economiile avansate si din regiune –, sub influenta revizuirilor succesive ale asteptarilor investitorilor privind perspectiva conduitei politicii monetare a Fed, in contextul turbulentelor din sistemul bancar.

Totodata, s-a remarcat ca rata de schimb leu/euro s-a mentinut in aprilie la valori usor inferioare celor prevalente in semestrul I 2022, pe fondul atractivitatii relative ridicate a plasamentelor in lei, dar si al soldului ameliorat al schimburilor comerciale cu exteriorul, context in care moneda nationala s-a apreciat semnificativ fata de dolarul SUA, data fiind reluarea tendintei de slabire a acestuia in raport cu euro.

Evolutia cursului de schimb

Riscuri la adresa evolutiei cursului de schimb al leului continua totusi sa vina din dimensiunea considerabila a dezechilibrului extern, precum si din cresterea incertitudinilor asociate consolidarii bugetare in actuala conjunctura economica si sociala, au atentionat unii membri ai Consiliului. S-a convenit, insa, ca in perspectiva apropiata vor ramane probabil prevalente influentele de sens opus decurgand din diferentialul ratelor dobanzilor interne, inclusiv in contextul expectatiilor privind deciziile de politica monetara ale Fed si BCE, precum si al perceptiei general favorabile asupra riscului asociat pietelor financiare din regiune.

In acelasi timp, s-a observat ca dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat si-a incetinit si mai evident descresterea in martie, reducandu-se doar marginal fata de luna anterioara, la 10,2 la suta, in conditiile in care noua scadere moderata de ritm consemnata de componenta in lei, inclusiv pe fondul reducerii aportului programelor guvernamentale de sprijin, a fost acompaniata de accentuarea usoara a trendului ascendent al variatiei deosebit de inalte a creditului in valuta. Pe acest fond, ponderea componentei in lei in creditul acordat sectorului privat a continuat sa descreasca relativ alert, ajungand la 67,8 la suta in martie, de la 68,3 la suta in februarie.

Inflatie de o cifra

In ceea ce priveste evolutiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au remarcat ca noile evaluari reconfirma perspectiva inflatiei evidentiata in prognoza din luna februarie, indicand scaderea pe mai departe a ratei anuale a inflatiei pe o traiectorie aproape similara celei anticipate anterior. Prin urmare, rata anuala a inflatiei va cobori probabil la nivelul de o cifra in urmatorul trimestru si la 7,1 la suta in decembrie 2023, fata de 7,0 la suta in proiectia precedenta, iar apoi se va reduce la 4,2 la suta in decembrie 2024, la fel ca in prognoza anterioara, si la 3,9 la suta in martie 2025, ramanand usor deasupra intervalului tintei la finele orizontului prognozei.

S-a observat ca descresterea ratei anuale a inflatiei va fi antrenata in continuare de factori pe partea ofertei, al caror impact dezinflationist este asteptat sa creasca progresiv in urmatoarele trimestre si sa afecteze puternic evolutia componentelor exogene ale IPC, dar si dinamica inflatiei de baza intr-o oarecare masura. Principalele influente sunt anticipate sa decurga din efecte de baza dezinflationiste si din corectii descendente ale cotatiilor unor marfuri – inclusiv ale materiilor prime agroalimentare, pe fondul detensionarii pietelor en-gros –, precum si din ameliorarea considerabila a functionarii lanturilor globale de productie si aprovizionare, carora li se alatura impactul prezumat al actualei configuratii a schemelor de plafonare a preturilor la energie.

Persista totusi incertitudini legate de dinamica viitoare a pretului combustibililor, dependenta de miscarea cotatiei petrolului, dar si in ceea ce priveste evolutia in perspectiva a preturilor LFO, precum si a preturilor altor produse agroalimentare, avand in vedere, pe de o parte, conditiile climaterice adverse si socurile ce au afectat productia de legume pe plan european si regional in perioada recenta, iar, pe de alta parte, existenta premiselor pentru un an agricol bun pe plan intern, au convenit membrii Consiliului.

Din partea factorilor fundamentali sunt de asteptat presiuni inflationiste mai intense decat in evaluarile anterioare, si in atenuare mai graduala, au concluzionat membrii Consiliului, data fiind perspectiva restrangerii treptate a excedentului de cerere agregata si de la nivelul in crestere atins in trimestrul IV 2022, implicand inchiderea acestuia doar la finele orizontului prognozei. Totodata, dinamica costului unitar cu forta de munca va mai creste probabil pe ansamblul anului curent, desi mult mai modest decat in 2022, au apreciat unii membri ai Consiliului.

Previziunile bancherilor

S-a sesizat ca inflatia de baza va recepta insa tot mai pregnant influentele dezinflationiste decurgand din efecte de baza si din ajustari descendente ale cotatiilor marfurilor – indeosebi pe segmentul alimentelor procesate –, precum si din ameliorarea functionarii lanturilor globale de valoare adaugata. Acestora li se vor alatura cele generate de descresterea treptata, dar mai rapida decat in prognoza precedenta, a anticipatiilor inflationiste pe termen scurt, precum si a dinamicii preturilor importurilor, de la un nivel totusi in crestere si in trimestrul I 2023 si superior celui anticipat. In acelasi timp, efectele inflationiste venite din costurile si marjele de profit ale firmelor se vor atenua probabil in scurt timp, iar apoi se vor epuiza, inclusiv pe fondul slabirii cererii de consum si al tendintei de temperare a inflatiei, au sustinut mai multi membri ai Consiliului. In aceste conditii, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat este asteptata sa scada treptat din trimestrul II 2023, coborand la 9,3 la suta in decembrie 2023, fata de 9,8 la suta in proiectia anterioara, si la 4,3 la suta la finele orizontului proiectiei, comparativ cu nivelul de 4,7 la suta anticipat anterior pentru luna decembrie 2024.

Referitor la viitorul pozitiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au aratat ca, in contextul inflatiei si al costurilor inca ridicate, precum si pe fondul conduitei politicii monetare si al consolidarii fiscale, cresterea economica este asteptata sa decelereze in 2023 si in 2024, dar mai modest pe ansamblul perioadei decat s-a anticipat anterior, in conditiile evolutiei robuste din semestrul II 2022 si ale accelerarii atragerii de fonduri europene, inclusiv a celor aferente instrumentului Next Generation EU. Perspectiva face probabila o restrangere relativ mai lenta a excedentului de cerere agregata si de la un nivel peste asteptari atins in trimestrul IV 2022, implicand inchiderea acestuia la finele orizontului prognozei, cu o intarziere de trei trimestre fata de proiectia precedenta.

S-a observat ca principalul determinant al avansului PIB va ramane probabil consumul privat, insa in conditiile incetinirii cresterii acestuia, mai ales in 2024, pe fondul ratelor marite ale dobanzilor la creditele si depozitele populatiei, al evolutiilor de pe piata muncii si al incertitudinii generate de prelungirea razboiului din Ucraina, compensate doar partial ca impact de refacerea puterii de cumparare a populatiei, odata cu scaderea ratei inflatiei.

S-a remarcat, totodata, ca la cresterea economica va continua sa contribuie consistent si formarea bruta de capital fix, a carei dinamica este asteptata sa scada semnificativ in 2023 si sa creasca usor in 2024, dar sa ramana deosebit de inalta din perspectiva istorica, in conditiile atragerii unui volum insemnat de fonduri europene aferente cadrelor financiare multianuale si programului Next Generation EU, intr-un mediu intern si extern marcat insa de incertitudini si costuri inca ridicate, precum si de conditii financiare inasprite.

Vulnerabilitati majore

In acelasi timp, din partea exportului net este posibil un impact economic neutru in anul curent, insa unul usor contractionist in 2024, au apreciat membrii Consiliului, evidentiind scaderea relativ mai temperata de dinamica anticipata a fi consemnata de volumul exporturilor de bunuri si servicii in 2023, precum si probabila reaccelerare ceva mai vizibila a cresterii volumului importurilor in anul viitor, in corelatie cu dinamica absorbtiei interne si cu evolutia cererii externe.

Prin urmare, deficitul de cont curent, exprimat ca pondere in PIB, va cunoaste probabil o corectie apreciabila in anul curent, inclusiv pe fondul ameliorarii raportului de schimb si a soldului balantei veniturilor primare, insa se va reduce doar usor in 2024, mentinandu-se astfel mult deasupra standardelor europene, au aratat in mai multe randuri membrii Consiliului. S-a sustinut in acest context necesitatea ajustarii consistente, printr-un mix de politici, a deficitului de cont curent si a celui bugetar, care, prin dimensiunea si ingemanarea lor, reprezinta vulnerabilitati majore si induc riscuri la adresa inflatiei, primei de risc suveran si, in final, a sustenabilitatii cresterii economice.

Perspectiva activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, continua sa fie marcata totusi de incertitudini si riscuri insemnate in contextul prelungirii razboiului din Ucraina, precum si de cele decurgand din turbulentele in sistemele bancare din SUA si Elvetia, ce ar putea exercita efecte adverse pe plan intern in principal prin afectarea economiilor statelor dezvoltate si a costurilor de finantare in Europa Centrala si de Est, au subliniat membrii Consiliului.

Inclusiv din aceasta perspectiva, a fost reiterata importanta atragerii fondurilor europene, indeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, care este conditionata de indeplinirea unor tinte si jaloane stricte in implementarea proiectelor, dar este esentiala pentru realizarea reformelor structurale necesare si a tranzitiei energetice, precum si pentru contrabalansarea, cel putin partiala, a impactului contractionist al socurilor pe partea ofertei, amplificat si de inasprirea conditiilor economice si financiare pe plan mondial.

Incertitudini si riscuri crescute sunt insa asociate conduitei politicii fiscale, au convenit membrii Consiliului, evocand posibile demersuri intreprinse in vederea continuarii consolidarii bugetare corespunzator angajamentelor asumate in cadrul procedurii de deficit excesiv, dar si caracteristicile recente ale executiei bugetare, precum si potentiale majorari suplimentare de cheltuieli bugetare efectuate in actuala conjunctura economica si sociala dificila pe plan intern si global. S-a aratat din nou ca, in aceste conditii, un mix echilibrat de politici macroeconomice si implementarea de reforme structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene, care sa stimuleze potentialul de crestere pe termen lung, sunt esentiale pentru mentinerea stabilitatii macroeconomice si intarirea capacitatii economiei romanesti de a face fata unor evolutii adverse.

Deciziile luate

Membrii Consiliului au apreciat in mod unanim ca, in ansamblul sau, contextul analizat justifica mentinerea neschimbata a ratei dobanzii de politica monetara, in vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5 la suta ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipatiilor inflationiste pe termen mediu, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile.

S-a reiterat, totodata, importanta continuarii monitorizarii atente a evolutiilor mediului intern si international, care sa permita adecvarea instrumentelor de care dispune BNR in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu.

In aceste conditii, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 7,00 la suta; totodata, a decis mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la suta si a ratei dobanzii aferente facilitatii de depozit la 6,00 la suta. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit”.