PREVIZIUNEA BNR: SCADE INFLATIA - Banca Centrala anunta ce va intampla in trimestrul III. Raport despre economia Romaniei
Banca Nationala anunta ca rata anuala a inflatiei va scadea probabil in trimestrul I 2023 in linie cu cea mai recenta prognoza pe termen mediu, dar va cobori semnificativ mai alert ulterior, ajungand la nivelul de o cifra inca din trimestrul III, potrivit Minutei sedintei de politica monetara a Consiliului de Administratie al Bancii din 10 ianuarie 2023.
Membrii Consiliului de Administratie au aratat ca rata anuala a inflatiei a ajuns in noiembrie 2022 la 16,76 la suta, depasind previziunile, dupa ce in octombrie a scazut la 15,32 la suta, de la 15,88 la suta in septembrie. S-a observat ca, alaturi de majorarea preturilor alimentelor, un determinant major al cresterii din acest interval a fost scumpirea marfurilor nealimentare si a serviciilor de piata, in timp ce dinamica pretului combustibililor si-a accentuat scaderea, pe fondul trendului descendent al cotatiei titeiului si al plafonarii pretului lemnelor de foc.
S-a mai aratat ca activitatea economica a crescut in trimestrul III 2022 intr-un ritm similar celui din precedentele trei luni, de 1,3 la suta, depasind semnificativ asteptarile, dar in conditiile unei consistente revizuiri in sens descendent a datelor statistice privind dinamica PIB in perioada 2020-2022. BNR precizeaza ca evolutia face probabila o noua marire a excedentului de cerere agregata in acest interval, contrar asteptarilor.
Iata anuntul BNR:
"In discutiile privind evolutia recenta a inflatiei, membrii Consiliului au aratat ca rata anuala a inflatiei a ajuns in noiembrie la 16,76 la suta, depasind previziunile, dupa ce in octombrie a scazut la 15,32 la suta, de la 15,88 la suta in septembrie. S-a observat ca, alaturi de majorarea preturilor alimentelor, un determinant major al cresterii din acest interval a fost scumpirea marfurilor nealimentare si a serviciilor de piata, in timp ce dinamica pretului combustibililor si-a accentuat scaderea, pe fondul trendului descendent al cotatiei titeiului si al plafonarii pretului lemnelor de foc, astfel incat contributia de ansamblu a componentelor exogene ale IPC a ramas dezinflationista.
In schimb, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat si-a reaccelerat usor ascensiunea, contrar asteptarilor, marindu-se de la 11,9 la suta in septembrie la 14,0 la suta in noiembrie. Totodata, avansul a fost antrenat, de aceasta data, in principal de subcomponenta non-alimentara, in conditiile unor cresteri cvasi-generalizate si mai accentuate de preturi pe segmentul marfurilor nealimentare si pe cel al serviciilor.
Evolutia ar putea fi totusi de scurta durata, reflectand probabil majorari intarziate sau suplimentare de costuri, precum si ajustari ale marjelor de profit, in contextul unei cereri de consum inca relativ solide, dar anticipata a slabi in viitorul apropiat, au apreciat mai multi membri ai Consiliului.
In urma analizei, s-a convenit ca responsabile de ascensiunea ratei anuale a inflatiei CORE2 ajustat continua sa fie socurile globale pe partea ofertei – amplificate si prelungite de razboiul din Ucraina si de sanctiunile asociate –, precum si seceta extinsa din anul trecut, ale caror efecte inflationiste, directe si indirecte, au fost potentate si in primele luni din trimestrul IV 2022 de cotele inalte ale asteptarilor inflationiste pe termen scurt, de rezilienta cererii pe anumite segmente, precum si de ponderea insemnata detinuta in cosul de consum de produsele alimentare si de cele importate.
Preturile productiei industriale
In acelasi timp, insa, s-a sesizat ca preturile productiei industriale pentru piata interna au continuat sa-si tempereze cresterea de dinamica pe segmentul bunurilor de consum in primele doua luni din trimestrul IV 2022, in conditiile accentuarii descresterii variatiei preturilor celor de folosinta indelungata, iar asteptarile inflationiste pe termen scurt ale agentilor economici din industrie, comert si constructii si-au reluat scaderea spre finele anului trecut, dupa o scurta perioada de stagnare. Totodata, expectatiile inflationiste pe termen mai lung ale analistilor bancari au consemnat o noua corectie descendenta pe ansamblul intervalului noiembrie-decembrie 2022, ramanand totusi deasupra intervalului tintei, iar dinamica salariului mediu net real s-a mentinut la un nivel negativ semnificativ in debutul trimestrului IV al anului trecut, reflectand puterea de cumparare erodata a consumatorilor, au subliniat unii membri ai Consiliului.
Crestere economica
In ceea ce priveste pozitia ciclica a economiei, membrii Consiliului au remarcat ca activitatea economica a crescut in trimestrul III 2022 intr-un ritm similar celui din precedentele trei luni, de 1,3 la suta, depasind semnificativ asteptarile, dar in conditiile unei consistente revizuiri in sens descendent a datelor statistice privind dinamica PIB in perioada 2020-2022. S-a concluzionat ca evolutia face probabila o noua marire a excedentului de cerere agregata in acest interval, contrar asteptarilor.
In schimb, fata de aceeasi perioada a anului anterior, cresterea PIB a continuat sa decelereze in trimestrul III – la 4,0 la suta, de la 5,1 la suta in trimestrul II –, in loc sa se reamplifice, asa cum s-a anticipat, ramanand totusi insemnata din perspectiva istorica.
Cresterea economica a fost sustinuta de aceasta data in principal de formarea bruta de capital fix si doar in secundar de consumul gospodariilor populatiei, in timp ce evolutia exportului net a redevenit puternic contractionista, in conditiile in care dinamica anuala a volumului importului a depasit-o sensibil pe cea a exportului de bunuri si servicii. Drept consecinta, deficitul balantei comerciale si cel de cont curent si-au accelerat considerabil cresterea in termeni anuali, in pofida restrangerii semnificative a decalajului nefavorabil dintre variatia anuala in scadere a preturilor importurilor si cea a preturilor exporturilor. Dimensiunea si ritmul de adancire a deficitului extern in anul 2022 au fost considerate deosebit de ingrijoratoare de catre membrii Consiliului, acestea reflectand, alaturi de impactul major al inrautatirii raportului de schimb – resimtit acut si in alte economii europene –, si probleme de competitivitate la nivelul unor sectoare si companii.
Piata muncii
Referitor la piata muncii, membrii Consiliului au observat ca noile cresteri lunare inregistrate de efectivul salariatilor din economie in septembrie-octombrie 2022 au fost sensibil inferioare celor din primul semestru al anului, inclusiv ca urmare a scaderii efectivului in sectorul privat, si ca rata somajului BIM s-a marit marginal in octombrie-noiembrie, dupa descresterea aproape continua din ultimii doi ani pana la 5,4 la suta in trimestrul III 2022. Totodata, dinamica anuala a castigului salarial mediu brut nominal si-a incetinit trendul ascendent in primele patru luni din semestrul II 2022. Ritmul de crestere a costurilor salariale unitare pe ansamblul economiei s-a cvasi-dublat insa in trimestrul III, iar dinamica anuala de doua cifre a costului unitar cu forta de munca din industrie a continuat sa se mareasca relativ alert, inclusiv in octombrie, dar in conditiile unor efecte adverse mai mari exercitate de costurile cu energia si cu materiile prime asupra productivitatii muncii din acest sector, au semnalat mai multi membri ai Consiliului.
In acelasi timp, s-a remarcat ca, potrivit celor mai recente sondaje, deficitul de forta de munca raportat de companii a stagnat in trimestrul IV 2022 la nivelul diminuat atins in intervalul anterior, iar dupa o redresare vizibila in octombrie-noiembrie, intentiile de angajare pe orizontul scurt de timp s-au redus din nou in ultima luna a anului 2022, inclusiv in contextul incertitudinilor generate de razboiul din Ucraina si al inaspririi conditiilor financiare la nivel european si mondial, cu impact si asupra cererii.
Test pentru firme
Totodata, s-a reiterat ca, dincolo de orizontul apropiat de timp, capacitatea unor firme de a se mentine viabile/profitabile, in contextul costurilor ridicate, va fi testata si de sistarea masurilor de sprijin guvernamental, precum si de nevoia de tehnologizare, ce s-ar putea solda cu noi restructurari sau falimente de firme. In acelasi timp, pe piata muncii se vor resimti probabil tot mai pregnant influentele extinderii automatizarii si digitalizarii pe plan intern, precum si ale recursului in crestere la angajati extracomunitari.
Membrii Consiliului au apreciat ca persistenta in viitorul apropiat a unui grad relativ atenuat de tensionare a pietei muncii, asa dupa cum sugereaza indicatorii specifici, precum si costurile mari cu energia si cu materiile prime, sunt de natura sa limiteze cresterile salariale in primele luni ale acestui an, cel putin pe anumite segmente. S-a convenit, totusi, ca nivelul ridicat al inflatiei reclama monitorizarea atenta a evolutiilor de pe piata muncii, date fiind si problemele structurale cronice ale acesteia, precum si majorarile de salarii efectuate in debutul anului in sectorul bugetar, dar si in cel privat, sub impactul maririi consistente la 1 ianuarie 2023 a salariului minim brut pe economie.
Randamentele titlurilor de stat
In discutiile privind conditiile financiare, membrii Consiliului au facut referiri la ajustarea descendenta graduala consemnata in noiembrie-decembrie 2022 de principalele cotatii ale pietei monetare interbancare, pe fondul ameliorarii conditiilor lichiditatii, remarcand, totodata, ca randamentele titlurilor de stat si-au accelerat miscarea descrescatoare in acest interval, inclusiv sub influenta imbunatatirii sentimentului pietei financiare internationale si a perceptiei asupra riscului asociat pietelor financiare din regiune. Rata medie a dobanzii la creditele noi, precum si cea aferenta depozitelor noi la termen ale populatiei au continuat insa sa creasca in primele doua luni din trimestrul IV 2022.
Leu vs euro
In aceasta conjunctura, reflectand si o crestere a atractivitatii relative a plasamentelor in moneda nationala, leul a manifestat o tendinta de apreciere fata de euro si in ultimele doua luni ale anului 2022, au aratat membrii Consiliului. Totodata, in raport cu dolarul SUA, moneda nationala s-a intarit semnificativ in acest interval – recuperand consistent din pierderea de valoare din primele trei trimestre ale anului –, in conditiile accentuarii deprecierii monedei americane fata de euro, in principal pe fondul asteptarilor privind relativa moderare a intaririi politicii monetare a Fed, implicit in raport cu BCE.
Riscuri la adresa evolutiei ratei de schimb a leului – de natura sa afecteze inclusiv indicatorii de vulnerabilitate externa –, continua insa sa vina din accentuarea dezechilibrului extern si din incertitudinile asociate consolidarii bugetare, precum si dintr-o eventuala noua inrautatire brusca a perceptiei de risc asupra pietelor financiare din regiune, in contextul razboiului din Ucraina si al sanctiunilor instituite, au atentionat unii membri ai Consiliului. In schimb, influente de sens opus sunt de asteptat din diferentialul ratei dobanzii de politica monetara, in conditiile stoparii cresterii ratelor dobanzilor-cheie de catre banci centrale din regiune, au sustinut membrii Consiliului.
Creditele acordate sectorului privat
In acelasi timp, s-a observat ca dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat si-a accelerat descresterea, ajungand la 13,2 la suta in noiembrie, de la 16,0 la suta in septembrie, ca urmare a decelerarii in continuare a cresterii componentei in lei. Impactul acesteia a fost contrabalansat insa intrucatva de prelungirea ascensiunii dinamicii inalte a creditului in valuta, sub influenta evolutiilor de pe segmentul societatilor nefinanciare. Drept urmare, ponderea componentei in lei in creditul acordat sectorului privat a continuat sa se reduca lent, pana la 69,4 la suta in noiembrie, de la 70,6 la suta in septembrie.
In ceea ce priveste evolutiile viitoare, membrii Consiliului au aratat ca, potrivit noilor informatii si evaluari, rata anuala a inflatiei va scadea probabil in trimestrul I 2023 in linie cu cea mai recenta prognoza pe termen mediu, dar va cobori semnificativ mai alert ulterior, ajungand la nivelul de o cifra inca din trimestrul III al anului curent – in devans cu aproape trei trimestre fata de previziunile precedente –, ca efect al prelungirii schemelor de plafonare si compensare a preturilor la energie pana la 31 martie 2025, concomitent cu modificarea caracteristicilor acestora incepand cu 1 ianuarie 2023. S-a reamintit ca prognoza publicata in Raportul asupra inflatiei din noiembrie 2022, avand ca prezumtie sistarea schemelor de plafonare in luna septembrie 2023, anticipa o descrestere graduala a ratei anuale a inflatiei pana in semestrul I 2024, dar mai accentuata ulterior, implicand un nivel de 11,2 la suta al acesteia in decembrie 2023, insa de 4,2 la suta la finele orizontului prognozei – situat totusi usor deasupra intervalului tintei.
Balanta riscurilor
Alaturi de modificarea caracteristicilor schemelor de plafonare, determinanti majori ai descresterii in perspectiva apropiata a ratei anuale a inflatiei sunt efectele de baza dezinflationiste asociate cresterilor ample consemnate anterior de preturile energiei si combustibililor, precum si trendul descendent relativ mai accentuat al cotatiei petrolului din ultimele luni, au remarcat membrii Consiliului. Incepand cu trimestrul I al acestui an, mici efecte de baza dezinflationiste se vor manifesta probabil si pe segmentul alimentelor procesate, cu impact asupra dinamicii viitoare a inflatiei de baza, au semnalat mai multi membri ai Consiliului.
Totodata, s-a convenit ca balanta riscurilor induse de socurile pe partea ofertei la adresa noii perspective a inflatiei ramane relativ echilibrata in actualul context, date fiind evolutiile recente ale cotatiilor principalelor produse energetice si marfuri agroalimentare, precum si cele ale determinantilor majori ai acestora.
S-a observat ca din partea pozitiei ciclice a economiei sunt de asteptat, totusi, presiuni inflationiste mai intense decat cele anticipate anterior, dar relativ modeste si in atenuare in perspectiva apropiata, in conditiile in care noile evaluari indica o incetinire progresiva a cresterii economiei in trimestrul IV 2022-trimestrul I 2023 – sub impactul prelungirii razboiului din Ucraina si al extinderii sanctiunilor asociate –, dar dupa un nou avans semnificativ peste asteptari consemnat de PIB in trimestrul III 2022. Evolutiile fac probabile valori in descrestere ale excedentului de cerere agregata in acest interval, dar mai ridicate decat cele evidentiate in prognoza din luna noiembrie 2022. Totodata, ele implica o dinamica anuala inca robusta a PIB in trimestrul IV 2022, pe fondul unui efect de baza, urmata insa de o scadere vizibila a acesteia in trimestrul I 2023, au remarcat membrii Consiliului.
Consumul privat creste PIB-ul
Potrivit indicatorilor cu frecventa ridicata, consumul privat redevine probabil in trimestrul IV 2022 principalul determinant al cresterii in termeni anuali a PIB, iar un impact pozitiv, desi mult mai modest, este de asteptat din partea formarii brute de capital fix, in principal pe seama activitatii din constructii, au sesizat membrii Consiliului. In schimb, exportul net si-ar putea mari contributia negativa la dinamica PIB, in conditiile in care exporturile si-au redus considerabil variatia anuala in octombrie 2022 si mult mai pronuntat decat importurile, inclusiv in contextul evolutiei nefavorabile a preturilor externe, ceea ce a condus si la accelerarea cresterii deficitului comercial, precum si a acelui de cont curent, fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Prelungirea razboiului din Ucraina si extinderea sanctiunilor asociate genereaza insa incertitudini si riscuri considerabile la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, au aratat in mai multe interventii membrii Consiliului, evocand efectele posibil mai mari exercitate astfel asupra puterii de cumparare si increderii consumatorilor, precum si asupra activitatii, profiturilor si planurilor de investitii ale firmelor, dar si potentiala afectare mai severa a economiei europene/globale si a perceptiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finantare.
Atragerea fondurilor europene
In acelasi timp, membrii Consiliului au subliniat importanta atragerii fondurilor europene, indeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, care este conditionata de indeplinirea unor tinte si jaloane stricte in implementarea proiectelor, dar este esentiala pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranzitiei energetice, precum si pentru contrabalansarea, cel putin partiala, a impactului contractionist al socurilor pe partea ofertei, amplificate de razboiul din Ucraina si de inasprirea conditiilor economice si financiare pe plan international.
Incertitudini si riscuri majore raman asociate insa si conduitei politicii fiscale, au convenit membrii Consiliului, facand referiri, pe de o parte, la tinta de deficit bugetar stabilita pentru anul 2023 in vederea continuarii consolidarii bugetare in contextul procedurii de deficit excesiv si al majorarii semnificative a costului finantarii, iar, pe de alta parte, la seturile de masuri de sprijin prevazute a fi aplicate ori prelungite in acest an, intr-o conjunctura economica si sociala ce ramane dificila pe plan intern si global, cu potentiale implicatii adverse asupra parametrilor bugetari. S-a aratat din nou ca, in conditiile actuale, un mix echilibrat de politici macroeconomice si implementarea de reforme structurale care sa stimuleze potentialul de crestere pe termen lung sunt esentiale pentru asigurarea stabilitatii macroeconomice si intarirea capacitatii economiei romanesti de a face fata unor evolutii adverse.
Dobanda-cheie, majorata
Membrii Consiliului au apreciat in mod unanim ca, in ansamblul sau, contextul analizat justifica majorarea cu 0,25 puncte procentuale a ratei dobanzii de politica monetara, pentru ancorarea anticipatiilor inflationiste pe termen mediu si pentru stimularea economisirii, in vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5 la suta ±1 punct procentual, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile.
S-a reiterat, totodata, importanta continuarii monitorizarii atente a evolutiilor mediului intern si international, care sa permita adecvarea instrumentelor de care dispune BNR in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu.
In aceste conditii, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 7,00 la suta, de la 6,75 la suta. Totodata, s-a decis majorarea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la suta, de la 7,75 la suta si cresterea ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 6,00 la suta, de la 5,75 la suta. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit”.
