PLANURILE NOULUI REGIM CU MINISTERUL DE FINANTE – 6 directii de actiune in programul de guvernare
Coalitia PSD-PNL-UDMR si-a publicat programul de guvernare marti, 23 noiembrie 2021. Lumea Banilor va prezinta capitolul dedicat Ministerului Finantelor Publice.
Acest capitol se axeaza pe sase directii majore:
- Reforma finantelor publice si a companiilor cu capital de stat
- Datorie publica
- Fiscalitate
- Aderarea la zona euro
- Politica de concurenta
- Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR)
Iata explicatiile coalitiei legate de MFP:
„Guvernul sustine un model de dezvoltare sustenabila, axat pe investitii, stimularea si dezvoltarea capitalului uman, cresterea competitivitatii companiilor romanesti si transformarea digitala a economiei si administratiei, eficientizarea administratiei publice si combaterea deprivarii materiale a populatiei. Revenirea economica si constructia unei viziuni bazate pe productia interna se pot realiza pe trei paliere: oameni / lucratori, companii, pentru a salva locurile de munca si datoria suverana / asigurarea necesarului de finantare la costuri scazute.
Impreuna cu politicile de venituri politica fiscal-bugetara reprezinta principala parghie prin care vom asigura un management macroeconomic echilibrat, atat prin cresterea ofertei (productiei) interne cat si prin sporirea cererii interne, distribuite in mod echilibrat pe grupuri sociale, in scopul stimularii absorbtiei productiei interne de bunuri si servicii.
Printr-o politica fiscal-bugetara consistenta, vom consolida rolul strategic al statului la nivel macroeconomic. Asigurarea stabilitatii macroeconomice, a investitiilor publice cu efecte de multiplicare si mentinerea unei datorii guvernamentale la un nivel sustenabil, vor permite reintrarea Romaniei in grupul tarilor cu finante publice „sanatoase” pana la sfarsitul anului
2024.
In urmatorii trei ani vor continua actiunile in vederea reducerii decalajelor fata de economiile statelor din Europa de Vest, prin stimularea economica, investitii strategice in infrastructura, educatie, sanatate, inovare si digitalizare. In contextul de redresare a activitatii post Covid-19, vom consolida masurile de stimulare a cererii, de sprijinire a reluarii activitatilor economice afectate de pandemie si a angajarilor, precum si de protejare a veniturilor romanilor. Va fi sustinuta oferta prin instrumente financiare si granturi pentru sectoarele cele mai grav afectate, precum si prin scheme de ajutor de stat pentru investitii noi si garantii de stat pentru credite, urmarindu-se inclusiv reintegrarea pe piata muncii a angajatilor din sectoarele afectate de pandemia de Covid-19.
Noua paradigma economica a Romaniei va asigura sustenabilitatea finantelor publice pe termen mediu si lung. In acest sens va avea loc si o reforma a marilor sisteme ce ofera servicii
publice si, corespunzator acestora, o reforma a cheltuielilor publice. Prin cresterea transparentei si predictibilitatii in domeniul fiscal-bugetar, va fi consolidata increderea mediului de afaceri, precum si a consumatorilor. Cresterea economica sustenabila si echilibrata va permite cresterea standardului de viata al cetatenilor.
Vor fi o prioritate digitalizarea si simplificarea interactiunii dintre institutiile subordonate Ministerului Finantelor si contribuabili prin continuarea si extinderea proiectelor de debirocratizare la toate nivelurile. Obiectivul de mandat al acestui guvern este operationalizarea Bancii Nationale de Dezvoltare. Pe termen scurt, vom infiinta Fondul Roman de Investitii, urmand ca cele doua institutii sa fie ulterior integrate.
I. Reforma finantelor publice si a companiilor cu capital de stat
Obiective generale
Sistemul fiscal-bugetar va fi adaptat la evolutia economiei, astfel incat sa faciliteze cresterea economica, prin:
1. cresterea sustenabilitatii finantelor publice cu accent pe colectarea veniturilor, diminuarea
evaziunii fiscale si eliminarea risipei bugetare, cresterea transparentei bugetare si eficientizarea cheltuielilor publice;
2. asanarea economiei reale si crearea conditiilor pentru consolidarea agentilor economici performanti;
3. marirea flexibilitatii si eficientei bugetului prin perfectionarea intregului proces bugetar;
4. intarirea responsabilitatii fiscal-bugetare prin rescrierea legilor privind finantele publice si responsabilitatea fiscal-bugetara;
5. tinerea sub control si reducerea deficitului bugetar pe termen mediu, contribuind, in acest
fel, la scaderea inflatiei, a ratelor dobanzilor, a deficitului comercial si de cont curent al balantei de plati, precum si la stabilitatea cursului valutar al leului;
6. introducerea bugetarii participative, bugetarii multianuale pentru investitiile publice in infrastructura si a bugetarii verzi pentru orientarea cheltuielilor publice ale Romaniei catre obiectivele de schimbari climatice si mediu in conformitate cu reglementarile adoptate la nivel european.
Obiective specifice:
1. Cresterea eficientei finantelor publice si imbunatatirea perspectivelor de atingere a obiectivelor bugetare pe termen mediu prin:
● evaluarea cadrului legislativ si institutional actual al transferurilor financiare dintre bugetul
de stat si bugetele locale: sistemul de echilibrare, sume defalcate cu destinatie specifica, subventii din bugetele unor institutii din administratia publica centrala;
● crearea infrastructurii de date statistice pentru analiza impactului transferurilor financiare asupra bugetelor locale si serviciilor publice locale;
● reformarea sistemului transferurilor financiare dintre bugetul de stat si bugetele locale, inclusiv analize de impact si propuneri de modificari legislative.
2. Modernizarea bugetului prin:
● Simplificarea arhitecturii bugetului, care va fi bazat pe indicatori de performanta prin introducerea unui sistem clar de evaluare a politicilor publice care sa ofere in timp un raport calitate/pret care sa conduca la optimizarea eficientei si eficacitatii politicilor propuse;
● Sprijinirea financiara a activitatilor generatoare de externalizari pozitive (cercetarea, dezvoltarea, eficienta energetica);
● Maximizarea coerentei intre politicile de baza ale guvernului si sistemele de planificare
bugetara. Se va pune accentul pe bugetarea performantei care sa ofere un cadru bugetar adecvat pentru dezvoltarea planurilor strategice sectoriale;
● Un sistem de planificare si programare care sa ofere o perspectiva strategica cuprinzatoare, nationala, pe termen lung. Un set mai clar de obiective si prioritati ale politicii sectoriale si un mod de stabilire a nevoilor bugetare corespunzatoare care sa duca la alocarea resurselor disponibile catre domeniile cheie, care sa faca distinctie intre cheltuielile discretionare si nediscretionare si intre investitiile si cheltuielile curente pe termen mediu, sustinut de indicatori de rezultat sau de indicatori fiabili.
3. Intarirea guvernantei corporative la companiile de stat in vederea imbunatatirii performantei acestora prin:
● imbunatatirea performantei companiilor de stat prin aplicarea prevederilor Legii nr.
111/2016 privind guvernanta corporativa,
● dezvoltarea ghidului privind aplicarea legislatiei guvernantei corporative a intreprinderilor de stat, prin preluarea celor mai bune practici la nivel european, in vederea aderarii Romaniei la Ghidul OECD privind guvernanta corporativa a intreprinderilor de stat.
4. Revizuirea cadrului legislativ si institutional actual al transferurilor financiare dintre bugetul de stat si bugetele locale in ceea ce priveste sistemul de echilibrare, sume defalcate cu destinatie specifica, subventii din bugetele unor institutii din administratia publica centrala, in baza urmatoarelor principii:
● sa nu se creeze obligatii in sarcina bugetelor locale fara sursa de finantare predictibila si acoperitoare pentru nevoi;
● la fundamentarea necesarului de finantare, acolo unde sunt aprobate standarde de cost
(unitati de asistenta socio-medicala, camine pentru varstnici, centre pentru persoane cu handicap, etc.), sumele sa fie in concordanta cu numarul de beneficiari;
● cresterea competitivitatii agentilor economici prin imbunatatirea cadrului in care acestia opereaza, prin reforme structurale ample si sustinute, care sa stimuleze competitivitatea economiei romanesti si sa accelereze convergenta reala a Romaniei cu economiile dezvoltate din Uniunea Europeana.
5. Generalizarea regulii de inregistrare a punctelor de lucru, indiferent de numar de angajati. In acest sens se va elimina pragul de 5 angajati/punct de lucru, impozitul pe venit fiind virat la bugetul local unde isi desfasoara activitatea angajatul.
II. Datorie publica
Obiective generale
Guvernul Romaniei va fi nevoit sa sustina eforturile financiare necesare modernizarii infrastructurii in urmatorii ani. Vom asigura un mix echilibrat de finantare, de natura sa asigure un buffer optim in Trezorerie precum si reintrarea datoriei guvernamentale sub pragul de sustenabilitate pe termen mediu.
Obiectivul strategic este acela ca, pe termen mediu, datoria publica sa nu depaseasca pragul de 60% din PIB (indicator de convergenta nominala pentru trecerea la euro).
Ministerul Finantelor va avea in vedere o finantare neta relativ echilibrata din surse interne si externe. Se vor asigura finantarea deficitului bugetar si refinantarea datoriei publice preponderent in moneda nationala, pentru a continua procesul de dezvoltare a pietei interne, in paralel cu accesarea pietelor externe de capital, in vederea asigurarii unor surse robuste de finantare. Se va pastra caracterul specific al accesarii de imprumuturi de pe pietele financiare internationale, in alte valute decat moneda europeana, in conditiile obtinerii unui raport cost/risc avantajos pentru statul roman, a diversificarii bazei de investitori si a utilizarii instrumentelor financiare derivate (swap valutar).
In implementarea planului de finantare, vom avea in vedere introducerea emisiunilor de obligatiuni verzi, in functie de finalizarea Cadrului general pentru obligatiuni verzi la nivel suveran, prin eforturi coordonate la nivelul ministerelor de linie si identificarea cheltuielilor/proiectelor care vor face obiectul finantarii prin aceste obligatiuni.
Obiective specifice
Vom sustine dezvoltarea pietei titlurilor de stat pentru populatie, inclusiv prin automatizarea procesului de subscriere si a platii dobanzilor si rambursariiprincipalului, precum si prin analiza posibilitatii efectuarii subscrierilor online.
Este necesara utilizarea PPP ca mecanism alternativ de finantare.
Masuri care sa asigure un cadru prielnic implementarii de proiecte in regim de PPP:
● Aprobarea la nivelul Guvernului a unei strategii la nivel national pentru implementarea de proiecte prioritare in regim PPP;
● Clarificarea cadrului institutional, cu preluarea de catre Ministerul Finantelor a competentei de reglementare a domeniului PPP;
● Amendarea cadrului legal aplicabil pentru clarificarea/remedierea unor aspecte care la acest moment sunt necorelate cu buna practica internationala si care nu asigura premisele unei bune pregatiri a proiectelor de PPP;
● Configurarea unui proces de control al calitatii asupra ciclului de viata al proiectului, care sa fie operationalizat la nivelul Ministerul Finantelorsi la ministerele de linie (domeniile transporturi, sanatate, justitie si educatie, etc.) pentru a spori capacitatea de a pregati, atribui si gestiona cu succes proiecte PPP, acest proces urmand sa fie proiectat special pentru a functiona in contextul pietei din Romania;
● Aderarea Romaniei la Principiile pentru guvernanta publica a parteneriatelor public - private ale Organizatiei pentru cooperare si dezvoltare economica (OECD) si operationalizarea Bancii Nationale de Dezvoltare a Romaniei pana in anul 2023.
III. Fiscalitate
Obiective generale
Romania are una dintre cele mai reduse ponderi ale veniturilor fiscale in PIB din Uniunea
Europeana.
Este necesara o evaluare a regimului fiscal existent prin raportare la realitatea socio- economica care nu a permis dezvoltarea unei clase de mijloc consolidate, dar si o economie vulnerabila la socuri, indiferent de natura acestora. O analiza asupra modului de impozitare a capitalului versus impozitarea muncii este necesara si ar trebui realizata in parteneriat cu mediul socio-economic. Reducerea economiei informale, combaterea evaziunii fiscale, reintroducerea stopajului la sursa, abordarea reducerii fiscalitatii pe munca mai ales in zona veniturilor mici trebuie sa faca obiectul unei analize in primul an de guvernare.
Masurile stabilite in baza analizei se vor aplica predictibil cu un calendar care sa nu produca efecte negative asupra mediului antreprenorial.
In etapa actuala, principalul efort va fi facut pentru imbunatatirea colectarii veniturilor, prin:
i) simplificarea regulilor si debirocratizare, pentru a facilita conformarea voluntara si administrarea fiscala,
ii) implementarea unui sistem fiscal mai corect, mai eficient, mai simplu si mai transparent, ce va sprijini activitatile economice.
Se vor avea in vedere:
● Adoptarea de urgenta a propunerii legislative privind capitalizarea societatilor comerciale care nu respecta acest criteriu, proiect aprobat in Senat si aflat, in prezent, la Comisia Buget, Finante, Banci a Camerei Deputatilor.
● Modificarea legislatiei comerciale, fiscale si contabile in scopul reflectarii cu acuratete a intregului volum al veniturilor realizate de firme prin imbunatatirea regimului de emitere si circulatie a facturilor, utilizarea fara exceptie a caselor de marcat si racordarea acestora la sistemul central informatic al ANAF, care, la randul sau, trebuie rapid pus in functiune.
● Includerea pe costurile de productie ale firmelor numai a cheltuielilor legate strict de desfasurarea activitatii economice generatoare directe de venituri a acestora, conform practicilor din tarile dezvoltate europene. Ca efect, vor scadea costurile de productie, prin eliminarea cheltuielilor subiective ale actionarilor si administratorilor, inregistrate, in prezent, in contabilitatea firmelor si, astfel, va creste baza de impozitare.
● Transpunerea imediata a prevederilor Initiativei la nivel global privind evitarea erodarii bazei impozabile si a transferului profiturilor, ceea ce va reduce substantial evaziunea fiscala.
• Modificarea Codului Fiscal in sensul eliminarii facilitatii de exceptare de la plata
constributiei de asigurari sociale de sanatate pentru persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii care depasesc 4.000 de lei.
• Acordarea restituirilor de TVA si a altor creante ale firmelor in raport cu bugetul numai dupa compensarea, potrivit prevederilor actuale ale Codului Fiscal, cu obligatiile acelorasi agenti economici catre buget.
● Dezvoltarea si consolidarea compartimentului din cadrul ANAF care verifica preturile de transfer in scopul reducerii substantiale a acestei practici de evaziune fiscala.
● Orientarea verificarilor, in mod prioritar, catre firmele cu cel mai ridicat risc fiscal (cele
implicate in evitarea sau evaziunea in plata taxelor).
● Cresterea colectarii veniturilor din accize, TVA si taxe vamale prin monitorizarea importurilor marfurilor cu risc fiscal ridicat si modernizarea punctelor de trecere a frontierei in scopul diminuarii evaziunii cu marfurile de contrabanda. Eficientizarea controlului antifrauda in domeniul comertului electronic;
● Implementarea accelerata a bugetarii pe programe pe baza de indicatori de rezultat la toate nivelurile administratiei publice centrale si locale care sa permita transparenta deplina a cheltuielilor publice, imbunatatirea claritatii si coerentei procesului de bugetare, prioritizarea politicilor sectoriale si adecvarea resurselor mobilizate la nivelul calitatii serviciilor publice oferite, cresterea responsabilitatii si a eficientei utilizarii fondurilor publice prin asigurarea unei competitii reale intre proiectele propuse spre finantare si sustinerea performantei;
● Revizuirea distorsiunilor si lacunelor din legislatia fiscala, asigurandu-se corectitudinea si echitatea in sistem pe principiul neutralitatii taxarii;
● Consolidarea schemelor de ajutor de stat si a stimulentelor pentru domeniile prioritare,
afectate negativ de migratia fortei de munca cu o calificare superioara, prin sustinerea parcurilor tehnologice si industriale si stimularea infiintarii de parteneriate cercetare- invatamant si mediul de afaceri. Dezvoltarea de politici si mecanisme de finantare pentru implementarea parteneriatelor public-privat cu partajarea adecvata a costurilor, riscului
● Maximizarea randamentelor economice in companiile cu capital de stat prin asigurarea unui management profesionist independent de ministerele coordonatoare, separarea intre functiile de reglementare si cele operationale. Implementarea generalizata a contractelor de performanta in institutiile publice si companiile de stat;
● Consolidarea statutului de piata emergenta a Bursei de Valori Bucuresti si dezvoltarea acesteia prin: sprijinirea activa a listarii de noi companii, stimularea pietei obligatiunilor inclusiv prin facilitati fiscale, pentru cresterea transparentei, accesului la finantare si performantelor guvernantei corporative, simultan cu deschiderea unor noi oportunitati de investitii si economisire pentru populatie;
● Mentinerea capitalizarii adecvate a bancilor de stat pentru imbunatatirea transparentei si guvernantei corporative a bancilor de stat;
● Revizuirea/clarificarea rolurilor fondurilor de garantare si contragarantare cu capital de stat,
urmarind maximizarea eficientei si eficacitatii utilizarii fondurilor publice, in paralel cu injectarea de capital in economie, indeosebi a IMM-urilor;
● Sustinerea revenirii creditarii, in special catre sectorul companiilor nefinanciare, prin continuarea programelor de garantii guvernamentale in sectoarele economice prioritare;
● Reducerea TVA pentru deseurile colectate selectiv;
● Identificarea surselor si a mecanismelor de finantare a unor noi masuri de politici sociale
(stoparea declinului demografic, sprijinirea familiilor, stimularea natalitatii etc).
ANAF
Pe termen mediu si lung, guvernul are in vedere transformarea ANAF intr-o institutie inovativa si capabila sa raspunda provocarilor mediului extern, care sa ofere servicii noi si adaptate diferitelor categorii de contribuabili.
Obiective specifice
Reforma ANAF si schimbarea paradigmei relatiei stat-contribuabili sunt obiectivele principale. Va fi accelerata digitalizarea ANAF si astfel va creste baza de colectare si va fi prevenita evaziunea fiscala.
In acest sens, vor fi implementate o serie de proiecte de digitalizare care se vor finanta din fonduri nerambursabile:
● modernizarea solutiei de arhivare electronica a Ministerul Finantelor;
● obtinerea de servicii electronice extinse prin portalul ANAF;
● proiect pentru asigurarea serviciilor fiscale eficiente pentru administratie si cetateni;
● proiectul Big Data, ce vizeaza dezvoltarea unei Platforme de Big Data destinate integrarii si valorificarii operationale si analitice a volumelor de date de interes pentru Ministerul Finantelor/ANAF, cu orizont de implementare de minimum 36 de luni.
De asemenea, vor fi implementate o serie de proiecte de digitalizare cu finantare de la bugetul de stat:
● asigurarea functionarii si disponibilitatii sistemului informatic;
● cresterea performantei specialistilor IT;
● retehnologizarea si extinderea platformelor hardware si software pentru interfata cu cetatenii (pregatire documentatie achizitie si estimari bugetare);
● asigurarea functionarii, continuitatii si disponibilitatii sistemului integrat vamal, ce inseamna operationalizarea conceptului de vama electronica pana la sfarsitul anului 2023.
Proiectele au ca scop atingerea urmatoarelor obiective:
i) crearea unei relatii de parteneriat cu contribuabilii pentru serviciile prestate, prin:
● dezvoltarea si extinderea de servicii simple si accesibile pentru contribuabili;
● simplificarea procedurilor de administrare fiscala pentru sustinerea conformarii voluntare la declararea obligatiilor fiscale prin:
● reducerea si simplificarea numarului de formulare si declaratii;
● introducerea formularelor precompletate;
● depunerea electronica a tuturor formularelor si declaratiilor;
● evaluarea permanenta a calitatii serviciilor fiscale din perspectiva contribuabililor;
● acordarea de asistenta din initiativa organelor fiscale pe teme ce decurg din constatari ale organelor de control din cadrul ANAF.
● sprijinirea conformarii voluntare la plata obligatiilor fiscale prin:
● acordarea de facilitati fiscale la plata obligatiilor fiscale pentru bunii platitori;
● mediatizarea celor mai buni platitori de impozite si taxe prin elaborarea „listei albe“ ce cuprinde contribuabili care si-au declarat si achitat la scadenta obligatiile fiscale de plata;
● transformarea executarii silite in proces investigativ;
● extinderea mecanismului de aprobare a rambursarii TVA cu control ulterior, cu o durata maxima de 30 zile la plata, ce vizeaza reducerea semnificativa a perioadei de solutionare a deconturilor cu sume negative de TVA cu optiune la rambursare, scopul fiind de introducere rapida a sumelor in circuitul economic.
● asigurarea unui tratament fiscal diferentiat in functie de comportamentul fiscal al contribuabililor si aplicarea graduala a unor masuri specifice de catre organele fiscale:
● notificarea contribuabililor cu privire la posibilele neregularitati care ar putea conduce la
stabilirea de diferente de impozite si taxe;
● medierea;
● controlul inopinat;
● inspectia fiscala partiala;
● inspectia fiscala generala.
ii) transformarea ANAF intr-o institutie performanta si inteligenta cu solutii digitale integrate, care utilizeaza la maxim datele si informatiile disponibile, prin:
● accelerarea procesului de digitalizare al ANAF, efectuarea de investitii in tehnologie si in dezvoltarea aplicatiilor utilizate;
● utilizarea eficienta a datelor si informatiilor si dezvoltarea de noi aplicatii care sa proceseze informatia in timp real, inclusiv utilizarea analizelor de date si dezvoltarea de platforme adaptate, de tip Big Data, pentru eficientizarea activitatilor de management de risc automatizat, verificari si actiuni automate;
● introducerea de solutii tehnologice avand drept scop cresterea valorii adaugate a muncii angajatilor, mai ales in zona de analiza, sinteza si raportare;
● informatizarea activitatilor de back office.
Accelerarea informatizarii ANAF, pentru a creste gradul de colectare, va fi realizata prin:
● extinderea facilitatilor pentru plata impozitelor si a taxelor prin platforma Ghiseul.ro;
● asigurarea de la distanta a serviciului de asistenta a contribuabililor si dezvoltarea Call- center-ului prin introducerea unui numar unic de telefon la nivel national;
● implementarea proiectului TRAFIC Control, pentru monitorizarea in timp real a transporturilor privind achizitiile si livrarile intracomunitare de bunuri, precum si a celor aflate in tranzit;
● extinderea functionalitatii si a accesului mult mai facil la Spatiul Privat Virtual, ce are ca obiectiv optimizarea si simplificarea serviciilor aferente obligatiilor fiscale si nefiscale si platii taxelor;
● modernizarea site-ului/portalului ANAF;
● implementarea proiectului SFERA ce vizeaza centralizarea bazelor de date locale si interconectarea acestei baze unice cu sistemele informatice ale institutiilor statului care detin si pot furniza informatii utile in activitatea de colectare a impozitelor/taxelor si contributiilor la bugetul general consolidat;
● implementarea procedurilor de vamuire simplificata prin introducerea conceptului de vama electronica;
● dotarea punctelor vamale de la granita UE cu echipamente de control non-distructiv;
● dezvoltarea proiectelor pentru stimularea conformarii voluntare pentru marii contribuabili si persoanele fizice;
● dezvoltarea proiectului privind infrastructura vamala ce vizeaza reabilitarea si modernizarea
punctelor vamale de la granita externa a Uniunii Europene;
● extinderea implementarii procedurilor vamale simplificate in vederea alinierii la media europeana de utilizare intr-un procent de 65%;
● accelerarea gradului de absorbtie a fondurilor europene.
iii) prevenirea si combaterea fraudei fiscale, ANAF devenind o institutie ce vine in sprijinul conformarii contribuabililor si al mentinerii unui mediu economic echitabil, prin:
● dezvoltarea de proiecte-pilot de conformare voluntara pe sectoarele si categoriile de risc fiscal;
● combaterea eficienta a comportamentelor neconforme si a fraudei fiscale prin demararea actiunilor complexe, tintite, la contribuabilii cu risc fiscal ridicat. Scopul acestor actiuni il reprezinta asigurarea unui mediu fiscal echitabil pentru toti contribuabilii si descurajarea concurentei neloiale;
● utilizarea unui nou model de estimare al decalajului fiscal privind TVA, dezvoltat pe sectoarele economice de activitate, de tip TOP-DOWN, pentru a asigura realizarea de actiuni concentrate de prevenire si combatere a evaziunii, in aceste sectoare.
iv) eficientizarea si transparentizarea institutiei, transformarea ANAF intr-o institutie solida, moderna si de incredere, prin:
● dematerializarea fluxurilor de activitate curenta si tranzitia spre un mediu de lucru predominant digital care sa includa corespondenta electronica, generalizarea utilizarii semnaturii electronice si accesul de la distanta a bazelor de date;
● consolidarea colaborarii si comunicarii cu alte administratii fiscale, precum si cu organisme internationale, pe ariile de interes si prioritatile comune existente la nivel international;
● implementarea unei politici de resurse umane axata pe dezvoltarea competentelor
angajatilor prin participarea la cursuri de pregatire profesionala;
● administrarea tuturor persoanelor fizice nerezidente la nivelul administratiei fiscale pentru contribuabili nerezidenti;
● redefinirea pachetelor de contribuabili, ca urmare a reevaluarii criteriilor de selectie;
● simplificarea procesului decizional in interiorul agentiei in scopul debirocratizarii;
● optimizarea procesului de alocare si utilizare a resurselor in concordanta cu prioritatile strategice ale agentiei;
● consolidarea mecanismului consultativ de colaborare cu mediul de afaceri si contribuabili
pentru transparentizare si cresterea conformarii fiscale;
● infiintarea unei baze de date in care sa fie disponibile rapoartele de inspectie fiscala impreuna cu solutiile date in urma contestatiilor depuse precum si cu solutiile instantelor de judecata;
IV. Aderarea la zona euro
Obiective generale
Dupa aderarea la Uniunea Europeana, consideram ca adoptarea monedei euro reprezinta proiectul strategic de tara al Romaniei pe termen mediu. In acest sens, ne propunem ca documentele strategice fundamentate si agreate in anul 2019 de toate institutiile implicate – Planul National de Adoptare a monedei Euro si Raportul de Fundamentare a acestui plan – sa fie updatate conform unei noi Foi de Parcurs adecvate realitatilor economice si sociale postpandemice.
Obiective specifice
Obiectivul principal al Romaniei il reprezinta cresterea convergentei reale cu economiile europene prin atingerea unui PIB pe locuitor la paritatea de cumparare standard de 80% din media UE 27, la orizontul anului 2024.
V. Elemente de referinta privind politica de concurenta, in contextul elaborarii programului de guvernare
Obiective generale
Prioritatea Guvernului Romaniei este de a asigura o crestere economica sustenabila, iar concurenta libera si corecta este un ingredient important in atingerea unui astfel de obiectiv. Protejarea si stimularea concurentei este un obiectiv strategic la nivel national, dat fiind rolul acesteia in cresterea productivitatii (cu impact direct asupra bunastarii consumatorilor, dar si asupra competitivitatii tarii noastre) si, in contextul noilor evolutii economice generate de pandemie, rolul in consolidarea rezilientei pietelor si in sustinerea unui proces de revenire accelerat.
Calitatea mediului de afaceri este un factor fundamental pentru buna functionare a economiei, pentru atragerea/stimularea investitiilor si, implicit, pentru generarea unui nivel ridicat al competitivitatii economiei nationale.
Obiective specifice
1. Ajutoare de stat pentru redresarea economica
Pentru a sprijini economia, in contextul pandemiei, Comisia Europeana a adoptat Cadrul temporar pentru masuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei in contextul actualei epidemii de Covid-19 (Cadrul temporar). Acesta permite statelor sa se asigure ca intreprinderile de toate tipurile dispun in continuare de lichiditati suficiente si sa mentina continuitatea activitatii economice atat in timpul pandemiei, cat si dupa incheierea acesteia.
Pana in prezent, 8 masuri de sprijin au fost notificate de Romania, cu asistenta Consiliului Concurentei, in baza Cadrului temporar si autorizate de forul european. Totodata, la nivel national, s-a implementat, sub forma unei scheme de minimis, programul IMM Leasing de echipamente si utilaje.
Avand in vedere accesul dificil la piata financiara pentru IMM-urile romanesti, in special, si pentru cele europene, in general, datorita contractiei economice care ofera proiectii economice pesimiste, pragul maxim de ajutor de stat (de minimis) instituit in prezent la 800.000 de euro fie va fi mentinut, fie va fi aplicata o majorare a pragului stabilit inainte de criza economica de la 200.000 la 500.000 de euro.
Acestor masuri li se adauga actiunile din sfera agriculturii: schemele de ajutor de stat pentru sustinerea activitatii crescatorilor din sectorul suin si aviar, respectiv a celor din sectorul bovin, in contextul crizei economice generate de pandemia Covid-19.
Bugetul total al masurilor de mai sus este de aproximativ 32,4 miliarde de lei (6,7 miliarde de euro), suma ce reprezinta aproximativ 3,1% din PIB-ul Romaniei din 2020.
Resursele financiare mobilizate prin intermediul masurilor de sprijin (din bugetul national si din fonduri europene) au scopul de a concentra interventia statului in economie in directia atenuarii efectelor negative generate de pandemia Covid-19, atat la nivel de ansamblu (prin masuri orizontale, pentru care sunt eligibili actori din diferite domenii economice, pe criterii privind evolutia indicatorilor financiari), cat si tintit, la nivelul unor domenii/actori economici in cazul carora activitate a fost puternic perturbata de masurile de limitare a raspandirii virusului.
Masurile urmaresc, in linie cu strategia Uniunii Europene, evitarea transformarii crizei de lichiditate a intreprinderilor, cauzata de noile evolutii economice, intr-una de solvabilitate, prin identificarea si sprijinirea actorilor si domeniilor vulnerabile. O atentie sporita, atat la nivel national, cat si la nivel comunitar, este acordata intreprinderilor mici si mijlocii, afectate in mod deosebit de lipsa de lichiditati cauzata de pandemie, care amplifica dificultatile anterioare privind accesul la finantare, in comparatie cu intreprinderile mai mari.
2. Demersuri viitoare in domeniul ajutoarelor de stat: Cadrul Temporar prelungit si extins
Una din prioritatile in domeniul ajutoarelor de stat vizeaza continuarea elaborarii si implementarii masurilor cuprinse in Planul National de Investitii si Relansare Economica (de exemplu, IMM Factor), masuri privind somajul si legislatia muncii, schema de ajutor de stat pentru intreprinderile din domeniile comert si servicii afectate de Covid-19, sprijinirea sectoarelor afectate - Horeca, organizare de evenimente, turism, aeroporturi regionale etc.).
Demersurile de relansare a economiei nationale sunt sustinute de masurile comunitare referitoare la flexibilizarea schemelor de ajutor de stat si a cadrului fiscal european si de mobilizare a bugetului Uniunii Europene pentru atingerea obiectivelor pe termen lung, repararea prejudiciilor pandemiei, relansarea economica si cresterea rezilientei.
In contextul evolutiei pandemiei Covid-19, Comisia Europeana a decis sa prelungeasca si sa extinda domeniul de aplicare al Cadrului Temporar. Toate sectiunile Cadrului Temporar au fost prelungite, in cadrul ultimei runde de modificari, cu sase luni, respectiv pana la 30 iunie
2022.
In continuarea masurilor de sprijin notificate de Romania in baza Cadrului Temporar si autorizate de forul european, mentionate anterior, in prezent, se afla in lucru si alte scheme de ajutor de stat destinate sustinerii economiei in contextul pandemiei.
3. Intensificarea concurentei in sectoare cheie ale economiei nationale (demersuri publice aliniate principiilor de concurenta, eliminarea unor blocaje/ineficiente aflate in calea manifestarii concurentei), pregatirea pentru tranzitia digitala
4. Asigurarea concurentei corecte
Exista o preocupare deosebita, la nivelul statelor si al institutiilor internationale, referitoare la efectele generate de abuzurile venite din partea unor companii care, desi nu sunt dominante, detin o putere superioara de negociere fata de partenerii lor comerciali.
In acest context, au aparut, la nivelul legislatiei comunitare, reglementari in sensul sanctionarii acestor practici, in anumite sectoare, iar la nivelul unor state membre s-a considerat oportuna extinderea reglementarilor specifice la nivelul tuturor sectoarelor. Aceste reglementari sunt orientate spre combaterea unor practici care deviaza considerabil de la buna conduita comerciala, care contravin bunei credinte si corectitudinii si care sunt impuse unilateral de un partener comercial altuia.
VI. Planul National de Redresare si Rezilienta
Reforma ANAF prin digitalizare
• Intrarea in vigoare a cadrului legal pentru obligativitatea inrolarii tuturor contribuabililor persoane juridice SPV (Spatiul Privat Virtual)
• Contribuabili persoane juridice inrolati suplimentar in SPV
• Intrarea in vigoare a cadrului legal aplicabil care defineste criteriile de risc pentru clasificarea contribuabililor. Cadrul legal va fi aprobat printr-un ordin al presedintelui ANAF
• Intrarea in vigoare a cadrului legal modificat incident domeniului de activitate al structurilor
de control fiscal
• Operationalizarea/aprobarea planului de actiune comun intre Agentia Nationala de Administrare Fiscala si Inspectia Muncii pentru a preveni si a limita fenomenul evaziunii privind munca la gri / negru
• Cresterea ponderii veniturilor colectate de administratia fiscala cu cel putin 2,5 puncte procentuale din PIB
• Reducerea decalajului de TVA cu 5 puncte procentuale
• Modernizarea sistemului vamal si implementarea vamii electronice
• Intrarea in vigoare a modificarilor la cadrul legal existent pentru imbunatatirea functionarii
Administratiei Vamale
• Imbunatatirea mecanismului de programare bugetara
• Intrarea in vigoare a cadrului de reglementare modificat pentru a asigura planificarea bugetara multianuala pentru proiectele de investitii publice semnificative si realizarea unei evaluari ex-post facuta de Consiliul fiscal
• Intrarea in vigoare a Hotararii de Guvern pentru aprobarea metodologiei de elaborare, monitorizare si raportare a programelor bugetare
• Finalizarea analizei cheltuielilor in domeniul sanatatii si domeniul educatiei
• Adoptarea unei strategii multianuale si a unui calendar pentru realizarea unei analize de cheltuieli sistematice in toate sectoarele
• Proiectul de buget pe anul 2024 include recomandarile analizei cheltuielilor (din domeniul
sanatatii si al educatiei)
• Intrarea in vigoare a legii pentru insarcinarea Consiliului fiscal cu realizarea unei evaluari periodice a impactului analizei cheltuielilor si pregatirea unui raport de implementare
• Revizuirea cadrului fiscal
• Analiza sistemului de impozitare din Romania in vederea elaborarii de recomandari pentru a asigura ca sistemul de impozitare contribuie la promovarea si pastrarea unei cresteri economice sustenabile
• Intrarea in vigoare a modificarilor aduse Codului Fiscal prin care se reduce gradual aria de aplicabilitate a regimului special de taxare pentru microintreprinderi
• Intrarea in vigoare a: stimulente fiscale, cu scopul de a simplifica sistemul de impozitare
pentru a fi mai eficient, transparent, echitabil pana in 2024.
- legislatie pentru extinderea taxarii verzi/ecologice
• Crearea si operationalizarea Bancii Nationale de Dezvoltare ”.
