PIATA CERTIFICATELOR CU EMISII DE CARBON – Romania, in top 3 tari cu cele mai scazute emisii
Lumea Banilor face o scurta prezentare a certificatelor cu emisii de carbon in UE, dar si o succinta imagine a pietei in Romania si SUA.
Primele trei state UE cu cele mai scazute emisii de carbon sunt Suedia, Romania, Croatia. Romania a accesat sistemul de certificate de emisii de carbon odata cu intrarea in UE, in 2007. Exista aceleasi cinci domenii cele mai poluante, carora li se aplica certificate gratuite, si anume energie, industria chimica, metal si fier, productie de masini si celuloza si hartie. Toate aceste domenii au instalatii de peste 20 de megawati si sunt mari poluatori.
Ciprian Florea
Sistemul Uniunii Europene de comercializare a certificatelor de emisii de carbon este prima piata de acest gen din lume (infiintata in 2005), si reprezinta o componenta-cheie a politicilor in domeniul schimbarilor climatice. Basic, acest sistem inseamna ca firmele isi acopera emisiile de dioxid de carbon prin obtinerea unor astfel de certificate. Acestea se achizitioneaza prin licitatii sau pot fi alocate cu titlu gratuit. Sistemul este aplicabil tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, la care se adauga trei state non-membre: Liechtenstein, Norvegia si Islanda.
Dioxidul de carbon este un gaz incolor, cu efect de sera, creat prin arderea combustibilor fosili. Directiva 2003/87/CE (modificata in 2018) a Parlamentului European reglementeaza piata certificatelor de carbon. Aceasta Directiva stabileste un plafon (un maximum) de certificate anual, aferent unei piete unde sunt tranzactionate. Un certificat este echivalent unei tone de dioxid de carbon emis.
Certificatele se obtin prin alocare gratuita de catre stat sau prin tranzactionare intre operatori, care sunt companiile poluante. Certificatele gratuite se acorda marilor poluatori si au ca scop reducerea riscurilor de relocare a emisiilor si decarbonizarea.
Certificatele gratuite se aloca pe baza unei valori de referinta. Aceasta consta in nivelul mediu de emisii al celor mai eficiente 10% instalatii din fiecare sector. Exista doua sectoare-vedeta a acestor certificate alocate gratuit, si anume sectorul industrial si sectorul aviatic. Spre exemplu, in perioada 2013-2019, sectorul industrial a primit 5000 de milioane de certificate gratuite, in timp ce sectorul aviatic 200 milioane. Sectorul energetic nu beneficiaza de certificate gratuite de emisii de carbon decat in anumite conditii.
Aviatia, domeniu esential
Din punct de vedere al domeniilor de aplicabilitate al certificatelor de emisii de carbon, datele statistice ne arata ca, pana in 2020, sistemul energetic a beneficiat de 20% de astfel de certificate, urmand ca, in conformitate cu regulamentele europene, in urmatorii ani sa aiba loc scoaterea gratuitatii pentru acest domeniu. Industria, in schimb, in perioada analizata (2013-2019), a avut urmatoarea abordare: 80% certificate gratuite in 2013 si numai 30% in 2019, preconizandu-se ca, ulterior anului 2020, sa se ajunga la 0 certificate gratuite.
Aviatia, un domeniu cheie al certificatelor de emisii de carbon gratuite, a avut urmatoarea ecuatie: 82% certificate acordate gratuit, 15% prin licitatie si 3% comprimate intr-o rezerva speciala. In aviatie situatia alocarii certificatelor gratuite va ramane neschimbata si dupa 2020, fiind un domeniu esential.
Criteriul pentru alocarea certificatelor gratuite
Care anume este criteriul principal in alocarea acestor certificate gratuite? Raspunsul este incapacitatea sectorului respectiv de a transfera costurile catre clienti, prin urmare imposibilitatea transferarii acestei pierderi in pret. Cele mai afectate sectoare din acest punct de vedere sunt petrochimie, ciment si var, fier si otel si productia de ulei mineral. Aceste sectoare sunt percepute drept cele mai poluante. Alte sectoare poluante sunt energia, transporturile, manufactura si agricultura.
Evolutia pretului
Interesanta este si evolutia pretului unui certificat de emisii de carbon de-a lungul anilor. Dezvoltarea economica, politicile pro-clima si pietele verzi au coborat pretul la 2.97 euro in 2013. Cererea a devenit semnificativa, a crescut si s-a intersectat cu politica de mediu a Uniunii Europene, ceea ce a crescut pretul la 24.67 euro in 2019. Au urmat apoi doi ani apocaliptici (pandemie si razboi) care au incetinit tranzactiile, dar pretul a crescut constant, certificatele au devenit tot mai rare, data fiind incetinirea gratuitatii lor, iar pretul a ajuns in vara anului 2022 la 79.90 euro pe un certificat de emisii de carbon.
Cele mai importante burse europene unde se tranzactioneaza aceste certificate sunt European Climate Exchange (ECE), European Energy Exchange (EEE), pentru Europa continentala precum si Nordic Power Echange (NPE) pentru statele nordice.
Amprenta de carbon
O terminologie importanta in acest domeniu o reprezinta “amprenta de carbon’’, respectiv emisiile totale de carbon pe care o sera le produce intr-un anumit interval de timp. Aceasta notiune se refera la calitatea alimentelor, cele avand amprenta de carbon fiind mult mai scumpe. In Germania, de exemplu, pretul mediu al unui aliment fara amprenta de carbon este 2.25 euro in timp ce pretul cu amprenta de carbon este 5.09 euro. La nivelul UE exista o dezbatere asupra utilizarii sau nu a amprentei de carbon, dar 67% dintre cei chestionati sunt de acord cu etichetarea alimentelor in functie de amprenta de carbon.
Incepand cu 2021 se aplica reguli stricte cu privire la alocarea certificatelor gratuite, mai cu seama in sectorul energetic. Cu toate acestea, Comisia Europeana estimeaza ca in perioada 2021-2030, aproximativ 40% dintre certificatele de emisii de carbon vor continua sa fie alocate gratuit, pastrandu-se, chiar intensificandu-se si aprofundandu-se principiul “ poluatorul plateste” si, in subsidiar, “utilizatorul plateste”. Acest principiu favorizeaza in gradul cel mai inalt transportul aerian, in dauna celui feroviar.
Iata un grafic al acestei discrepante favorizabile, cu accent pe traficul aerian. 10 dintre cele mai poluante rute din Uniunea Europeana.
Emisii estimate per pasager, trafic aerian trafic feroviar
- Stockholm – Oslo 139.60 1.30
2.Oslo – Trondheim 131.90 0,50
3.Amsterdam – Londra 124.70 13.30
4.Paris – Toulouse 120.50 5.70
5.Bergen – Oslo 119.70 0.44 - Barcelona – Madrid 115.40 17.00
7.Copenhaga – Oslo 110.50 2.90
8.Lisabona – Madrid 109.30 21.70
9.Stockholm – Copenhaga 108.90 2.70 - Frankfurt – Berlin 104.50 15.00
La nivelul Uniunii Europene progresele in materie de decarbonizare au fost mult mai lente in sectorul energiei electrice din statele care au alocat certificate gratuite, investitiile axandu-se, paradoxal, pe imbunatatirea structurilor si intreprinderilor care furnizau energie pe baza de carbune.
Statistici
Prezentam cateva date statistice pentru intelegerea optima a emisiilor de carbon. In Uniunea Europeana, 10% din cei mai bogati oameni polueaza cel mai mult, mai mult decat 40% cei cu venituri medii si 50% persoane cu venituri reduse. De exemplu, 43 milioane de europeni cu venituri mari, reprezentand 10% din populatie, polueaza cat 216 milioane de europeni saraci. Cei cu venituri medii, in numar de 173 milioane, produc 46% din emisiile de carbon la nivel UE.
Astfel:
-Cei mai bogati 1% europeni (4.7 milioane), produc 7% din emisii;
-Emisiile celor mai saraci 50% europeni au scazut cu 24%;
-Ale celor cu venit mediu, 40% dintre europeni, au scazut cu 13%;
-In acest timp, emisiile celor mai bogati 10% europeni au crescut cu 3%, iar al celor mai bogati 1%, au crescut cu 5%.
-La nivel global, UE produce 15% din totalul emisiilor, aceasta la o populatie de 7%.
Primele trei state UE cu cele mai scazute emisii de carbon sunt Suedia, Romania, Croatia. Prin urmare, Romania ocupa un loc formidabil, si acest lucru trebuie apreciat, conservat si marketizat in urmatorii ani, desigur, pastrandu-ne pozitia de tara nepoluanta. La polul opus, cele mai poluante tari din UE sunt Luxemburg, Belgia, Estonia. Urmeaza Malta si Germania. Franta si Spania, state bogate, mari consumatoare, sunt dezirabile pentru ca au consumul bazat pe energii regenerabile(Spania) si centrale nucleare (Franta). Cei mai bogati 1% luxemburghezi consuma de 26 de ori mai mult decat media UE.
Cauzele poluarii
Cauzele poluarii sunt puterea de cumparare ridicata si dependenta de importurile de combustibili, Luxemburg fiind o tara cu densitate mica a populatiei, fara resurse, dar cu trecut valoros in sistemul bancar, rentier si servicii. Cei mai saraci 50% de luxemburghezi polueaza mai mult decat 10% dintre cei mai bogati francezi, suedezi, romani.
Emisiile per capita in UE trebuie reduse la 2.1t CO2/an pana in 2030, pentru a limita pe glob incalzirea la 1.5grade C. Din pacate, in momentul de fata, chiar si emisiile per capita ai celor mai saraci 50% europeni sunt duble, la 42 t CO2/an.
-10% dintre cei mai bogati europeni, au emisii de 10 ori peste obiectivele stabilite;
-1% cei mai bogati europeni, au aceste emisii de 30 de ori, peste.
Situatia Romaniei
Romania a accesat sistemul de certificate de emisii de carbon odata cu intrarea in UE, in 2007. Exista aceleasi cinci domenii cele mai poluante, carora li se aplica certificate gratuite, si anume energie, industria chimica, metal si fier, productie de masini si celuloza si hartie. Toate aceste domenii au instalatii de peste 20 de megawati si sunt mari poluatori.
Romania, alaturi de Bulgaria sunt singurele tari care au mai primit certificate gratuite. Piata certificatelor din Romania este foarte activa, actualmente companiile romanesti tranzactioneaza sute de mii de certificate. Daca, in plina pandemie (aprilie 2020), pretul unui certificat valora 15 euro, la inceputul anului 2022 ajunsese la 90 de euro, stabilizandu-se de curand la 79 de euro.
Inca din 2019 certificatele de emisii de carbon au fost asimilate activelor financiare, ceea ce a crescut incomensurabil tranzactiile speculative, ducand la cresterea pretului si, ulterior, la scaderea ofertei.
33 de companii energointensive au primit ajutoare de stat in 2020. In Romania pretul energiei este alcatuit in procent de 70% de pretul certificatului de emisii de carbon. Statistic,Romania sta cel mai bine la nivel UE: 1% dintre cei mai bogati romani polueaza identic cu cei 1% cei mai bogati suedezi si mai putin decat cei mai bogati 1% bulgari. Doar cei 1% cei mai bogati croati polueaza in UE mai putin decat romanii. In schimb, 40% dintre romanii cu venituri medii si cei 50% ceri mai saraci romani sunt responsabili de cea mai putina poluare la nivelul UE.
Concluzii
Sistemul de comercializare al certificatelor de emisii de carbon al UE a fost gandit in scopul reducerii poluarii cu gaze cu efect de sera. Din pacate nu este prea eficient, alocarea de certificate cu titlu gratuit facandu-se aleatoriu si, adeseori, partinitor, indiferent de tara. De asemenea, acest sistem a fost supus fraudei de mai multe ori, fiind ineficient si din punct de vedere al costurilor, zeci de miliarde de euro fiind investiti sau alocati fara o planificare atenta si fara o analiza anterioara pertinenta. Cu toate acestea, anii urmatori par a fi favorabili pentru tranzactiile cu certificate de emisii de carbon datorita volatilitatii ridicate a pretului de tranzactie, a lichiditatii din piete si, mai ales, a imprevizibiltatii evenimentelor politice,care se succed in viteza. Certificatele vor deveni extrem de tranzactionate si vor fi un instrument riscant, volatil.
SUA, lider mondial
SUA au emisiile de carbon per capita dublu cat in UE, de aceea in aceasta tara exista si cele mai multe certificate de emisii de carbon, aproape jumatate din totalul mondial. Aceasta se intampla datorita sprijinului guvernamental si statal pentru noile tehnologii, SUA devenind in acest sens lider la nivel mondial.
Totusi, nu toate statele din interiorul SUA aplica politici de mediu: statele centrale si sudice au cele mai putine politici indreptate impotriva emisiilor de carbon, multe preferand combustibilii fosili, avand industrii intregi care se bazeaza pe acestea. In schimb, statele progresiste de pe Coasta de Vest (California, Oregon, Washington) si cele din New England (Massachusetts, Vermont, Maine etc) sunt campionii aplicarii politicilor de minimizare a emisiilor de carbon, ele avand si pietele cele mai mari de tranzactionare a certificatelor.
`Succesul SUA in aceasta problematica a emisiilor de carbon si a certificatelor aferente se datoreaza principiului “all of society action’’ – idee calauzitoare in aplicarea si implementarea programelor anti-poluare.
