PENSIILE SPECIALE: PROPUNEREA BANCII MONDIALE – Patru scenarii puse in discutie
Pensiile speciale raman un subiect sensibil, iar Guvernul trebuie sa rezolve problema, mai ales ca sunt cerinte din afara.
Banca Mondiala a propus patru scenarii in ceea ce priveste pensiile de serviciu din sectorul civil, si anume eliminarea imediata a tuturor pensiilor de serviciu sau eliminarea pensiilor de serviciu pentru toti cei care nu au acumulat inca vechimea, inghetarea tuturor pensiilor de serviciu, un nou plafon de referinta pentru cei nou intrati in sistem, sau optiunea reformarii pensiilor speciale pentru toti.
Potrivit Raportului de analiza, evaluarea impactului si recomandari pentru reforma pensiilor speciale elaborate de Banca Mondiala, aceste scenarii nu se refera la indemnizatiile parlamentarilor si primarilor, arata agerpres.
"Spre deosebire de participantii la planul de pensii militare, lucratorii care beneficiaza de pensii de serviciu public participa la sistemul general de pensii si pot primi un supliment de la bugetul de stat", se arata in document.
Prmiul scenariu
Un prim scenariu este eliminarea imediata a tuturor pensiilor de serviciu sau eliminarea pensiilor de serviciu pentru toti cei care nu au acumulat inca vechimea care le da dreptul la aceste pensii la o anumita data. Aceeasi regula ar putea fi aplicata si celor care aveau doar un serviciu minim de pensie speciala la o anumita data.
"Este foarte probabil ca o astfel de decizie sa fie contestata in instanta, existand precedentul cand o astfel de incercare a fost facuta imposibil de implementat prin deciziile Curtii Constitutionale. Nu este clar daca un alt efort similar ar putea avea succes. In plus, un numar mare de lucratori din aceste categorii sunt deja eligibili pentru pensionare", se mentioneaza in raport.
Scenariul 2
Scenariul al doilea ia in calcul inghetarea tuturor pensiilor de serviciu. Aceasta optiune se refera la stoparea acumularii de beneficii suplimentare in viitor, fara a afecta drepturile deja castigate.
"Prin aceasta abordare, s-ar mentine beneficiile pentru actualii pensionari si pentru lucratorii activi care intrunesc conditiile de pensionare. Cu toate acestea, pentru persoanele care la data respectiva nu intrunesc conditiile de pensionare, se elimina integral dreptul la pensie de serviciu", se arata in document.
Scenariul 3
Scenariul al treilea presupune un nou plafon de referinta pentru cei nou intrati in sistem. Din aceasta perspectiva, toti lucratorii nou intrati dupa o anumita data ar fi eligibili pentru pensii mult mai mici fata de cele aflate in plata.
"Aceasta abordare ar putea crea discriminare intre lucratorii aflati in situatii similare. Doi lucratori in pozitii identice ar putea avea dreptul la beneficii de pensie semnificativ diferite in functie doar de data la care au fost angajati", atrage atentia BM.
Scenariul 4
"Varianta promovata de Guvern prin L4/2023: considerandu-se ca eliminarea completa sau inghetarea pensiilor speciale nu este de dorit si/sau fezabila din punct de vedere politic sau ca stabilirea unei scheme de pensii diferite pentru noii intrati nu este fezabila, atunci cea mai buna abordare ar fi reformarea pensiilor de serviciu. Pentru acest tip de reforma, este important sa se acorde o atentie deosebita eforturilor anterioare de reforma si actiunilor judecatoresti, astfel incat greselile din trecut sa nu se repete", precizeaza Ministerul Muncii.
Se subliniaza ca principalul obiectiv al proiectului de lege este eficientizarea (in sensul scaderii cheltuielilor bugetare) si eliminarea posibilitatilor de a abuza de sistemul de pensii de serviciu.
Prevederile proiectului de lege aliniaza vechimea minima in profesiile acoperite de pensiile de serviciu la cea a sistemului general, uniformizeaza perioada de referinta a castigurilor pentru toate pensiile de serviciu, reduce rata de inlocuire garantata a pensiilor de serviciu si elimina majorarea ratei de inlocuire a vechimii suplimentare si, cel mai important, elimina cele mai evidente oportunitati de a abuza de sistem (cum ar fi vechimea asimilata in afara profesiei pentru magistrati si capacitatea de a obtine pensie peste 100% din salariul net la momentul pensionarii sau posibilitatea de a se pensiona cu pensie speciala redusa cu o vechime de numai 4 ani in alte profesii care presupun pensii de serviciu public).
Toate aceste masuri vor reduce numarul beneficiarilor eligibili pentru pensii de serviciu si ar creste ponderea pensiilor acestora ca urmare a contributiile platite, ceea ce intareste alinierea prestatiilor la principiul contributiv:, arata agerpres.
Angajamenele asumate
In concluzie, prevederile L4/2023 raspund la angajamentele asumate prin PNRR, conform raportului Bancii Mondiale, dupa cum urmeaza: Angajamente PNRR (jalon 215) Modul cum L4/2023 raspunde acestor angajamente: Noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale si le va alinia la principiul contributivitatii; Nu se vor crea noi categorii de pensii speciale, iar categoriile actuale vor fi rationalizate; Pensiile speciale se calculeaza pe baza principiului contributivitatii, a vechimii in profesie si a reajustarii procentului legat de veniturile obtinute. Perioada minima de cotizare este similara cu cea aplicata in fondul public de pensii; Protectia deciziilor Curtii Constitutionale se va referi numai la pensiile magistratilor, nu si la alte categorii, si se va referi numai la limitele explicite din argumentele Curtii; Nicio pensie speciala nu poate depasi venitul obtinut in cursul perioadei de cotizare; Alinierea vechimii minime in specialitate pentru pensiile de serviciu la standardele aferente sistemului public de pensii; Uniformizarea perioadei de referinta", spune Ministerul Muncii.
Recomandari
Documentul Bancii Mondiale prevede si o serie de recomandari: alinierea principiilor de administrare a pensiilor militare cu alte pensii de serviciu. Un astfel de sistem ar permite portabilitatea drepturilor de pensie obtinute cu serviciul militar si ar permite o tranzitie mai usoara in si in afara armatei, deschizand calea unei convergente ulterioare a parametrilor sistemului militar cu cel general; introducerea impozitarii progresive a suplimentului la pensiile de serviciu finantate de la buget, un mecanism eficient de reducere a inegalitatilor rezultate fiind impozitarea speciala a cotei din beneficiul finantat de la bugetul de stat.
"Acesta poate fi etalonat in functie de cuantumul suplimentului din buget sau poate fi declansat atunci cand ponderea suplimentului depaseste anumiti parametri (de exemplu, atunci cand suplimentarea depaseste cota finantata din contributii si astfel beneficiul este definit mai mult in functie de completare decat de contributii). Beneficiile magistratilor, de exemplu, a caror formula este protejata de sentinta Curtii Constitutionale a Romaniei, primesc marea majoritate (peste 90%) din beneficiul lor de la buget, si nu din contributii. Cazuri de completari mult mai mari decat contributiile sunt posibile si pentru alte pensii de serviciu. Chiar si in randul beneficiarilor de pensii speciale exista o inegalitate semnificativa intre segmentul de 10% superior al beneficiarilor care primesc pensii de pana la 3,5 ori mai mari fata de cei 10% din segmentul inferior al beneficiarilor. Aceasta recomandare necesita consultari suplimentare cu Ministerul Finantelor si Agentia Nationala de Administrare Fiscala a Romaniei", spun expertii bancii, potrivit agerpres.
Pensiile magistratilor
"In timp ce toate pensiile de serviciu sunt mai mari la pensionare in comparatie cu prestatia generala a sistemului de pensii datorita garantiei mai mari a ratei de inlocuire si a unei abordari mai generoase de calcul a beneficiilor, aceste inegalitati se reduc in timp datorita ratei de indexare mai scazute aplicate pensiilor de serviciu, cu exceptia magistratilor. Pentru magistrati, situatia este inversa. Nu numai ca beneficiul este mult mai mare decat in sistemul general, dar indexarea pe salarii este si mai generoasa, crescand inegalitatea in timp. O analiza juridica ulterioara este necesara pentru optiunile de aliniere a ratei de indexare cu cea utilizata pentru alte pensii de serviciu in limitele deciziei Curtii Constitutionale care protejeaza beneficiul magistratilor. Cu toate acestea, o astfel de schimbare ar contribui la reducerea celor mai izbitoare inegalitati din sistemul de pensii", se arata in raport.