PENSIILE MILITARE – Inalta Curte a luat decizia: „Beneficiaza de un spor de 10%, 15% si, respectiv, 20% al cuantumului pensiei”

6378
a scazut roboru

foto: digi24

Lumea Banilor prezinta Decizia 16/2021 prin care Inalta Curte de Casatie si Justitie-Completul pentru solutionarea recursului in interesul legii, a luat in discutie sesizarea formulata de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Bucuresti privind pensiile militare.

Sesizarea a vizat urmatoarea problema de drept:
„In interpretarea dispozitiilor art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificarile si completarile ulterioare, coroborate cu cele ale art. 28 si art. 30 din Legea nr. 223/2015, sporul pentru contributia la Fondul de pensie suplimentara prevazut de art. 108 din Legea nr. 223/2015 intra in baza de calcul al pensiei, fiind, prin urmare, supus plafonarii prevazute de art. 30 din Legea nr. 223/2015, sau este un drept care nu face parte din pensie, astfel ca trebuie adaugat la cuantumul acesteia?”.

In urma analizarii cauzei, judecatorii supremi au admis, in parte, sesizarea Curtii de Apel Bucuresti.

Iata decizia ICCJ:

„Admite recursul in interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Bucuresti si, in consecinta, stabileste ca:

    In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificarile si completarile ulterioare, raportate la prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificarile si completarile ulterioare, pensionarii militari decorati cu ordinul ‘Meritul Militar’ clasele a III-a, a II-a si I beneficiaza de un spor de 10%, 15% si, respectiv, 20% al cuantumului pensiei, fara insa ca prin aplicarea acestui spor pensia neta sa poata fi mai mare decat media soldelor/salariilor lunare nete corespunzatoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse in baza de calcul al pensiei.

    Respinge, ca inadmisibila, sesizarea formulata de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Bucuresti cu privire la interpretarea dispozitiilor art. 108, coroborate cu cele ale art. 28 si art. 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la sporul pentru contributia la Fondul de pensie suplimentara, in sensul ca acesta intra in baza de calcul al pensiei, fiind, prin urmare, supus plafonarii prevazute de art. 30 din aceeasi lege, sau este un drept care nu face parte din pensie, astfel ca trebuie adaugat la cuantumul acesteia.
    Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedura civila”.

Iata pasaje din decizia Inaltei Curti, pe care o atasam integral la finalul articolului:

Singura problema de drept care formeaza obiectul recursului in interesul legii si care indeplineste conditiile de admisibilitate vizeaza sporul pentru semnul onorific, respectiv daca acesta este sau nu supus plafonarii prevazute de art. 60 din Legea nr. 223/2015.
In conformitate cu prevederile alin. 3 al art. 11 din Legea nr. 80/1995, pensionarii militari decorati cu ordinul ‘Meritul Militar’ clasele a III-a, a II-a si I beneficiaza de un spor de 10%, 15% si, respectiv, 20% al cuantumului pensiei.
Prin urmare, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru solutionarea recursului in interesul legii va trebui sa stabileasca aplicarea si interpretarea dispozitiilor legale privitoare la modalitatea de calculare a sporului corespunzator semnului onorific ‘Meritul Militar’, prevazut de art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995, respectiv daca acesta se include in cuantumul brut al pensiei militare, careia i se aplica impozitul pe venit, potrivit art. 3 lit. m) din Legea nr. 223/2015, ori se aplica cuantumului pensiei nete, stabilit potrivit art. 60 din Legea nr. 223/2015, ceea ce are ca efect augmentarea venitului net al militarului pensionat.
Intr-o prima orientare jurisprudentiala s-a apreciat ca sporul pentru semnul onorific este supus plafonarii prevazute de art. 60 din Legea nr. 223/2015.
In cea de-a doua orientare jurisprudentiala s-a apreciat ca acest spor nu este supus plafonarii prevazute de lege.
In ceea ce priveste interpretarea art. 60 din Legea nr. 223/2015, astfel cum a fost modificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2017, prin Decizia nr. 63 din 26 octombrie 2020, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1295 din 28 decembrie 2020, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit urmatoarele: pensia militara de stat neta, calculata conform dispozitiilor art. 3 lit. m) din Legea nr. 223/2015, dupa deducerea impozitului pe venit, potrivit legislatiei in vigoare, este plafonata la cuantumul mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzatoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse in baza de calcul al pensiei, deja actualizate, conform dispozitiilor art. 28 alin. (1), la data deschiderii dreptului de pensie.
In motivare, Inalta Curte a retinut ca un alt element in raport cu care se stabileste cuantumul pensiei militare a carei baza de calcul este determinata conform regulilor de la art. 28 din Legea nr. 223/2015 este impus de art. 60 alin. (1) din aceeasi lege. Prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2017, art. 60 din Legea nr. 223/2015 a fost modificat, in sensul ca are urmatorul cuprins: ‘La stabilirea pensiei militare de stat, pensia neta nu poate fi mai mare decat media soldelor/salariilor lunare nete corespunzatoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse in baza de calcul al pensiei’.
S-a mai mentionat faptul ca art. 3 lit. m) din aceeasi lege, astfel cum a fost modificat prin aceeasi Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2017, dispune ca ‘pensia neta’ reprezinta pensia militara de stat stabilita in cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislatiei in vigoare.
Art. 60 din Legea nr. 223/2015, in forma expusa mai sus, a facut obiectul controlului de constitutionalitate, iar prin Decizia nr. 849 din 12 decembrie 2019, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 206 din 13 martie 2020, instanta de contencios constitutional a retinut ca:’ Referitor la critica prevederilor art. 60 din Legea nr. 223/2015, modificate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2017, care nu mai prevad actualizarea pensiilor de serviciu, Curtea observa ca, potrivit acestor dispozitii de lege, pensia militara de stat neta nu poate fi mai mare decat media soldelor/salariilor lunare nete corespunzatoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse in baza de calcul al pensiei. Curtea retine ca aceasta reglementare este in acord cu dispozitiile art. 47 alin. (2) din Constitutie, potrivit carora cetatenii au dreptul la pensie si la alte drepturi de asigurari sociale, in conditiile legii’.

Interpretarea legii

Procedand la o interpretare sistematica a legii, prin luarea in considerare a legaturilor textului de lege interpretat cu alte dispozitii din acelasi act normativ, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a determinat domeniul de aplicare al art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, astfel cum a fost acesta modificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2017.
In acest sens s-a retinut ca art. 60 din Legea nr. 223/2015 dispune plafonarea pensiei nete la media soldelor/salariilor lunare nete corespunzatoare soldelor/salariilor lunare brute, astfel cum aceasta este calculata potrivit art. 28 din acelasi act normativ, deci se refera la media soldelor, actualizate deja prin transpunerea elementelor componente ale soldei/salariului lunar brut realizat la functia de baza, la data deschiderii drepturilor de pensie (folosindu-se in mod expres sintagma ‘cuprinse in baza de calcul al pensiei’).
Aceeasi referire este facuta si la art. 3 lit. l) din Legea nr. 223/2015, astfel cum a fost modificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2017, potrivit caruia ‘solda/salariul lunar net reprezinta solda/salariul lunar brut prevazuta/prevazut la art. 28 alin. (1) din care se deduce contributia individuala la bugetul de stat, contributia individuala la bugetul asigurarilor sociale de sanatate si impozitul pe venit, potrivit legislatiei in vigoare’
In conditiile in care s-a stabilit anterior ca baza de calcul al pensiei prevazute de art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 este formata din media celor 6 solde/salarii lunare brute, deja actualizate prin transpunerea, la data deschiderii drepturilor de pensie, a fiecarui element component al soldei lunare brute realizate la functia de baza, nu a fost primita interpretarea in sensul ca art. 60 din Legea nr. 223/2015 se refera la plafonarea pensiei nete militare de stat la media soldelor/salariilor lunare nete corespunzatoare soldelor/salariilor lunare brute efectiv incasate in cele 6 luni alese.
Procedand si la interpretarea istorico-teleologica a art. 60 din Legea nr. 223/2015, modalitate ce ajuta la stabilirea sensului unei dispozitii legale prin urmarirea finalitatii dorite de legiuitor la adoptarea actului normativ din care face parte acea dispozitie, instanta suprema, analizand expunerea de motive a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2017, a constatat ca legiuitorul, desi a acceptat ca baza de calcul al pensiei sa fie media drepturilor salariale din cele 6 luni alese de viitorii pensionari, actualizate, prin transpunerea soldelor/salariilor brute de la data deschiderii dreptului de pensie, prin modificarea textului normativ, s-a asigurat ca la stabilirea pensiei nete militare de stat sa nu se depaseasca valoarea neta a acestora si sa nu se mai procedeze la actualizarea anuala a pensiei astfel stabilite in raport cu majorarea drepturilor salariale ale personalului aflat in activitate.
Concluzia la care s-a ajuns a fost aceea ca nu se poate aprecia ca modificarea art. 60 prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2017 nu este corelata cu dispozitiile din forma anterioara a Legii nr. 223/2015, fiind clar ca legiuitorul a urmarit ca nivelul pensiei militare sa nu depaseasca un anumit plafon, atributia de legiferare a acestuia fiind un drept constitutional exclusiv acordat, fara a putea fi supus unor limitari sau ingerinte din partea altor puteri ale statului, potrivit art. 1 alin. (4) din Constitutia Romaniei.

Modalitatea de calcul

Sporul aferent semnului onorific reprezinta un procent care are ca efect majorarea cuantumului rezultat in urma aplicarii prevederilor art. 29 si 30 din Legea nr. 223/2015, insa acesta intra in cuantumul pensiei brute, concluzie ce deriva din caracterul sau de spor aplicat la cuantumul initial si cat timp modalitatea de calcul se prezinta sub forma unui spor adaugat la pensie, natura juridica a beneficiului in discutie neputand fi decat aceea a pensiei pe care o intregeste, reprezentand un drept ce intra in cuantumul pensiei brute.
De principiu, orice spor sau majorare se aplica anterior impozitarii sau deducerii contributiilor de asigurari sociale si de sanatate, fiind optiunea legiuitorului de a stabili un prag sau procent maxim al pensiei, astfel incat instanta nu este indreptatita sa nesocoteasca aceasta vointa consacrata legislativ. Nu se poate considera ca ar surveni o egalizare a pensiilor intre cei care detin un asemenea semn onorific si cei care nu il detin intrucat legiuitorul poate sa plafoneze pensiile militare in functie de resursele bugetare de care statul dispune.
Daca s-ar imbratisa cealalta orientare jurisprudentiala, in sensul ca sporul in analiza se aplica dupa calculul pensiei militare si plafonarea ei potrivit dispozitiilor art. 60 din Legea nr. 223/2015, este evident ca se va depasi limita maxima prevazuta de legiuitor – pensia neta nu poate fi mai mare decat media soldelor/salariilor lunare nete corespunzatoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse in baza de calcul al pensiei.
Nici imprejurarea ca sporul pentru semnul onorific este prevazut de un alt act normativ, care a intrat in vigoare anterior Legii nr. 223/2015, nu poate determina concluzia contrara de vreme ce aceasta din urma lege instituie o reglementare unitara a pensiilor militare, prevazand expres atat elementele care intra in formula de calcul al pensiei, cat si plafonarile cuantumului pensiei rezultate. Este evident ca prin noua reglementare legislatorul roman a avut in vedere, la momentul adoptarii actualei Legi a pensiilor militare de stat, ca mai sunt prevazute, prin alte acte normative care privesc pensionarii militari, unele sporuri ale cuantumului pensiei, asa cum este si cazul sporului reglementat de art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995, cu privire la care nu a dorit sa instituie nicio derogare de la modalitatea de stabilire a pensiei nete, cuprinsa in legea-cadru a pensiilor militare de stat.
Potrivit art. 3 lit. m) din Legea nr. 223/2015 (prevedere legala introdusa prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2017), pensia neta reprezinta pensia militara de stat stabilita in cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislatiei in vigoare.

Detinerea semnului onorific

Coroborand aceste doua dispozitii legale se constata ca detinerea semnului onorific ‘Meritul Militar’ are ca efect majorarea cuantumului pensiei prin aplicarea unui spor, diferentiat, in functie de clasa semnului onorific, insa, asa cum o arata chiar si denumirea sa, acest venit nu reprezinta un drept distinct fata de pensie, neavand o existenta de sine statatoare, ci este o componenta a pensiei militare de stat tocmai pentru ca insasi determinarea lui concreta se raporteaza la cuantumul pensiei la care se aplica sporul prevazut de lege.
Plafonarea, conform prevederilor art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, se refera la pensia neta, care se determina potrivit dispozitiilor art. 3 lit. m) din acelasi act normativ, prin deducerea impozitului pe venit din cuantumul pensiei brute. Prin urmare, pensia in integralitatea ei este supusa plafonarii prevazute de art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015.
Este adevarat ca beneficiul semnului onorific nu intra in baza de calcul al pensiei, care se determina potrivit art. 28 din Legea nr. 223/2015, ci el reprezinta un procent care are ca efect majorarea cuantumului pensiei in urma aplicarii prevederilor art. 29 si 30 din aceeasi lege, insa intra in cuantumul pensiei brute, concluzie care deriva din caracterul sau de spor aplicat la cuantumul pensiei initiale. Atat timp cat modalitatea de calcul se prezinta sub forma unui spor adaugat la pensie, natura juridica a beneficiului in discutie nu poate fi decat aceea a pensiei pe care o intregeste, reprezentand un drept care intra in cuantumul pensiei brute. Altfel spus, fiind un spor al cuantumului pensiei, sporul pentru semnul onorific este un element component al pensiei, si nu un drept distinct, neavand relevanta faptul ca este prevazut intr-o lege diferita de Legea nr. 223/2015.
Se mai impune a fi relevat faptul ca acest drept patrimonial nu a fost incasat niciodata de militari pe parcursul exercitarii atributiilor de serviciu, pe durata activitatii militarii primind semnul onorific, respectiv insemnul decoratiei si brevetul. Prin urmare, sporul aferent semnului onorific este un element care se ia in calcul la stabilirea pensiei, dar nu face parte din baza de calcul al pensiei.
Natura juridica a acestui spor rezulta si din faptul ca art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 nu are o existenta de sine statatoare si nu confera un drept patrimonial care exista independent de stabilirea pensiei de serviciu, ci acesta devine efectiv si capata efecte juridice numai in legatura directa cu stabilirea pensiei militare de stat. Mai mult, respectivul drept nu supravietuieste suspendarii pensiei sau incetarii/revocarii pensiei, in cazurile prevazute de lege, pentru a putea fi considerat un drept patrimonial distinct. Astfel, acest caz nu vizeaza situatia unei indemnizatii sau a unui beneficiu care se acorda cu ocazia iesirii la pensie a titularului semnului onorific, cat timp nu exista niciun text de lege in acest sens. Totodata, nu exista o diferenta intre caracterul contributiv al pensiei si caracterul necontributiv al emolumentului decoratiei, in conditiile in care pensia militara de stat este o pensie de serviciu care nu are la baza principiul contributivitatii.
Modalitatea de calcul prin raportare la sporul onorific rezulta si din formularea cuprinsului art. 30 si 60 din Legea nr. 223/2015. Astfel, pe de o parte, art. 30 face referire strict la pensia stabilita, recalculata si actualizata ‘in conditiile prezentei legi’, in timp ce art. 60 cuprinde o formulare generala, incluzand, prin urmare, toate elementele componente ale pensiei, asa cum sunt ele stabilite prin Legea nr. 223/2015, dar si prin alte legi, inclusiv prin Legea nr. 80/1995. Toate aceste elemente, indiferent de actul normativ care le prevede, vor fi plafonate in conformitate cu dispozitiile legii-cadru a pensiilor militare de stat.
Avand in vedere ca exceptiile sunt de stricta interpretare si trebuie expres prevazute de legiuitor, instanta de judecata nu poate adauga, pe cale de interpretare, elemente de calcul al pensiei care sa se adauge la cuantumul plafonat al pensiei militare de stat expres prevazut de legiuitor prin art. 60 din Legea nr. 223/2015.

Ce a vrut leguitorul

Vointa legiuitorului este univoca: prin plafonarea introdusa prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2017, care a modificat cuprinsul art. 60 din Legea nr. 223/2015, s-a urmarit stabilirea unei limite maxime a pensiilor de serviciu, al caror cuantum a fost considerat a fi vadit mai mare fata de pensia medie din sistemul public de pensii. Or, a stabili posibilitatea depasirii acestui plafon prin adaugarea sporului pentru semnul onorific ar conduce la golirea de continut a prevederilor anterior mentionate, aceasta fiind o interpretare contrara spiritului legii.
Tinand seama si de succesiunea normelor in timp, prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015 se vor aplica inclusiv cu privire la sporul prevazut de art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995.
Prin urmare, din analiza sistematica si teleologica a reglementarilor cuprinse in cele doua acte normative la care s-a facut referire la punctul anterior reiese cu claritate ca aplicarea art. 60 din Legea nr. 223/2015 trebuie facuta fara nicio exceptie, plafonarea pensiei nete privind orice fel de spor al cuantumului pensiei, de care ar putea beneficia un militar, operatiunea vizand, de fapt, intregul cuantum al pensiei militare, astfel cum a fost el determinat cu toate elementele sale componente.
La momentul publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a Legii nr. 223/2015, art. 60 avea urmatorul cuprins:
‘(1) Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizeaza ori de cate ori se majoreaza solda de grad/salariul gradului profesional si/sau solda de functie/salariul de functie al militarilor, politistilor si functionarilor publici cu statut special, in procentele stabilite la art. 29, 30 si 108 si in functie de vechimea valorificata prin ultima decizie de pensie, astfel:
a) potrivit gradului militar/profesional avut la data trecerii in rezerva/incetarii raporturilor de serviciu si a mediei soldelor de functie/salariilor de functie indeplinite in 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, la cererea persoanelor ale caror drepturi de pensie au fost deschise inainte de intrarea in vigoare a prezentei legi;
b) in functie de gradul militar/profesional detinut la data trecerii in rezerva/incetarii raporturilor de serviciu si media soldelor de functie/salariilor de functie detinute in cele 6 luni alese conform prevederilor art. 28 pentru drepturile de pensie deschise in baza prezentei legi.
(2) In situatia in care, in termen de 6 luni de la data primei majorari, persoanele indreptatite nu depun cerere in acest sens, actualizarea se face, din oficiu, pe baza mediei soldelor de functie/salariilor de functie din ultimele 6 luni de activitate.
(3) In anul in care pot fi aplicate atat prevederile art. 59, cat si cele ale alin. (1), se aplica dispozitiile cele mai favorabile.
(4) Procedura de actualizare prevazuta la alin. (1) se stabileste prin ordin comun al conducatorilor institutiilor din domeniul apararii nationale, ordinii publice si securitatii nationale, emis in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi’.
Prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, legiuitorul delegat a urmarit sa plafoneze cuantumul net al pensiilor militare stabilite in conformitate cu prevederile Legii nr. 223/2015 la valoarea neta a bazei de calcul utilizate la stabilirea pensiei, adica la media soldelor lunare nete realizate de militar in perioada de referinta, indiferent de vechimea cumulata a acestuia (cu relevanta in stabilirea procentului aplicat bazei de calcul din formula de calcul) sau de acordarea sporului la cuantumul pensiei in conformitate cu prevederile art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995.
In acest sens, art. 60 din Legea nr. 223/2015 a primit urmatoarea formulare: ‘La stabilirea pensiei militare de stat, pensia neta nu poate fi mai mare decat media soldelor/salariilor lunare nete corespunzatoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse in baza de calcul al pensiei’.

Modificarea legislativa

Modificarea legislativa nu opereaza asupra prevederilor art. 11 din Legea nr. 80/1995 decat intr-un singur sens, respectiv stabileste o limita maxima a cuantumului net al pensiei militare, acesta fiind, de altfel, si sensul art. 1 din Legea nr. 223/2015. Acest din urma text prevede ca ‘Dreptul la pensii si asigurari sociale pentru militari, politisti si functionari publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare este garantat de stat si se exercita, in conditiile prezentei legi (…)’.
Un alt argument il reprezinta faptul ca veniturile din pensie sunt supuse impozitului pe venit, asa cum rezulta din prevederile art. 61 lit. e), raportat la art. 99 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare (Codul fiscal), neexistand nicio dispozitie derogatorie in ceea ce priveste sporul pentru semnul onorific, cu consecinta ca si acest beneficiu este inclus in cuantumul brut al pensiei militare, care constituie, in integralitate, baza de calcul pentru stabilirea impozitului pe venitul din pensie si din care se determina, prin deducerea acestui impozit, pensia neta.
De altfel, trebuie retinut ca legiuitorul a statuat la art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 dreptul la un anumit spor al cuantumului pensiei militare, fara a exista o prevedere legala prin care sa se specifice in mod expres ca sporul in discutie nu este supus impozitarii. Or, Codul fiscal instituie regula impozitarii tuturor veniturilor din pensii, prin art. 101 alin. (1) stabilind ca orice platitor de venituri din pensii are obligatia de a calcula lunar impozitul aferent acestui venit, de a-l retine si de a-l plati la bugetul de stat, potrivit prevederilor acestui articol.
Ca atare, neimpozitarea sporului pentru conferirea semnului onorific, fiind o exceptie de la regula, trebuia prevazuta in mod expres, ceea ce nu s-a intamplat.
In conditiile in care pensia neta este plafonata prin alin. (1) al art. 60 din Legea nr. 223/2015, nu exista nicio ratiune pentru ca sporul prevazut de art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 sa fie aplicat la pensia neta, aceasta din urma nefiind un rezultat intermediar in calculul pensiei militare de stat, la care sa se mai adauge vreun supliment, in suma fixa sau in procent, ci rezultatul final al modului de calcul al pensiei militare. Altfel spus, stabilirea pensiei nete este ultima operatiune de calcul aritmetic pentru determinarea pensiei militare de stat si consta in scaderea, din pensia bruta, a impozitului pe venit datorat statului, la pensia neta nemaiputandu-se adauga niciun alt beneficiu.

Sustinerile CCR

De altfel, Curtea Constitutionala a retinut in mod constant ca pensia de serviciu este compusa, principial, din doua elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, si anume: pensia contributiva si un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributiva, sa reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit in legea speciala. Acordarea acestui supliment tine de politica statului in domeniul asigurarilor sociale si nu se subsumeaza dreptului constitutional la pensie, ca element constitutiv al acestuia, obligatia statului fiind aceea de a nu reduce cuantumul pensiei sub nivelul stabilit in sistemul general de pensionare, intrucat, prin calitatea de asigurat la sistemul de asigurari sociale, persoana in cauza si-a garantat dreptul la pensia de drept comun, tocmai prin plata contributiilor (Decizia nr. 652 din 30 octombrie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 114 din 13 februarie 2019, paragraful 17).
Referitor la instituirea prin lege a unui plafon al pensiei militare de stat, prin Decizia nr. 450 din 30 mai 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 558 din 28 iunie 2006, Curtea Constitutionala a constatat ca dreptul la pensie este un drept fundamental, consacrat de art. 47 alin. (2) din Constitutie, dar se exercita in conditiile prevazute de lege. Astfel, legiuitorul este liber sa stabileasca in ce conditii si pe baza caror criterii se acorda pensia, baza de calcul si cuantumul acesteia, in raport cu situatia concreta a fiecarui titular al dreptului. Nici Constitutia si nici vreun instrument juridic international nu prevad cuantumul pensiei de care trebuie sa beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabileste prin legislatia nationala, legiuitorul putand sa prevada o limita minima a cuantumului pensiei, precum si plafonul maxim al acesteia. Norma criticata pentru neconstitutionalitate prevede, ca si in cazul tuturor celorlalte tipuri de pensie de serviciu, ca, indiferent de rezultatul calculului aritmetic privind adaugarea sporurilor, cuantumul pensiei acordate nu poate fi mai mare de 100% din baza de calcul. Curtea a apreciat ca aceasta reglementare nu are caracter discriminatoriu, ci reprezinta o dispozitie de plafonare a cuantumului pensiei, care se inscrie intre prerogativele legiuitorului.
Totodata, prin Decizia nr. 1.234 din 6 octombrie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009, s-a retinut ca prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001 (fosta Lege privind pensiile militare de stat) instituie un principiu general valabil in sistemul public de pensii, potrivit caruia cuantumul pensiei nu poate depasi venitul. Cu respectarea acestui principiu, fiecare pensionar militar beneficiaza de pensie in cuantumul rezultat in raport cu vechimea in activitate si venitul realizat anterior pensionarii. Aceasta reglementare este in perfect acord cu principiul consacrat de art. 47 alin. (2) din Constitutie, potrivit caruia cetatenii au dreptul la pensie si la alte drepturi de asigurari sociale, in conditiile legii. Astfel, legiuitorul este in drept sa stabileasca continutul dreptului la pensie si conditiile acordarii acestuia, precum si sa le modifice in functie de resursele financiare existente la un anumit moment (in acelasi sens s-a pronuntat si Decizia nr. 497 din 17 septembrie 2019, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 974 din 4 decembrie 2019, paragraful 35).
Intrucat legiuitorul beneficiaza de o libertate apreciabila in reglementarea pensiilor, valoarea punctului de pensie, limita maxima a cuantumului pensiei, conditiile de recalculare si de recorelare a pensiilor anterior stabilite, precum si indexarea acestora neputand fi stabilite decat in raport cu resursele fondurilor de asigurari sociale disponibile (a se vedea in acest sens Decizia Curtii Constitutionale nr. 783 din 29 noiembrie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 345 din 6 mai 2019, paragraful 35), instanta de contencios constitutional a respins si argumentul autorului exceptiei de neconstitutionalitate, potrivit caruia plafonarea cuantumului pensiei de serviciu la 85% din baza de calcul al acesteia are ca efect negarea sporului de care beneficiaza pensionarii militari decorati cu ordinul ‘Meritul Militar’ clasele a III-a, a II-a si I, potrivit art. 11 din Legea nr. 80/1995, contravenind astfel Legii fundamentale.
In consecinta, atat timp cat insasi instanta de contencios constitutional, in jurisprudenta sa constanta, a confirmat faptul ca modul de stabilire a pensiilor militare de stat, prin plafonarea cuantumului acestora, chiar si in cazul celor care beneficiaza de sporul aferent decoratiilor militare, este in acord cu prevederile Constitutiei, singura interpretare care respecta aceste principii este ca sporul corespunzator semnului onorific „Meritul Militar”, acordat in temeiul art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995, este supus plafonarii prevazute de art. 60 din Legea nr. 223/2015”.

*Cititi aici decizia Inaltei Curti
 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Ultimele articole

liternet