Confederatia Concordia condusa de Dan Sucu (foto) critica Guvernul in contextul unor posibile masuri care privesc marirea de taxe, dar si a altor masuri fiscale pentru a acoperi gaura din buget.

Concordia arata intr-un comunicat de presa ca intelege nevoia de a finanta in mod adecvat statul roman si considera ca Romania trebuie sa faca eforturi pentru a iesi din procedura de deficit excesiv, dar si pentru a reduce serviciul datoriei publice:

"Cu toate acestea, consideram ca este inoportun ca la jumatatea anului Guvernul sa transmita contribuabililor ca are probleme mari in a se incadra in veniturile prognozate - dupa unele estimari deficitul fiind mai mare decat cel prognozat (4,4%), cu mai mult de 2%. Un pachet de masuri inadecvat, amplu si introdus peste noapte va crea probleme considerabile sectorului privat”.

Se mai arata ca statul trebuie sa eficientizeze modul in care sunt cheltuiti banii publici pentru a reduce risipa. Se mai solicita masuri ferme prin care statul sa se incadreze in veniturile pe care le are, cu un deficit rezonabil:

"Este inacceptabil ca Guvernul sa introduca noi taxe sau sa elimine facilitati fiscale cu aplicabilitate intr-o luna. Codul Fiscal prevede un minimum de 6 luni, iar din punctul nostru de vedere ar trebuie sa fie un termen de minimum 12 luni”.

Iata comunicatul Confederatiei Concordia:

"Acest document vine in contextul masurilor fiscale discutate de Guvernul Romaniei pentru a adresa problemele legate de datoria publica si deficitul in crestere al bugetului de stat. Companiile pe care le reprezentam inteleg nevoia de a finanta in mod adecvat statul roman si considera ca Romania trebuie sa faca eforturi pentru a iesi din procedura de deficit excesiv si pentru a reduce serviciul datoriei publice.

Cu toate acestea, consideram ca este inoportun ca la jumatatea anului Guvernul sa transmita contribuabililor ca are probleme mari in a se incadra in veniturile prognozate - dupa unele estimari deficitul fiind mai mare decat cel prognozat (4,4%), cu mai mult de 2%.

Avertismentul Consiliului Fiscal

Este cu atat mai problematic cu cat Consiliul Fiscal a avertizat inca la finele anului trecut ca bugetul pe anul 2023 este construit pe venituri supraestimate si cheltuieli subestimate si, ca urmare, anticipa un deficit cash de 5,7% din PIB. Toate acestea se intampla concomitent cu o incetinire economica, institutiile internationale prognozand o crestere in jurul a 3%, fata de 4,7% anul trecut.

Un pachet de masuri inadecvat, amplu si introdus peste noapte va crea probleme considerabile sectorului privat. In asteptarea masurilor concrete – si solicitam Guvernului sa le faca publice cat mai repede – aceasta scrisoare are rolul de a puncta cateva aspecte de natura principiala care nu pot lipsi din aceasta dezbatere.

1. Este necesar, in primul rand, ca statul sa eficientizeze modul in care sunt cheltuiti banii publici pentru a reduce risipa. Intrebarea nu poate sa fie doar de unde putem impozita suplimentar, ci si cum sunt cheltuiti astazi banii publici. Statul roman avea un buget de 10-15 miliarde de euro acum doua decenii si se apropie cu repeziciune de unul de 100 de miliarde de euro. Solicitam masuri ferme prin care statul sa se incadreze in veniturile pe care le are cu un deficit rezonabil.

Probleme pentru companii

2. Guvernul Romaniei trebuie sa respecte Legea responsabilitatii fiscal-bugetare. Este inacceptabil ca Guvernul sa introduca noi taxe sau sa elimine facilitati fiscale cu aplicabilitate intr-o luna. Codul Fiscal prevede un minimum de 6 luni, iar din punctul nostru de vedere ar trebuie sa fie un termen de minimum 12 luni. Termenele de implementare prea scurte vor pune in dificultate multe companii din Romania, care nu se pot adapta cu usurinta la astfel de viraje bruste ale politicii fiscale.

Raportul Bancii Mondiale privind sistemul fiscal din Romania mentioneaza foarte clar, tinand cont si de calendarul agreat in cadrul PNRR, ca o eventuala reducere treptata a facilitatilor fiscale din economie sa fie pusa in aplicare intre 1 ianuarie 2025 si 1 ianuarie 2028, dand timp companiilor sa faca ajustarile necesare. Banca Mondiala subliniaza, in interventii recente, ca orice crestere de impozite si taxe va avea consecinte negative pe termen scurt in contextul actual si ar trebui insotite de reforme structurale.

3. Ministerul Finantelor si Guvernul Romaniei trebuie sa nu mai ignore analizele Consiliului Fiscal. Aceasta institutie trebuie sa fie un partener in constructia bugetara. Asteptarea noastra este ca acest lucru sa se intample chiar de la rectificarea bugetara care urmeaza, unde solicitam Guvernului sa ajunga la un consens cu specialistii Consiliului Fiscal.

4. Guvernul are obligatia sa faca publice si sa mentina in dezbatere un interval de timp rezonabil toate informatiile necesare care permit evaluarea modului de implementare a politicilor fiscale si bugetare.

Dialog cu mediul de afaceri

5. Ca regula, reformele fiscale de amplitudine nu trebuie sa fie facute prin ordonante de urgenta si fara dialog consistent cu mediul de afaceri in vederea identificarii celor mai bune solutii pentru economia romaneasca. In situatii absolut exceptionale, cand modificarile si/sau completarile la Codul Fiscal se adopta prin ordonante, respectiv se introduc impozite, taxe sau contributii obligatorii noi, se majoreaza cele existente, se elimina sau se reduc facilitati existente, ordonantele in cauza trebuie sa respecte termenele de intrare in vigoare prevazute de Codul Fiscal pentru o lege de modificare.

6. Solicitam Guvernului Romaniei ca reformarea si digitalizarea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) sa devina prioritara pentru a elimina evaziunea fiscala, veniturile bugetului putand astfel sa creasca cu miliarde de lei. Acelasi Raport al Bancii Mondiale arata ca niciuna dintre reformele fiscale propuse nu poate fi realizata fara reforma si digitalizarea ANAF.

Plata sa se faca in termen

7. Guvernul are obligatia de a achita in termenele prevazute de lege toate sumele datorate agentilor economici. Intarzierile la plata sunt substantiale in cuantum si timp restant si pun o presiune semnificativa asupra lichiditatii si dezvoltarii sectorului privat, fie ca vorbim de sume datorate inca sectorului energetic, din rambursari de TVA sau de concedii medicale.

Salariul minim

8. Salariul minim este instrument de politica sociala, nu fiscala. Acest instrument nu poate fi folosit pentru a aduce venituri suplimentare sau pentru a contrabalansa politici fiscale. Confederatia Patronala Concordia a fost mereu un partener in aceste discutii si ne dorim ca salariul minim sa creasca o data cu productivitatea si sa fie cat mai indestulator, dar nu de la o luna la cealalta. Avem deja o cutuma de a negocia salariul minim cu partenerii sociali si cu Guvernul in lunile de toamna pentru ca noul prag sa fie aplicabil incepand cu ianuarie anul urmator. Nu suntem de acord cu devansarea acestui calendar si nici cu impunerea unui cuantum de majorare de catre Guvern inaintea unei discutii cu partenerii sociali. In felul acesta, Consiliul National Tripartit pentru Dialog Social si partenerii sociali capata un rol decorativ.

Transparenta bugetara

9. Romania trebuie sa faca trecerea de la bugetarea istorica (pe linie) la managementul finantelor publice care presupune alocarea banilor pe baza unor obiective si prioritati si a politicilor publice avute in vedere. Aceasta schimbare este necesara inclusiv in procesul de aderare la OCDE, care impune standarde mult mai moderne de transparenta si constructie bugetara.

Constructia bugetara nu mai poate sa fie simpla impartire a bugetului intre central si local sau intre ministere si diverse institutii. In absenta transparentei bugetare si a unei constructii bazata pe obiective, in absenta predictibilitatii impunerii, ca principiu statuat al fiscalitatii, si a unor calendare agreate de ajustare fiscala, in absenta consultarilor si a dialogului de substanta si in absenta reformarii ANAF si a eficientizarii cheltuielilor publice, Guvernul Romaniei nu se poate astepta la solidaritate din partea contribuabililor, fie ei cetateni sau companii.

Cheltuirea banilor publici

Veniturile bugetare reduse duc si la cheltuieli publice relativ reduse ca procent din PIB, insa eficienta cu care sunt cheltuiti banii existenti trebuie analizata independent de cat de mare este cheltuiala publica raportata la PIB. Statul are responsabilitatea de a mari gradul de colectare si de a implementa reforme structurale si transversale necesare pentru ca economia sa creasca si, prin consecinta, sa genereze mai multi bani la buget. Acest lucru se realizeaza inclusiv prin gestionarea corecta si eficienta a banilor de care statul dispune in acest moment, indiferent daca acestia sunt multi sau putini in raport cu situatia din alte state.

Dincolo de considerentele practice ale unei bune gestionari a banilor publici existenti in sectoare precum sanatatea, educatia sau infrastructura, este vorba si de un principiu: motivatia de a contribui mai mult la bugetul statului rezulta si din eficienta cu care statul gestioneaza contributia existenta.

Cheltuielile facute

In ultimii sapte ani, cheltuielile din bugetul de stat cu bunuri si servicii au crescut de la 5,77 miliarde lei in 2016 la 13,3 miliarde lei in 2022. Cheltuielile de personal din aceeasi sursa au crescut de la 21,49 miliarde in 2016 la 59,33 miliarde in 2022. Datorita unei cresteri a investitiilor din ultimii ani si a unei performante economice favorabile, datorata in primul rand mediului privat, cheltuielile cu administratia publica au scazut usor in raport cu PIB-ul si in raport cu cheltuielile de capital (investitiile). Insa, in 2022 cheltuielile de personal continua sa fie de peste 5 ori mai mari decat cele alocate cheltuielilor de capital, inregistrand un raport aproape identic cu cel din 2016. Concret, pentru fiecare leu investit, statul cheltuie peste 5 lei drept cheltuieli de personal.

De exemplu, chiar daca bugetul alocat educatiei ramane unul relativ mic comparat cu PIB-ul, in valoare nominala, neajustat la rata inflatiei si a indicelui preturilor de consum, bugetul alocat Ministerului Educatiei a crescut de la 9,13 miliarde lei in 2015 la 37,09 miliarde lei in 2023. Cu toate acestea, calitatea invatamantului nu s-a imbunatatit considerabil, judecand dupa un numar de indicatori precum rata de promovabilitate a examenelor nationale, reducerea abandonului scolar, cresterea gradului de absolventi de educatie tertiara sau rezultatele testelor PISA. Spre exemplu, gradul de alfabetizare pentru elevii romani cu varsta intre 6-14 ani este scazut, 42% dintre elevi plasandu-se in zona ”nefunctional”, 47% in zona ‘minim functional’ si doar 11% in zona ‘functional’, potrivit Raportului National de Literatie din anul 2023.

Executia bugetara

Conform executiei bugetare pentru primele 6 luni ale anului, cheltuielile din bugetul de stat s-au ridicat la aproape 180 de miliarde lei (aproximativ 35 miliarde euro). Raportat la un PIB estimat pentru 2023 la aproximativ 1.591 miliarde lei (aproximativ 318 miliarde euro), cheltuielile se ridica la 11,3% din PIB. Cheltuielile totale de la bugetul de stat de anul trecut au fost de 315,36 miliarde lei si sunt estimate la 353,31 miliarde lei pentru anul curent. Astfel, executia de 180 miliarde lei realizata in primele 6 luni reprezinta aproximativ 50% din totalul bugetat pentru 2023. Cheltuielile curente raportate la veniturile recurente (excluzand cheltuielile unice), respectiv anvelopa salariala, prestatii sociale si dobanzi raportate la venituri fiscale si contributii sociale conduc la un procent al cheltuielilor de 89,2% din veniturile recurente.

Unde se duc banii

Concret, 78% dintre cheltuieli sunt cheltuieli de personal, cheltuieli cu asistenta sociala, transferuri intre unitati ale administratiei publice, proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020, dobanzi, adica cheltuieli greu de redus. De aceea, o reducere sau eliminare a cheltuielilor tintita direct pe aliniate ale clasificatiilor economice (de pilda, pe Finantarea partidelor politice – codul 59.03.00 in documentul bugetului de stat), ar putea fi mai utila pentru identificarea zonelor unde statul poate face economie decat aplicarea unei rate de reduceri la nivelul intregului capitol bugetar.

Spre exemplu, la capitolul bunuri si servicii, incalzitul, iluminatul si forta motrica au costat in prima jumatate a anului aproape 1,1 miliarde lei. La acelasi capitol, carburantii si lubrifiantii au costat alte 420 milioane lei. Aceasta trebuie sa se bazeze pe o analiza clara si detaliata, facuta clasificare cu clasificare si nu numai la nivelul bugetului de stat, ci si la nivelul fiecarui ordonator de credite. Orice modificare fiscala trebuie insotita de exemple concrete de reducere si eficientizare a cheltuielilor publice, pentru a ne asigura ca aceasta criza este depasita printr-un efort comun, nu prin transferarea responsabilitatii tocmai catre mediul privat care contribuie deja direct si indirect la bugetul statului.

Gradul de colectare

Veniturile fiscale s-au ridicat in 2021 la 27,3% din PIB, al doilea cel mai redus nivel din UE (dupa Irlanda, care are un statut fiscal aparte). In aceste conditii, este evidenta nevoia de crestere a veniturilor fiscale, insa acest lucru trebuie sa se faca in primul rand prin reducerea evaziunii fiscale si prin maximizarea colectarii in cadrul sistemului actual. Problema colectarii scazute pleaca, inainte de toate, de la peste 7 miliarde de euro din TVA necolectate de statul roman si cele alte cateva miliarde de euro pierdute prin alte forme de evaziune fiscala sau in zone gri ale economiei. Economia subterana reprezinta aproape o treime din PIB, iar munca la negru este estimata la aproximativ 20% din totalul fortei de munca utilizate.

Digitalizarea ANAF, modernizarea Inspectiei Muncii, cresterea capacitatii de colectare de TVA sunt solutiile logice, corecte si necesare, alaturi de un regim fiscal predictibil, just si gandit in vederea dezvoltarii economiei nationale. Cresterea cheltuielilor bugetare, care nu sunt sustinute de o reforma in zona administratiei fiscale, eficientizarea procesului de digitalizare fiscala si cresterea gradului de colectare a veniturilor bugetare si a conformarii fiscale a contribuabililor, contribuie, in fapt, la transferarea presiunii bugetare si a poverii catre mediul privat. Intr-un astfel de context, masurile fiscale propuse ar transmite un semnal negativ investitorilor si ar pune in pericol marile proiecte de investitii si dezvoltare din urmatorii ani.

Politica economica a statului

Facilitatile acordate unui sector sau unei industrii reprezinta decizii de politica industriala ale unui stat si sunt acordate cu scopul de a incuraja sau maximiza avantajul competitiv pe care sectorul respectiv il detine. In conditiile in care economia romaneasca se confrunta cu un deficit major de forta de munca alaturat unei scumpiri rapide a costului muncii in raport cu principalii competitori, eliminarea facilitatilor nu poate fi facuta brusc si, eventual, fara propunerea unui plan concret de politica economica prin care sa fie asigurata sustenabilitatea si atractivitatea pentru sectoarele vizate. Din acest motiv, consideram ca eliminarea facilitatilor fiscale motivata prin nevoia de finantare a deficitului bugetar este nepotrivita, politicile economice avand intocmai rolul de a asigura ca – pe termen lung – valoarea adaugata generata in economie este mai mare decat beneficiul obtinut pe termen scurt prin suplimentarea pe moment a veniturilor bugetare.

Sustinem eliminarea inechitatilor din sistemul fiscal, dar reamintim ca particularitatile fiecarui sector si modul in care acestea genereaza valoare in economia romaneasca sunt elemente ce nu trebuie ignorate in acest proces. Altfel spus, inechitatile nu trebuie confundate cu facilitatile oferite tocmai pentru a ajuta sectoare care fie sufera din cauza caracteristicilor structurale ale economiei romanesti si mondiale, fie nu au atins inca gradul necesar de maturitate pentru a fi competitive in lanturile valorice globale in absenta unor masuri de sprijin.

Este binevenita o discutie despre cele mai bune masuri de politica industriala pe care le poate lua Romania in perioada urmatoare pentru a face fata dublei tranzitii verzi si digitale si crizelor multiple care o afecteaza. Ceea ce lipseste din intreaga discutie despre facilitati fiscale este o monitorizare permanenta a unor astfel de programe. Orice facilitate fiscala trebuie insotita de o analiza temeinica si trebuie evaluata in permanenta pentru a vedea daca produce efectele urmarite. Eliminarea sau mentinerea lor trebuie sa fie rezultatul unui astfel de rationament.

Accesarea fondurilor europene

Chiar daca nu sunt menite sa acopere direct deficitul bugetar, fondurile europene au un efect important de angrenare si multiplicare in economie. Pe fondul limitarii alocarii bugetului public pentru investitii, Planul National pentru Redresare si Rezilienta si fondurile europene aferente cadrului financiar multi-anual 2021-2027 reprezinta surse critice pentru asigurarea investitiilor de care Romania are nevoie in mai multe domenii cheie. Astfel, ne asteptam la un comportament responsabil din partea statului cu privire la accesarea si gestionarea acestor fonduri. In acest moment exista intarzieri fata de calendarul PNRR, exista ingrijorari cu privire la riscul de neimplementare a unora dintre proiectele mari de infrastructura, iar componenta de energie – REPowerEU nu a fost validata cu Comisia Europeana. Gradul de absorbtie din alocarile 2021-2027 este zero si, pana in prezent, nu au fost lansate apeluri nationale de proiecte".

*Cititi aici comunicatul Confederatiei Concordia