Acord global privind salariile de subzistenta

Bogdan Hossu, presedinte Cartel Alfa

Organizatia Internationala a Muncii (OIM - ILO) a ajuns la un acord istoric privind definirea salariilor de subzistenta, marcand un pas semnificativ in promovarea drepturilor lucratorilor la nivel mondial. 

Conform noii definitii, un salariu de subzistenta reprezinta "nivelul salarial necesar pentru a permite o viata decenta lucratorilor si familiilor lor, avand in vedere circumstantele tarii si calculat pentru munca efectuata in orele normale.” Aceasta definitie subliniaza principiul fundamental al asigurarii lucratorilor a unor venituri care sa le permita sa se sustina pe ei si familiile lor adecvat.
Luc Triangle, Secretar General al Confederatiei Sindicatelor Internationale (CSI), a salutat acordul ca o victorie semnificativa pentru lucratorii din intreaga lume, afirmand:
"Realizarea acestui acord la OIM, dupa 80 de ani de neglijare a importantei salariilor de subzistenta, reprezinta o victorie majora pentru oamenii care muncesc. In prezent, pentru prea multi lucratori salariile sunt insuficiente pentru a-i scoate pe ei si familiile lor din saracie, cu atat mai putin pentru a le asigura un trai demn. Acest acord marcheaza un pas important catre actiuni internationale pentru a oferi salarii de subzistenta si reprezinta un salt inainte in justitia sociala."
Pentru Romania, definirea salariului de subzistenta la nivel international reprezinta un pas important si aduce presiuni aditionale pe guvernanti ce de-a lungul ultimilor ani nu au tinut cont de cosul minim de consum pentru un trai decent. Conform Legii 174/2020, "Cosul minim de consum pentru un trai decent constituie elementul principal de fundamentare a salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata si a politicii salariale.”
Salariul minim a crescut de-a lungul anilor, iar in continuare ramane unul dintre principalele elemente de crestere salariala la nivel national. Chiar daca salariul minim ajunge la 3.300 RON brut, in continuare nu este nici aproape de valoarea cosului minim de consum pentru un trai decent.
In 2018, anul in care s-au trecut contributiile in totalitate de la angajator la angajat, salariul minim era de 1.162 RON net, comparativ cu 2.552 RON net – valoarea cosului minim de consum pentru un trai decent pentru o persoana. In 2023, valoarea salariului minim a ajuns la 2.079 RON net, dar si cosul minim de consum pentru un trai decent s-a ridicat la 3.807 RON net pe fondul exploziei preturilor energiei, a inflatiei produselor de consum si a crizei provocate de pandemia de COVID-19. Daca se echilibra distributia sarcinii fiscale intre capital si lucrator (2/3 capital si 1/3 lucrator), cresterea salariului ar fi fost mai substantiala.
Directiva europeana privind salariile minime adecvate ofera Romaniei un context de reflectie pentru a alinia salariile minime cat mai aproape de nivelul traiului decent. In 2024, la 35 de ani de la Revolutie cand lucratorilor li s-a promis prosperitate si posibilitatea de-a se bucura de o bunastare materiala in tara lor, oamenii continua sa plece din cauza salariilor scazute. 
Directiva europeana ofera mecanisme pentru stabilirea unei formule de calcul a salariului minim, iar Cartel ALFA cere inca o data respectarea Legii 174/2020, dar si promovarea bunastarii lucratorilor. Directiva ofera recomandarea ca salariul minim sa fie 60% din median sau 50% din salariul mediu, totusi decizia asupra unei formule clare ramane la nivelul fiecarui stat.
Astfel, in Romania, in conditiile in care salariul median este scazut, fiind aproape de minimul pe economie, iar salariul minim brut se apropie deja de valoarea de 50% a salariului mediu, trebuie gasita o formula ce sa aiba in vedere, in principal, cosul minim de consum pentru un trai decent. Promovarea bunastarii lucratorilor, indiferent daca se afla pe salariul minim pe economie sau nu trebuie sa fie o prioritate a guvernului unei tari care se confrunta cu cel mai mare risc de saracie si excluziune sociala din Europa (34.4% in 2022 comparativ cu media europeana de 21.6%), dar si in care abandonul scolar este la cel mai ridicat nivel (15.5% in 2022 comparativ cu media europeana de 9.5%).
Saracia si riscul de excluziune sociala, dar si abandonul scolar sunt rezultate ale salariilor sub nivelul subzistentei. Astfel, in timp ce sarbatorim definirea salariilor de subzistenta, atragem atentia inca o data ca la baza salariului minim trebuie sa fie cosul minim de consum pentru un trai decent!