O strategie fara viziune

Mihai Betelie - Consilier in proprietate industriala, General Manager, Rompatent Design

La final de an 2023, Guvernul Romaniei a adoptat prin HG 1272 din 14 decembrie 2023, publicata in Monitorul Oficial din 21 decembrie 2023, Strategia nationala in domeniul Proprietatii Intelectuale pentru perioada 2024-2028. In preambulul Strategiei Guvernul a prezentat viziunea sa, si anume ca Proprietatea Intelectuala este un instrument esential pentru dezvoltarea economica, sociala si culturala a Romaniei.

Strategia guvernamentala in domeniul Proprietatii Intelectuale (PI) in Romania in urmatorii 4 ani este structurata pe capitole in care sunt expuse contextul si definirea problemelor in materie, obiectivele generale si specifice, directiile de actiune, rezultatele asteptate.
Strategia ar trebui implementata in urmatorii 4 ani de un comitet din care fac parte reprezentanti ai Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor (ORDA), Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM), Inspectoratului General al Politiei Romane (IGPR), Inspectoratului General al Politiei de Frontiera (IGPF), Autoritatii Vamale Romane( AVM) si Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului (ANPC).

Cititi AICI Strategia.

Pentru o intelegere a problematicii, proprietatea intelectuala se refera la un ansamblu de drepturi exclusive acordate creatiilor intelectuale. Ea cuprinde doua subdiviziuni, proprietatea industriala care se refera la brevete, marci si indicatii geografice, desene si modele industriale, modele de utilitate, pe de o parte si drepturile de autor care vizeaza operele literare si artistice.
Precedenta strategie guvernamentala in domeniul proprietatii industriale fusese aprobata acum 20 de ani, in 2003 si viza perioada 2003-2007. Unele din obiectivele propuse in strategia din 2003 nu au fost atinse , iar altele au fost abandonate.
De atunci a mai fost elaborata o strategie care viza anii 2011-2015 care nu a fost insa transpusa intr-un act normativ.
Revenind la actuala strategie guvernamentala in materia proprietatii intelectuale, ea pare a fi conceputa de tehnocrati care au vagi cunostinte de proprietate intelectuala, fara nicio expertiza practica (semnatar al Stategiei este si actualul director general OSIM care are studii de economie contabilitate si pana a fi numit la conducerea institutiei nu a interactionat profesional cu acest domeniu de activitate).
Practic, aceasta Strategie este una generala, nespecifica si nedocumentata. Ea poate fi comparata cu un plan de business care duce o companie pe un drum sigur al falimentului. Si voi demostra aceasta in continuare.
In articolul 2 al strategiei se arata in termeni vagi ca “viziunea Guvernului Romaniei este Proprietatea intelectuala, instrument esential pentru dezvoltarea economica, sociala si culturala a Romaniei”.
Nu se arata unde se vrea a se ajunge in urmatorii 4 ani, cate companii ar trebuie incurajate si sustinute sa dobandeasca drepturi de proprietate intelectuala, de cati specialisti are nevoie Romania in domeniul IP in urmatorii 4 ani si cum ii formam, cati specialisti in trasfer tehnologic avem acum si cati ne propunem sa avem in 2028, care va fi nivelul de sustenabilitate al companiilor care vor detine drepturi de IP in urmatorii 4 ani, cat de competitive vor fi ele pe piata interna si internationala.
Dupa ce viziunea este expusa sumar, brusc se trece la domeniul contrafacerii si pirateriei si se arata, citez: “pentru aplicarea efectiva a drepturilor de proprietate intelectuala este necesara o mai buna perceptie a daunelor pe care le cauzeaza contrafacerea si pirateria”.
Trebuie inteles, contrafacerea si pirateria incalca drepturi de proprietate intelectuala si nu ajuta la intelegerea aplicarii drepturilor de proprietate intelectuala.
Este laudabil ca se are in vedere lupta impotriva pirateriei si contrafacerii, insa este bine de retinut ca la acest capitol, conform studiilor recente ale Comisiei Europene, Romania se situeaza sub media europeana. Iar contrafacerea si pirateria in Romania, in general, nu vizeaza bunuri sau servicii produse in economia nationala.
In capitolul III intitulat Prioritatile, politicile si cadrul legal existent sunt enumerate actele normative in vigoare care reglementeaza domeniul IP si se concluzioneaza ca legislatia nationala este armonizata cu cea europeana si urmareste evolutia acesteia.
Intrucat in echipa de elaborare cu siguranta nu au fost cooptati profesori /practicieni reputati la nivel national si international, in domeniu, nu se aminteste nimic de prioritati in domeniul legislatiei si nici nu sunt examinate cateva norme juridice imperfecte cu impact major in domeniu care ar trebui modificate.
Ma refer la acea norma care ii confera OSIM dreptul de a acorda consultanta juridica de specialitate, desi in acele cauze acelasi OSIM poate avea si un rol jurisdictional prin solutionarea litigiilor, dar si un rol administrativ, prin emiterea titlurilor de protectie ( este greu de acceptat ca in dosarele in care OSIM a acordat consultanta la cererea unui solicitant, in cazul unui litigiu, poate exprima o alta opinie decat cea data initial solicitantului).
Capitolul IV al strategiei se refera la analiza contextului si definirea problemelor.
Autorii au identificat doua mari false probleme in opinia mea: “faptul ca intreprinderile Mici si Mijlocii locale nu dispun de suficiente resurse sau nu sunt orientate catre inovatie”, si ca legislatia privind combaterea contrafacerii ar trebui modificata in sensul majorarii pedepselor, “asa incat aceste infractiuni sa poata face obiectul unor investigatii complexe, pentru a evita ca dosarele sa aiba un probator liniar si minimal”.
Realitatea este insa alta. IMM-urile nu acceseaza cereri de obtinere DPI nu pentru ca nu dispun de resurse financiare sau ca nu sunt orientate spre inovatie, ci pentru ca nu au informatii despre posibilitatea protejarii creatiilor lor, fie ca marci, fie ca desene si modele industriale. Nu ma refer si la obtinerea de brevete, pentru ca activitatea de cercetare, inventiva se realizeaza preponderent un
institut de cercetare, universitati, existand situatii foarte rare in care un IMM ar putea fi interesat de obtinerea unui brevet.
In opinia mea, mediul privat dispune de resurse pentru obtinerea de drepturi de proprietate industriala, dar are nevoie de o marire a gradului de constientizare cu privire la avantajele conferite de proprietatea intelectuala, de importanta activelor necorporale.
IMM-urile manifesta un interes scazut fata de acest domeniu pentru ca nu il cunosc prea bine.

In cadrul campaniilor publice de informare ar trebui ca factori de incredere sa explice importanta dobandirii drepturilor de IP:
-Creste reputatia companiei;
-Creste cifra de afaceri;
-Creste capabilitatea de a accesa noi piete;
-Creste accesul la finantare, pe baza activelor necorporale.
Referitor la a doua problema identiticata de autorii strategiei, nu cred ca majorarea pedepselor si modificari legislative in ce priveste investigarea infractiunilor de contrafacere diminueaza fenomenul contrafacerii sau al pirateriei.
Cred mai degraba ca specializarea politistilor , procurorilor si judecatorilor care investigheaza cazurile de incalcari de drepturi de proprietate industriala, perfectionarea reala profesionala, pot duce la solutionarea mai rapida a cauzelor si acoperirea prejudiciilor create prin incalcarea de drepturi IP.
In capitolele V si VI sunt dezvoltate Obiectivele generale si cele specifice si Directiile de actiune.
Un prim obiectiv strategic, corect si sanatos, ce poate avea rezultate pe termen lung este promovarea unei culturi in domeniul proprietatii intelectuale. Acest obiectiv poate fi atins specific in opinia guvernului prin facilitatea accesului la informatiile si cunostintele din domeniul proprietatii industriale, prin stimularea predarii notiunilor de proprietate intelectuala la nivel liceal, universitar si post universitar, precum si de promovarea performantelor in materie de proprietate intelectuala. Un alt obiectiv general este stimularea capacitatii inovative si creative a mediului economic.
Unul din obiectivele specifice de realizare propus este gresit si anume, Stabilirea unor metode de evaluare a activelor intangibile ( marci, brevete, drepturi de autor).
Guvernul nu poate stabili metode de evaluare a activelor. Sunt deja consacrate la nivel international, in practica si literatura de specialitate in materia evaluarii necorporalelor 3 metode: evaluare prin cost, prin piata si prin venit. Guvernul ar trebui sa includa in strategia nationala in materia proprietatii industriale, cu prioritate, ca obiectiv general:
Cresterea valorii companiilor romanesti prin aportul patrimonial al activelor necorporale evaluate la valoarea de piata.
Aceast obiectiv general ar putea fi atins prin stabilirea a 3 obiective specifice:
1. Modificarea Ordinului 1802/2014 al Ministrului de Finante privind situatiile financiare anuale individuale si situatiile financiare anuale consolidate, asa incat intangibilele generate intern in companie sa poata fi evaluate la valoarea de piata, care sa fie apoi recunoscuta in evidenta contabila a companiei.

Astfel, prin recunoasterea valorii de piata a acestor active intangibile detinute in prezent de companiile din Romania (marci, brevete , desene si modele industriale) ar creste semnificativ valoarea acestor companii cu implicari economice si sociale semnificative: atragerea de investitii, transfer tehnologic, crearea de noi locuri de munca, accesarea unor piete noi.
2. Pentru a incuraja companiile sa-si sporeasca valoarea prin obtinerea de noi active necorporale, guvernul trebuie sa aiba in vedere si masuri de scutiri sau reduceri de impozite pentru aceste active necorporale, asa incat companiile sa fie interesate sa le evidentieze la valoarea reala, de piata.
3. Masuri legislative noi pentru sistemul bancar si facilitati pentru acele banci care acorda credite companiilor care sa poata garanta cu active intangibile.
Un al treilea obiectiv strategic propus este armonizarea legislatiei si practicilor nationale cu reglementarile, procedurile si practicile europene sau internationale in domeniul proprietatii industriale. Armonizarea legislatiei nationale in raport de cea europeana este un proces ce nu poate fi evitat.
Insa, transpunerea normelor europene in legislatia nationala ar trebui precedata de armonizarea si pregatirea propriei legislatii interne. Si pentru a fi inteles, am sa dau un exemplu.
Pana in 2023 actiunile de anulare si decadere din dreptul de marca erau solutionate in fond de judecatori. Romania a transpus in 2020 in legislatia interna a marcilor o dispozitie care prevede ca incepand cu 2023 competenta de solutionare in fond a actiunilor in anulare si decadere de marca revine OSIM. Insa, din 2020 cand a fost adoptata modificarea, pana in ianuarie 2023 cand a intrat in vigoare noua reglementare nu au fost elaborate acte normative care sa asigure personal de inalta calificare juridica in cadrul OSIM, ca si a magistratilor, asa incat solutionarea cauzelor de anulare si decadere de marca sa nu fie pusa la indoiala de justitiabili din perspectiva unor garantii de profesionalism.
Am analizat principalele componente ale Strategiei nationale in domeniul IP.
Daca spatiul editorial ar fi permis, puteam detalia si alte aspecte contradictorii, fara sens si fara impact real asupra dezvoltarii economice, culturale si sociale din perspectiva IP.
In finalul analizei vreau sa ma refer la o categorie profesionala ignorata de guvern in strategia sa, specialistii in proprietate industriala, mai exact consilierii in proprietate industriala si o mica parte din corpul profesional al avocatilor, specializati in proprietate industriala.
In Romania sunt 300 consilieri in proprietate industriala. Doar 300 pentru ca OSIM organizeaza concursuri de accedere in profesie din 7 in 7 ani. Si mai sunt si avocati cu vocatie si pasiune pentru acest domeniu, al carui numar nu il pot estima. Dar nu multi.
Dar noi, acest corp profesional suntem cei care in ultimii 10/15 ani am fost alaturi de antreprenorii din Romania si i-am invatat ce inseamna proprietate industriala, cat de importanta este pentru compania lor, pentru angajatii lor, pentru viitorul economiei romanesti.
Noi, acesti specialisti suntem cei care am consiliat si sustinut mii de companii din Romania sa inteleaga importanta proprietatii industriale.
Noi suntem cei care facem campanii de informare publica a companiilor, cei care emitem opinii de specialitate care sa ajunga la companii, la mediul de afaceri.
Tot noi am promovat proprietatea industriala in Romania si cei care am consiliat marile companii din Romania sa acceada pe piete europene si internationale.

Nu OSIM, ORDA, ANPC, IGPR, AVR care se ocupa acum de implementarea asa-zisei strategii. Si sunt convins ca in domeniul proprietatii industriale doar noi vom fi in continuare aproape de antreprenorii romani in urmatorii ani.